Perceptia calitatii actului de justitie in Romania

231.jpg

 

 

 

Starea justiției din România văzută de Comisia Europeană și Consiliul Superior al Magistraturii

extrase din principalele documente privind starea justiției –

publicate în perioada 2012-2013 –

 

“În contextul continuării reformei sistemului judiciar, Comisia a recomandat
în special României să adopte un plan de punere în aplicare a Codului de
procedură civilă, a Codului penal și a Codului de procedură
penală, să prevadă suficiente resurse pentru reorganizarea
necesară a sistemului judiciar, să îmbunătă
țească
procesul de formare și recrutare, să consolideze capacitatea
Institutului Na
țional de
Magistratură și să creeze un cadru de cooperare cu sistemul
judiciar și societatea civilă pentru a monitoriza progresele
înregistrate în reforma sistemului judiciar.”

Pentru a asigura o mai mare răspundere a sistemului judiciar, Comisia a recomandat
în special României să demonstreze că a adoptat decizii de management
transparente și obiective, să continue reformarea Inspec
ției
Judiciare și să asigure publicarea în format electronic a întregii
jurispruden
țe și motivarea în timp util a
hotărârilor judecătorești.”

 

Raport al Comisiei
către Parlamentul European și Consiliu – Raport intermediar privind
progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și
verificare (08.02.2012)

 

 

————————–

 

 

 

Sistemul
judiciar nu are și nu a dezvoltat indicatori eficace de
performanță pentru a oferi informații privind
necesitățile totale în materie de resurse și alocarea
resurselor în cadrul sistemului judiciar.”

 

“Sistemul
juridic din România are trăsături care îl fac vulnerabil
față de abuzuri, cum ar fi faptul că termenele de
prescripție nu se sting sau nu sunt suspendate în momentul trimiterii în judecată.
Acest lucru este adesea exacerbat printr-o soluționare permisivă a
cererilor depuse la termenele de judecată, care pare a fi în mod
preponderent în favoarea apărării.”

 

“Reputația
sistemului judiciar și capacitatea Consiliul Superior al Magistraturii de
a o proteja au fost afectate de o serie de cazuri de abateri profesionale, la
care răspunsul factorilor de decizie din sistemul judiciar a părut
lipsit de fermitate și timid
.

 

Raport al Comisiei
către Parlamentul European și Consiliu privind progresele
înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare
si verificare. (18.07.2012)

 

————————–

 

 

 

Comisia
remarcă necesitatea accelerării progreselor în ceea ce
privește recomandările sale referitoare la reforma sistemului
judiciar, la integritate și la lupta împotriva corupției
.”

 

 

Raport al Comisiei
către Parlamentul European și Consiliu privind progresele
înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare
și de verificare. (30.01.2013)

 

————————–

 

 

Anul 2012
a fost anul în care capacitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a face
faţă misiunii sale constituţionale, de garant al
independenţei justiţiei, a putut fi verificată cu ocazia
atacurilor la adresa unor magistraţi sau a sistemului judiciar în
ansamblu, pe fondul evenimentelor politice din cursul anului şi al unor
pedepse disuasive aplicate prin hotărâri judecătoreşti
definitive în cauze de corupţie la nivel înalt
.”

 

 

Raport privind
activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2012. (14.02.2013)

Introducere

 

Cercetarea
„Percepția calității actului de justiției în România anului
2013 – opinia avocaților”  este un instrument dedicat reformei
Justiției și constă într-o evaluare a modului de
funcționare a instanțelor, a magistraților, a Consiliului
Superior al Magistraturii din perspectiva unuia dintre protagoniștii
actului justiției: avocatul.

 

Dorința
ActiveWatch este de a ieși în întâmpinarea instituțiilor responsabile
de înfăptuirea reformei  cu informații noi, suplimentare celor
generate de obicei chiar de administratorii sistemului, pentru a favoriza
calibrarea mai adecvată a deciziilor.

 

 

 

————————–

 

Justiția este
unul dintre pilonii fragili ai societății românești. Ritmul
descurajant al progreselor în domeniu, așa cum reiese și din ultimile
rapoartele anuale sau strategii ale Ministerului de Justiție, CSM și
ale Comisiei Europene, ne-a motivat demersul.

 

Un ritm descurajant
în ton cu evoluția social-politică și datorat în bună parte
celor 16 miniștri ai Justiției (din întreg arcul politic) pe care i-a
avut România din anii ‘90 și până astăzi. Toți aceștia
și-au propus și ne-au promis, de la începutul mandatului lor,
reformarea sistemului în vederea
asigurării unei bune organizări
și administrări a Justiției ca serviciu public.

 

Impunerea politicii
și a intereselor de partid sau de grup în detrimentul implementării
unui plan structurat de reformă, acceptat și de către partenerii
internaționali, a dus la scăderea treptată a încrederii
cetățeanului, a justițiabilului, în capacitatea sistemului judiciar
de a se reforma, de a se însănătoși.

 

Înființat în
2004, cu scopul clar de a fi garant al înfăptuirii reformei în
justiție, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar fi trebuit să
aducă marile progrese atât de necesare sistemului și așteptate
de către cetățeni. Ritmul greoi adoptat, cu privire la orice
inițiativă de reformare a sistemului judiciar din interiorul sau exteriorul
sistemului, slaba reacție la intervențiile nepermise ale
politicienilor sau la corupția din sistemul judiciar, nu au făcut
decât să mențină aceeași stare de fapt, vizibilă în
societate, de dinainte de apariția acestuia. 

 

De unde era
conceput ca un organism de reglementare al întregului sistem judiciar, CSM este
perceput a fi devenit un aparat sindical al magistraților, gata oricând
să apere reputația acestora, insensibil la criticile venite din afara
sistemului.

 

Drept dovadă
sunt rapoartele privind starea justiției sau diferitele strategii naționale,
documente care reflectă situația din Justiție. Așa zisele
“progrese” nu au fost, până în acest moment, măsurate la nivel de
impact asupra cetățeanului ci doar, pe alocuri, ca impact în cadrul
anumitor instituții asupra cărora se adresau.

 

Venind în sprijinul
identificării și corectării principalelor deficiențe din
domeniul reformei în justiție și al luptei împotriva corupției
și pentru a se asigura că România va continua să transpună
și să pună în aplicare aquis-ul comunitar, Comisia Europenă
a inițiat, începând cu iunie 2007, procesul de monitorizare a
evoluției în domeniu, pe baza Mecanismului de Cooperare și
Verificare.

 

Impresia
generală este că mult așteptatele schimbări de sistem se
produc într-un ritm mult prea lent pentru nevoile generale, iar când
schimbările se petrec, ele sunt mai degrabă efectul presiunilor
venite din partea partenerilor internaționali și nu la aceea a
justițiabililor.

 

Datele statistice comunicate
în anul 2011 de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în Strategia
de întărire a integrității în justiție 2011-2016[1] întăresc cele
arătate mai sus:

 

“în ultimul
deceniu, încrederea populației în justiția din România se
situează între 20% și 28%”.

 

O altă șarjă de date concludente sunt generate și de Sondajul
IRES[2] din februarie 2012. La
întrebarea – câtă încredere aveți în justiție? –
procentele rezultate semnalează o imagine în majoritate negativă  –
68%  și doar 30% pozitivă:

 

·       foarte puțină – 26%

·       puțină – 42%

·       multă – 24%

·       foarte multă – 6%

 

Evenimentele din
ultimul timp – luptele pentru numirea Procurorului General al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a
Procurorului General la Directia Națională Anticorupție între
principalii actori ai clasei politice, alegerile din cadrul Consiliului Superior
al Magistraturii, creșterea cazurilor de judecători cercetați
pentru fapte de corupție de la toate instanțele, inclusiv de la
Înalta Curte de Casație și Justiție, deteriorează pe zi ce
trece și acestă scăzută încredere a cetățenilor
în justiție.

 

Menționăm
faptul că, la sfârșitul anului 2011, Consiliul Superior al
Magistraturii a propus un nou set de măsuri în vederea
consolidării
integrităţii în sistemul judiciar, respectiv creşterea
încrederii populaţiei în justiţie
. Aceste
măsuri fac parte dintr-un document elaborat și aprobat de toți
membrii de la acea vreme ai CSM.

 

Momentan, nu se
cunoaște măsura în care obiectivele și pașii propuși
în Strategie au fost și atinse, și dacă da, cum au
îmbunătățit acestea percepția publicului – neexistând
niciun raport de evaluare a aplicării măsurilor din Strategie
corelate cu efectuarea unei cercetări sociologice pentru anul 2012.

 

————————–

 

 

Ce am urmărit:

 

·
Identificarea
disfuncțiilor în practica curților, magistraților și a
Consiliului Superior al Magistraturii așa cum sunt ele identificate de
avocați
;

·
Propuneri
de soluții de remediere ale disfuncționalităților
identificate.

 

 

 

 

Universul cercetării:

 

·
cercetarea s-a adresat oricărui avocat specializat în cel
putin unul dintre domeniile penal, comercial, civil, administrativ sau litigii
de muncă;

·
aria acoperită: România

 

Metodologia de cercetare:

 

·
a avut la bază un chestionar on-line cu 25 de întrebări
dintre care 15 au fost predefinite. Toate întrebările au fost
opționale;

·
chestionarul a fost trimis pe bază de invitații la
aproximativ 7 000 de avocați, în vederea participării la cercetare;

·
aproximativ 1 400 dintre aceștia au accesat adresa web la
care a fost disponibil chestionarul.

·
Total respondenți: 492

 

Perioada de culegere a datelor:

 

·
Prima etapă 18 – 25 septembrie 2012: 281 avocați
respondenți.

·
A doua etapă 15 -26 noiembrie 2012: 211 avocați
respondenți

 

Total respondenți * –  492

 

* – 350 de avocați au menționat
că sunt din București sau că pun cu precădere

concluzii la o instanță din București iar 64 dintre
aceștia ne-au menționat că pun concluzii și la alte
instanțe din provincie;

–   134 de avocați au menționat că sunt dintr-un
oraș din provincie sau că pun cu precădere concluzii la o
instanță din provincie

 

Menționăm faptul că la anumite întrebări,
participanții la cercetare nu au dorit să răspundă sau nu
au completat răspunsul din alte motive

 

Centralizarea răspunsurilor din chestionare

 

Capitolul I.
Întrebări de introducere

 

1: Ce vechime
aveți în profesia de avocat?

 

Screen shot 2013-04-03 at 09

 

                                                Sub 8 ani vechime – 162 (33%)

 

                                8 ani de vechime sau mai mult – 326 (66%)

 

                                                                Ns./Nr. – 3 (1%)

 

Total
răspunsuri – 491

 

Screen shot 2013-04-20 at 09

 

 

<
8 ani vechime

>
8 ani vechime

Ns/Nr

Total*

București

110

237

3

350

Din
țară

49

84

0

133

 

 

 

 

 

 

 

2:  În ce fel de
litigii pledați cu precădere?

 

    Screen shot 2013-04-03 at 10

 

 

 

 

Penal

Civil

Comercial

Administrative

Litigii
de muncă

București

95

264

236

 122

104

Din
țară

50

96

73

 44

44

 

 

Screen shot 2013-04-20 at 09

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. La
instanțele arondate cărei Curți de Apel puneți cu
precădere concluzii?

 

 

 

Screen shot 2013-04-03 at 10

 

 

 

 

Alba Iulia – 13

 

Bacău – 9

 

Brașov – 9

 

Cluj – 28

 

Constanța –
12

 

Craiova – 13

 

Galați – 14

 

Iași – 6

 

Oradea – 17

 

Ploiești –
15

 

Pitești – 13

 

Râmnicu Vâlcea –
1

 

Suceava – 5

 

Târgu Mureș
– 3

 

Timișoara –
19

 

București –
236

 

 

     Total răspunsuri – 480

 

 

 

4: Cât de
mulțumit sunteți de… ?

 

 

a)      Nivelul
de profesionalism al judecătorilor

 

Screen shot 2013-04-08 at 11

 

Total
răspunsuri – 485

 

 

Screen shot 2013-04-21 at 09

 

 

 

 

Foarte
mulțumit

Mulțumit

Nemulțumit

Foarte nemulțumit

București

11

181

125

30

Din țară

1

73

52

7

 

 

 

 

 

 

 

 

b)      Cât de
mulțumit sunteți de nivelul de integritate al judecătorilor

 

   

 

Total
răspunsuri – 480

 

 

Screen shot 2013-04-21 at 09

 

 

 

 

Foarte mulțumit

Mulțumit

Nemulțumit

Foarte nemulțumit

București

15

171

125

33

Din țară

5

72

43

11

 

 

 

 

 

 

 

 

 

c)       Cât de
mulțumit sunteți de nivelul de transparență al
instanțelor de judecată?

 

    

 

Total
răspunsuri – 477

 

 

Screen shot 2013-04-21 at 10

 

 

 

 

Foarte mulțumit

Mulțumit

Nemulțumit

Foarte nemulțumit

București

8

98

165

70

Din țară

2

42

65

21

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

d)      Cât de
mulțumit sunteți de nivelul de obiectivitate al CSM?

 

Total
răspunsuri – 454

 

 

Screen shot 2013-04-21 at 10

 

 

 

 

Foarte mulțumit

Mulțumit

Nemulțumit

Foarte nemulțumit

București

8

61

121

133

Din țară

1

33

57

34

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

e)      Cât de
mulțumit sunteți de nivelul de transparență al CSM?

 

   

 

Total
răspunsuri – 457

 

 

Screen shot 2013-04-21 at 12

 

 

 

 

Foarte mulțumit

Mulțumit

Nemulțumit

Foarte nemulțumit

București

6

60

132

128

Din țară

1

33

60

33

 

 

 

 

 

 

 

 

5. În ce
măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații?

 

a)      Magistrații
judecă liber de orice influențe politice sau de altă natură

 

 

 

Total
răspunsuri – 477

 

Screen shot 2013-04-21 at 12

 

 

 

 

În ft. mare măsură

În mare măsură

În mică măsură

În ft. mică măsură

București

16

109

143

71

Din țară

7

42

56

25

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5. În ce
măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație?

 

b)      Nu
există corupție la nivelul justiției

 

 

Total
răspunsuri – 473

 

 

Screen shot 2013-04-21 at 12

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5. În ce
măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație?

 

c)       Magistrații
sunt influențabili față de influențe/ presiuni politice,
administrative ori de altă natură

 

Total
răspunsuri – 473

 

 

 

 

In ft. mare masura

In mare masura

In mica masura

In ft. mica masura

București

107

128

70

33

Din țară

41

45

34

12

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6. În cazul în care
acestea există, cum credeți că ar putea fi rezolvate problemele
de corupție și/sau neprofesionalism în justiție? (mai multe
variante de răspuns)

 

 

Screen shot 2013-04-03 at 11

 

 

 

Screen shot 2013-04-21 at 12

 

 

 

 

 

Responsabilizarea
judecătorilor

Creșterea
nivelului salarizării

Programe
de formare continuă

Evaluare
psihologică periodică a judecătorilor

Altele

București

277

128

124

181

116

Din țară

112

36

43

87

32

 

 

 

Altele:

 

·
introducerea
unor căi de atac extraordinare care să sancționeze erorile
absurde de judecată (cele actuale sunt insuficiente);

·
corelarea
activității hotărârilor date sau mai precis a motivărilor
cu salarizarea și oportunitățile de avansare;

·
alocarea
unui număr mai mic de dosare într-o ședință, ca să
permită astfel judecătorilor să aloce timp suficient tuturor
cauzelor cu care sunt investiți;

·
trierea
mult mai severă, din punct de vedere al pregătirii profesionale, al
celor care intră în magistratură, modificarea sistemului de admitere
în magistratură;

·
atragerea
răspunderii judecătorilor în cazul dovedirii unor hotărâri
viciate, sancțiuni, excludere din magistratură;

·
creșterea
numărului de magistrați si a numărului de grefieri, dezvoltarea
infrastructurii (sală de ședință pentru fiecare
judecător);

·
deconspirarea
magistraților care au colaborat cu Securitatea;

·
o
mai mare capacitate a CSM de a lua măsuri definitive împotriva
judecătorilor corupți, responsabilizarea CSM ca instanță
sancționatorie;

·
evaluări
profesionale periodice;

·
depolitizarea
Consiliului Superior al Magistraturii;

·
evitarea
asocierii Curtii Constituționale din România cu puterea
judecătorească;

·
profesionalizarea
Inspecției Judiciare, în mod similar DNA-ului;

·
înființarea
unui corp de poliție judiciară, obligarea magistraților să
accepte și să administreze toate probele solicitate de
părțile în cauză, părțile să aibă dreptul la
înregistrarea ședințelor de judecată, iar înregistrările
să fie probe în judecarea magistraților, judecarea magistraților
să se efectueze cu un sistem cu jurați din afara sistemului judiciar;

·
instituirea
unui barem de practică judiciară în afara magistraturii de minim 5
ani, ca o condiție eliminatorie;

·
modificarea
legii de organizare judecătorească și eficientizarea
activității CSM;

·
responsabilizarea
experților judiciari și executorilor pentru că, de multe ori,
magistrații dau soluții în baza unor expertize sau executări
evident nelegale;

·
Instituirea
unui sistem de protecție a judecătorilor și procurorilor
amenințați;

·
independență
bugetară, asigurarea unui buget separat administrat de CSM în
componența căruia să nu intre procurori;

·
prin
instituirea obligației judecătorului ca, în cazul în care a fost
contactat în afara cadrului legal al judecării dosarului de către
cineva care se interesează de dosar, să fie obligat să raporteze
în scris către CSM sau președintele instanței;

·
publicarea
tuturor hotărârilor cu numele judecătorului care le-a motivat;

·
ridicarea
imuabilității judecătorilor;

·
rotirea
judecătorilor la alte instanțe de judecată;

·
programe
comune de pregătire cu avocați și mediatori;

·
separarea
carierei magistraților (CSM-uri separate, plus un organism independent
și distinct/ curte de unică jurisdicție disciplinară);

·
testare
anuală la poligraf ca o condiție a exercitării profesiei în anul
următor;

·
transparența
și accesibilitatea jurisprudenței în care să fie
nominalizați judecătorii care au pronunțat respectivele
hotărâri judecătorești.

 

Screen shot 2013-04-03 at 12

 

*
pentru mai multe răspunsuri vezi Anexa 1

 

 

7. Considerați
că există motive de recuzare/ abținere ale magistraților pe
care aceștia nu le fac publice? (Credeți că există
conflicte de interese între justițiabili și magistrați pe care
aceștia nu le fac publice?)

 

 

Screen shot 2013-04-03 at 12

 

Total
răspunsuri – 456

 

Din 294
avocați care au răspuns DA la întrebarea 7, 129 au ilustrat cu
exemple:

 

·
legături
de prietenie între judecători și una dintre părți:
“corupție, dar nu neapărat de natură financiară ci având ca
sursă relații de prietenii peste limita deontologiei profesionale”;

·
legături
de rudenie;

·
interese
personale/economice/financiare: “judecare dosare cu părți bănci
la care au credite sau de la care primesc cadouri promoționale”,
“magistrați care sunt de facto clienți ai anumitor
justițiabili”, “unul dintre magistrații ce soluționa recursul
fuses unul dintre administratorii societății reclamante”;

·
influențe
politice: “dosarele de mare corupție în care sunt judecate persoane
influente politic cu rol în numiri/ promovări în funcție”;

·
percepții
personale/ subiectivitate: “în cazul recuzării justificate a unui
judecător, în toate procesele pe care le ai ulterior acel judecător
nu este imparțial, ține cont de ranchiună și trebuie
să formulezi cale de atac pentru a se face dreptate. În anumite
judecătorii din provincie sunt judecători care nu studiază
dosarele și dau soluții după cum se cunosc cu
părțile”;

·
cazuri
mai ales la instanțele mici, provincie;

·
există
conflicte între avocați si magistrați, cele mai multe derivând din
frustrarea magistraților de a nu avea același venit pe care și-l
imaginează ei că l-ar avea avocații;

·
actuali
judecători ce au fost înainte procurori. Cineva nu poate întocmi
rechizitorii, trimite oameni în judecată pentru ca de pe o
săptămână pe alta să fie imparțiali și să
judece acum oameni trimiși în judecată prin rechizitoriu”;

·
avocați
care nu cunosc exemple concrete, însă sunt de părere că
există asemenea cazuri/ motive de recuzare sau cunosc doar din presă
exemple.

 

* pentru mai multe
răspunsuri vezi Anexa 2

 

 

8. Ați recuzat
vreodată un judecător?

 

 

Screen shot 2013-04-03 at 13

 

Total
răspunsuri – 480

 

Screen shot 2013-04-21 at 12

 

Răspunsuri
București – 343, din care:

Da: 173
(50.43%)

Nu: 170
(49.57%)

 

Răspunsuri
din țară – 133, din care:

Da: 68
(51.12%)

Nu: 65
(48.88%)

 

 

9. Dacă
da, care sunt judecătorii pe care i-ați recuzat și care sunt
motivele cererii de recuzare?

 

Total
răspunsuri – 190, din care:

 

·
36
de avocați au numit judecătorii împotriva cărora au făcut o
cerere de recuzare;

·
iar
46 de avocați au precizat instanțele unde activează
judecătorii împotriva cărora au făcut o cerere de recuzare.

 

Motive de recuzare
ilustrate de avocați:

 

·
antepronunțare
și atitudine părtinitoare;

·
relație
de prietenie sau rudenie între magistrat și una dintre părți;

·
cazuri
de incompatibilitate:
recuzarea unui complet de judecată de
la Curtea de Apel întrucât în componența lui era un judecător care
soluționase cauza și în fond, judecători ce au judecat
aceleași cauze și în alte stadii;

·
comportament
agresiv și jignitor față de justițiabili sau avocați,
dușmănie ca urmare a unei sesizări făcute la CSM;

·
lipsa
de profesionalism, slabă pregătire;

·
interese
financiar-materiale;

·
aspecte
cu privire la procedură;

·
consemnarea
în declarații a altceva decât relatau martorii, în ideea susținerii
actului de acuzare;

·
judecătorii
refuzau să administreze probele solicitate de avocat în sprijinul cauzei
în care era mandatat, favorizând astfel evident partea adversă;

·
modul
vădit părtinitor în care s-au soluționat cereri procedurale ale
părților, cu încălcarea sau nesocotirea dispozițiilor
Codului de procedură penală;

·
calitatea
de persoane publice cu influență în presă ale adversarilor
(justițiabililor) a determinat încălcări grave ale drepturilor
procedurale ale celorlaltor părți;

·
s-a
respins în mod nelegal o cerere de probatorii în condiția în care
soluția ce urma să o dispună era irevocabilă;

·
la
nivel de judecătorie, mai rar la instanțele superioare;

·
din
lipsa de timp alocat dosarului nu cunoșteau datele elementare ale
speței și refuzau probe esențiale pentru lămurirea cauzei.

 

Motive pentru care
avocații nu au făcut cereri de recuzare, deși considerau că
este necesară recuzarea respectivului magistrat:

 

·
neîncredere
în soluționarea cererii;

·
condițiile
de recuzare sunt foarte limitate și uneori interpretabile, greu de
dovedit;

·
este
greu să fie obținute informații despre relațiile dintre
magistrați și avocați/ justițiabili;

·
convingerea
că greșelile voite de judecată pot fi corectate prin exercitarea
căilor de atac;

·
ranchiunea
ulterioară a acelui judecător recuzat;

·
s-a
preferat strămutarea cazului decât recuzarea judecătorului.

 

* pentru mai multe
răspunsuri vezi Anexa 3

 

 

10. Cum a fost
soluționată cererea de recuzare?

 

 

Screen shot 2013-04-03 at 13

 

Total
răspunsuri – 236

 

Screen shot 2013-04-21 at 12

 

 

Admisă

Respinsă

Altă
situație / comentariu

București

19

98

37

Din țară

69

46

11

 

 

Situații:

 

·
uneori admisă, alteori respinsă;

·
admise în situațiile când deja judecaseră cauza pe fond
și ne aflam la instanțe superioare sau rejudecare, respinse în
celelalte situații;

·
foarte rar admisă;

·
nimeni nu are curajul să admită cererile pentru că
ar însemna să fie divergențe între judecători;

·
în curs de soluționare;

·
nu recuz din principiu;

·
s-au soluționat în mod egal, atât admise cât și
respinse;

·
în general cererea a fost respinsă, iar subsemnatul a fost
amendat;

·
predominant respinse.

 

 

11. Ați
făcut vreodată plângere unui judecător la Consiliul Superior al
Magistraturii?

 

Screen shot 2013-04-03 at 13

               

Total
răspunsuri – 473

 

Screen shot 2013-04-21 at 12



 

12. Dacă da,
care sunt judecătorii împotriva cărora ați făcut plângere?
Menționați și motivele plângerii înaintate de dvs.

 

Răspunsuri –
107

 

·
23
de avocați au numit judecătorii împotriva cărora au făcut
plângere la CSM;

·
34
de avocați au precizat instanțele unde activează
judecătorii împotriva cărora au făcut plângere;

·
trei
(3) avocați doresc în viitor să facă plângere la CSM
(tergiversarea redactării motivărilor);

·
doi
(2) afirmă că ar fi trebuit sau că au existat
oportunități pentru a face o astfel de plângere;

·
patru
(4) au precizt că nu au făcut plângere împotriva unui judecător,
clienții lor au fost cei care au redactat plângerea;

·
șase
(6) au afirmat că nu au făcut plângere din diferite motive: alți
judecători îi vor avea în vedere la soluționarea cazurilor, răspunsuri
standard din partea CSM, motivele pentru care poți formula o plângere sunt
restrânse, atitudini adverse din partea judecătorilor, CSM ascunde
“gunoiul” sub preș.

 

Motivele pentru
care avocații au făcut plângere unui judecător la Consiliul
Superior al Magistraturii:

 

·
încălcarea
flagrantă a normelor procedurale
(datorită
intereselor locale), nerespectarea procedurii civile, încălcarea
procedurii legale prin suspendarea în recurs a unei executări silite;

·
abuz
în serviciu;

·
atitudine
necorespunzătoare
în sala de judecată, față
de avocați sau justițiabili (amenințări ca urmare a unei
cereri de recuzare și presiuni asupra inculpatului);

·
neglijență
în îndeplinirea atribuțiilor specifice
(precum
neredactarea hotărârilor pentru o perioadă mare de timp: de la 6 luni
până la un an și jumătate, tergiversarea pronunțării);

·
lipsa
de neprofesionalism
(necunoașterea legii și a
dosarelor, aplicarea unor legi abrogate);

·
falsificarea
unei încheieri de ședință, lipsă acte din dosar, ignorarea
dovezilor evidente și a documentelor din dosare;

·
corupție
prin luare de mită;

·
disfuncționalitate
de ordin administrativ a instanței;

·
relație
de prietenie între magistrat și una dintre părți;

·
fosta
calitate de administrator în societatea reclamantă a unuia dintre
magistrați ce soluționau recursul, magistrat ce nu a înțeles
să se abțină și față de care cererea de recuzare
a fost respinsă;

·
nerespectarea
programului de lucru cu publicul minim obligatoriu prevăzut de
regulamentul de organizare și funcționare al instanțelor de
judecată;

·
violarea
secretului deliberării.

 

*
pentru mai multe răspunsuri vezi Anexa 4

 

13. Cum a fost
soluționată plângerea/ petiția adresată CSM?

 

Screen shot 2013-04-03 at 14

Situații:

 

·
s-a
început cercetarea disciplinară. Judecătorul a fost sancționat –
2 răspunsuri

·
s-a
început cercetarea disciplinară. Judecătorul nu a fost
sancționat – 13 răspunsuri

·
nu
s-a început cercetarea disciplinară – 48 răspunsuri

·
nesoluționată
– 14
răspunsuri

·
altă
situație/ comentariu – 45:

 

Ø  răspunsuri
standard sau evazive din partea CSM;

Ø  cereri prescrise –
tergiversarea răspunsurilor chiar și trei ani;

Ø  în unele cazuri
judecătorul a fost sancționat, unele sunt în curs de
soluționare;

Ø  avocații nu au
fost înștiințați despre măsurile dispuse, nu s-a comunicat
soluția la petiției;

Ø  unele cereri au
fost respinse, altele sunt în curs de soluționare;

Ø  CSM-ul este evident
neinteresat de a lua măsuri împotriva judecătorilor pe care îi
protejează în activitatea lor.

 

*
pentru mai multe răspunsuri vezi Anexa 5

 

 

 

 

 

 

14. Ați
făcut vreodată plângere penală unui judecător?

 

 

Screen shot 2013-04-03 at 14

 

Total
răspunsuri – 461

 

               Screen shot 2013-04-21 at 13

 

15. Dacă da,
cărui judecător i-ați făcut plângere? Menționați
motivul plângerii penale.

 

Răspunsuri –
28, dintre care:

 

·
16
avocați au menționat numele judecătorului împotriva căruia
s-a făcut plângere penală sau motivele care au stat la baza plângerii
(abuz în serviciu, dispariția unor acte din dosar sau apariția unor
acte noi, corupție, neglijență în serviciu);

·
doi
(2) au declarat că nu pot oferi această informație;

·
opt
(8) au specificat că ar fi dorit să facă plângere, însă au
considerat efortul inutil;

·
doi
(2) avocați au menționat că intenționează în viitor
să facă plângere penală.

 

 

*
pentru mai multe răspunsuri vezi Anexa 6

 

 

 

16. Cum a fost
soluționată plângerea?

 

  Screen shot 2013-04-03 at 15

 

Trimitere
în judecată – 0

Neurmărire
penală – 25

Nesoluționată
– 17

Altă
situație/Comentariu – 14

 

Altă
situație / comentariu:

 

·
plângerea
a fost lăsată în nelucrare până s-a prescris, tergiversarea de
către procurori a soluționării plângerii împotriva
judecătorilor;

·
răspuns
de la Parchet că nu se pot implica în justiție până când nu se
soluționează irevocabil cauza, însă pe acel aspect se
soluționase irevocabil cauza la recurs;

·
Curtea
de Apel a respins plângerile;

·
excluderea
judecătorului din magistratură ca urmare a publicării cazului în
presă, dar revenirea acestuia în cele din urmă în magistratură;

·
un
avocat a declarat că urmează să depună cât de curând o
astfel de plângere.

 

 

17. Care
credeți că sunt valorile în virtutea cărora acționează
CSM?

 

 

Screen shot 2013-04-03 at 15

 

 

Valori
negative enumerate de avocați:

 

§  interese personale
sau de grup – 140 (protejarea nediferențiată a magistraților,
apărarea unor privilegii personale și comune, maximizarea veniturilor
personale;

§  interese politice,
CSM politizat – 65;

§  altele – 49
(aparența de legalitate și integritate, superficialitate în
cercetări, subiectivism, nu aplică valorile promovate, neimplicare,
injustiție, nedreptate, aroganță, iresponsabilitate,
nerespectarea criteriilor de competență și etică
profesională, falsă independență).

 

Valori
pozitive enumerate de avocați:

 

§  asigurarea
independenței justiției

§  competență,
responsabilitate, corectitudine, integritate, recredibilizarea profesiei,
imparțialitate, transparență, legalitate, moralitate

§  organism de control
și coordonare

 

Valori
pozitive și negative enumerate de avocați:

 

§  în afară de
respectarea și aplicarea normelor prevăzute de lege, unii dintre
membrii CSM acționează uneori în funcție de interese personale
sau de grup;

§  oscilează
între obiectivitate și spirit de colegialitate de breaslă;

§  oscilează
între profesionalism și interese politice;

§  nu există un
sistem de valori de care să țină cont toți membrii CSM, dar
există și judecători integri din punct de vedere moral și
profesional.

 

Observații:

 

Ø23 de
avocați nu au dorit să se pronunțe sau au menționat că
nu știu care sunt valorile în virtutea cărora acționează
CSM;

Ø11
avocați au identificat valorile în virtutea cărora ar trebui să
acționeze CSM:

 

v  echidistanță
și totala independență a justiției;

v  CSM ar trebui
să garanteze integritatea actului de justiție;

v  profesionalism, buna
pregătire profesională;

v  transparență;

v  acces liber la
justiție (inclusiv din prisma taxelor de timbru);

v  judecarea
corectă a cauzelor;

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

18.
Credeți că în compunerea CSM ar trebui să intre și alte
categorii profesionale/sociale?

 

 

Screen shot 2013-04-03 at 15

 

Total răspunsuri
– 408

 

Alte
răspunsuri:

 

·
accesul
nu este facil nici pentru categoria juriștilor – mai întâi trebuie să
se discute despre ușurarea accesului acestora, apoi despre alte categorii
profesionale;

·
îmi
este greu să răspund cu da sau nu. Trebuie avute în vedere
atribuțiile legale ale CSM, pornind de la acestea se poate stabili cumulul
minim necesar de competențe pentru îndeplinirea atribuțiilor CSM
și, de aici, două modele: 1. Toți membrii CSM răspund
aceluiași set de competențe; 2. Echipă multidisciplinară în
care cumulul competențelor membrilor CSM dau competența necesară
îndeplinirii atribuțiilor;

·
e
suficientă reprezentativitatea actuală. CSM nu trebuie să fie un
consiliu de uniune națională cu largă reprezentativitate;

·

abțin/ nu neapărat/ nu știu/ poate/ și da și nu;

·
nu
știu dacă aici este problema esențială. Cred că
atribuțiile CSM ar trebui împărțite în două instituții
distincte: una care să apere magistrații și alta care să
aplice răspunderea profesională.

·
Compunerea
este importantă doar acolo unde se aplică sancțiuni,
fiindcă în interiorul aceleiași caste există

 

Alte categorii
profesionale/sociale care ar putea face parte din CSM (menționate de
avocați):

 

 

Screen shot 2013-04-03 at 15

 

§  avocați – 63

§  reprezentanți
ai societății civile/ONG-uri – 27

§  reprezentanti ai
UNBR – 10

§  notari – 9

§  juriști – 7

§  executori
judecătorești – 8

§  consilieri juridici
– 6

§  profesori
universitari în drept – 4

§  Cetățeni/
justițiabili – 4

§  Mediatori – 3

§  Grefieri – 3

 

Alte
categorii: procurori, Avocatul Poporului, patronate/sindicate reprezentative în
apărarea drepturilor omului, lichidatori, medici și psihologi,
foști președinți de stat, reprezentanți ai Senatului,
președintele Academiei Române – 12

 

 

Motive
ilustrate de avocați pentru necesitatea includerii în CSM și a altor
categorii profesionale/ sociale:

 

·
transparență;

·
pentru
o mai bună reprezentativitate a celorlalte categorii care participă
la actul de justiție;

·
pentru
a putea stopa sau a preveni prin măsuri concrete derapajele de orice
natură;

·
pentru
a îmbunătăți funcționabilitatea și eficiența
acestui sistem;

·
un
plus de obiectivitate în adoptarea măsurilor organizatorice optime ce se
impun pentru o mai bună funcționare și adaptare a sistemului
judiciar la noile realități sociale cu implicații juridice
immediate generate de procesul accelerat al integrării europene;

·
asigurarea
echilibrului și obiectivității soluțiilor adoptate de CSM.

 



Screen shot 2013-04-21 at 13

 

 

19. Ați avut
vreodată dubii legate de modul corect de funcționare a sistemului de
repartizare aleatorie a dosarelor?

 

 

Screen shot 2013-04-03 at 15

 

Total
răspunsuri – 480

 

Comentariile celor
care au bifat “deseori”:

 

·
ajungeau
să fie numiți aceeași judecători care se
pronunțaseră asupra cauzei anterior;

·
un
avocat admite că a beneficiat  în trecut de de repartizarea “aleatorie”
oricând dorea;

·
anumite
cauze al căror obiect prezenta interes au fost repartizate numai anumitor
judecători;

·
aparența
repetitivității exagerate a unor judecători în anumite tipuri de
cauză;

·
aproape
cert există rețele la nivel local, la judecătoriile și
tribunalele de provincie;

·
cauzele
urgente primesc termene foarte lungi, nu se acorda termene pe loc;

·
“cunosc
oameni politici/avocați care s-au lăudat că aranjează ei
când și la cine să ajungă dosarele cu privire la care ni s-a
solicitat asistența”;

·
“de multe ori nu se dă pe loc numărul de înregistrare al
dosarului și completul căruia a fost repartizată cererea ,
alți avocați au depus mai multe acțiuni pentru a putea alege
judecătorul care să judece”;

·
din soft se pot bloca anumite ședințe;

·
din punct de vedere al eficienței, se dau termene foarte
lungi;

·
dosare sensibile de la DNA ajung la aceiași judecători;

·
“dosarele în care statul ar trebui să plătească
sume de bani, sunt repartizate la termene foarte îndelungate, deși,
obiectul acestora, consider că necesită o soluționare mult mai
rapidă, ele producând (în situația în care petentul are câștig
de cauză), prejudicii importante petenților.
Mai
mult, în situația executării unor titluri împotriva statului,
recuperarea sumelor este foarte mult frânată”;

·
“grefierii
șefi se plâng că sunt puși să repartizeze anumite dosare”;

·
interese
politice și personale, interese financiare;

·
numărul
judecătorile, în cazul unor instanțe, este foarte mic, astfel că
posibilitatea de a avea același judecător este foarte mare;

·
metoda
de a introduce același dosar succesiv, până când ajunge la completul
de judecată dorit;

·
reclamantul
are opțiunea alegerii zilei în care să își depună
acțiunea astfel încât să aleagă și completul.

 

Comentariile
celor care au bifat “întotdeauna”:

 

·
repartizarea este predictibilă în funcție de
intervalul de fixare a ședinței în funcție de obiectul cauzei.
Sistemul poate fi forțat pentru că poate fi înregistrat același
dosar de mai multe ori în aceeași zi și după găsirea
judecătorului sau completului favorit, numerele de dosar necâștigătoare
să fie atribuite altor justițiabili. Sau pur și simplu se
renunță la judecată și nu se timbrează în dosarele în
care nu convin judecătorii”;

·
“am fost de față la câteva repartizări ‘aleatorii’
”;

·
atunci când termenele se dau ulterior introducerii acțiunii,
nu pe loc;

·
intervenții în sistem;

·
termene lungi;

·
interese personale;

 

 

Screen shot 2013-04-21 at 13

 

20.
Considerați că sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor
funcționează conform necesităților pentru care a fost
implementat?

 

Screen shot 2013-04-03 at 16

Total răspunsuri – 478

 

Screen shot 2013-04-21 at 13

 

21.
Considerați necesară înregistrarea ședințelor de
judecată în cauzele civile?

 

Screen shot 2013-04-04 at 13

Total
răspunsuri – 479

 

 

Comentarii răspunsuri DA:

 

·
ar fi normal ca tot ce se întâmplă și se susține în
sala de judecată să fie înregistrat și stocat, cu posibilitatea
de a fi utilizat ulterior de toate părțile implicate în actul de justiție;

·
preîntâmpina frecventele greșeli sau omisiuni de consemnare,
consemnările grefierilor nu corespund situației prezente în
ședință; numărul de cereri de îndreptare a erorilor
materiale este foarte mare (peste 10% din încheieri au greșeli);

·
pot fi evitate multe erori, inclusiv subiectivismul;

·
pentru transparența actului de justiție;

·
înregistrarea folosită ca dovadă;

·
se poate evalua prestația judecătorului în caz de
recuzare pentru motive de antepronunțare;

·
responsabilizarea judecatorilor, chiar și în comportamentul
față de justițiabili, puterea uneori discreționară;

·
și în interesul judecătorilor, pentru ca
judecătorii să poată analiza eficient ceea ce s-a discutat în
ședința publică în dosarele unde există intervenții
complexe și pentru a fi evitate refacerile de probatorii;

·
aglomerarea excesivă a ședințelor de judecată
face imposibilă sarcina grefierului, dar și a judecătorului de a
nota fiecare cerere în parte;

·
pentru probarea eventualelor neregului procedurale;

·
garanție a obiectivității și imparțialității;

·
este absolut necesară în instanțele mici, din provincie:
magistrații fac deseori abuz de putere, manevrează declarațiile
martorilor, astfel încât să-și simplifice motivarea hotărârii,
resping cereri fără motivare;

·
prin această măsură ar crește calitatea
actului de justiție.

 

Comentarii
răspunsuri NU:

·
doar la cererea unei părți;

·
nu este o măsură necesară, dar poate fi o
alternativă pentru autocontrolul magistraților și grefierilor;

·
se vor genera mult prea multe conflicte legate de conținutul
minutelor.

 

 

Screen shot 2013-04-21 at 13

 

 

22.
Nume – 378 avocați (77% dintre avocații care au completat
chestionarul)

 

23.
Vârstă: 442 răspunsuri

 

 

Screen shot 2013-04-04 at 14

Ø
25-35: 165 (37%)

Ø
36-45: 197 (45%)

Ø
46-55: 45 (10%)

Ø
peste 56: 35 (8%)

 

24.
Oraș – 445 răspunsuri

 

Alba
Iulia – 2

 

Alexandria
– 1

 

Arad
– 2

 

Bacău
– 2

 

Baia
Mare – 6

 

Băicoi
– 1

 

Bârlad
– 1

 

Beiuș
– 1

 

Borșa
– 1

 

Botoșani
– 1

 

Brăila – 3

 

Brașov – 4

 

București –
315

 

Buftea – 1

 

Buzău – 1

 

Cluj-Napoca – 17

 

Codlea – 1

 

Constanța –
2

 

Craiova – 8

 

Curtea de
Argeș – 1

 

Drobeta Turnu
Severin – 2

 

Deva – 5

 

Fetești – 1

 

Focșani – 1

 

Galați – 3

 

Iași – 2

 

Ilfov – 2

 

Mediaș – 1

 

Miercurea Ciuc –
1

 

Nădlac – 1

 

Odorhoiu Secuiesc
– 1

 

Oltenița – 1

 

Oradea – 9

 

Petroșani –
1

 

Pitești – 2

 

Ploiești – 7

 

Rădăuți
– 1

 

Râmnicu Vâlcea –
6

Roman – 1

 

Sânnicolau Mare –
1

 

Satu Mare – 1

 

Sfântu Gheorghe –
1

 

Sibiu – 2

 

Snagov – 1

 

Suceava – 1

 

Țăndărei
– 1

 

Târgoviște –
1

 

Târgu Mureș
– 1

 

Timișoara –
9

 

Târgu Jiu – 1

 

Tulcea – 1

 

Turnu
Măgurele – 1

 

Urziceni – 1

 

Necunoscut – 1

 

 


Screen shot 2013-04-04 at 15

 

Anexa 1

 

Alte răspunsuri la întrebarea nr. 6:

 

În cazul în care acestea există, cum credeți
că ar putea fi rezolvate problemele de corupție și/sau
neprofesionalism în justiție? (mai multe variante de răspuns)

 

Soluții
identificate de avocații din București:

 

·
aplicarea
corectă a sancțiunilor sau pedepse mai aspre: “condamnare indiferent
de poziție sau vârstă”, “exludere”, “pedepse mari fără
posibilitatea suspendării executării inserate în lege (aspecte de
natură penală)”, “penalizări pentru un procent mai mare de
10-20%  dosare cu soluții infirmate de instanțele superioare”,
“ridicarea imuabilității judecătorilor”, “răspundere
patrimonială”, “pierderea dreptului la pensie în cazul condamnării definitive”,
“sancțiuni pecuniare și de retrogradare”;

·
operaționalizarea
sistemului/ infrastructură: “alocarea unui număr mai mic de dosare
într-o ședință, ca să permită astfel
judecătorilor să aloce timp suficient tuturor cauzelor cu care sunt
investiți”, “mai multe săli de judecată, mai mulți judecători”,
“mărirea schemei de personal și alocarea altor spații”,
“finanțarea sistemului”, “suplimentare fonduri pe partea de
logistică”;

·
controale
și evaluări profesionale: “sub acoperire în sălile de
judecată”, “inclusiv ICCJ”, “în raport cu situația plângerilor
sesizate la CSM”, “pentru a condiționa avansarea în carieră”,
“monitorizare eficientă a dosarelor și a soluțiilor date”;

·
accent
pe experiența profesională a magistraților: “minim 10 ani
experiență în alte profesii juridice”, “instituirea unui barem de
practică în afara magistraturii de minim 5 ani”, “vechime în profesia
juridică de minim 8 ani”, “un număr minim de ani petrecuți în
activitatea privată”;

·
responsabilizarea
CSM (atribuții mai largi): “posibilitatea luării de măsuri
definitive împotriva judecătorilor corupți”, “să-și
facă datoria și să rezolve cazurile de corupție din
sistem”, “eficientizarea activității CSM”, “exigență
crescută”, “CSM – instanță sancționatorie”;

·
asigurarea
independenței judecătorilor: “prin pedepsirea politicienilor care
intervin asupra judecătorilor,
instituirea unui sistem de protecție a
judecătorilor și procurorilor amenințați”
;

·
atragerea
răspunderii personale;

·
introducerea
unor căi de atac extraordinare care să sancționeze erorile
absurde de judecată (cele actuale sunt insuficiente);

·
corelarea
activității hotărârilor date sau mai precis a motivărilor
cu salarizarea și oportunitățile de avansare;

·
responsabilizarea
experților judiciari și executorilor pentru că, de multe ori,
magistrații dau soluții în baza unor expertize sau executări
evident nelegale;

·
prin
asigurarea formării profesionale de către cadre universitare și
nu avocați, magistrați, politicieni;

·
prin
instituirea obligației judecătorului ca, în cazul în care a fost
contactat în afara cadrului legal al judecării dosarului de către
cineva care se interesează de dosar, să fie obligat să raporteze
în scris către CSM sau președintele instanței;

·
prin
posibilitatea înregistrării ședințelor și obținerii
înregistrărilor de către părți;

·
prin
rotirea judecătorilor la alte instanțe de judecată;

·
depolitizarea
Consiliului Superior al Magistraturii;

·
evitarea
asocierii Curtii Constituționale din România cu puterea
judecătorească;

·
prin
informarea publică a erorilor grave săvârșite în actul de
judecată;

·
transparența
și accesibilitatea jurisprudenței în care să fie
nominalizați judecătorii care au pronunțat respectivele
hotărâri judecătorești;

·
posibilitatea
reală de a face o reclamație la CSM;

·
independență
bugetară, asigurarea unui buget separat administrat de CSM în
componența căruia să nu intre procurori;

·
prin
interpretare unitară dată de ICCJ;

·
selecția
mult mai atentă a grefierilor și evaluarea acestora;

·
separarea
carierei magistraților (CSM-uri separate, plus un organism independent
și distinct/ curte de unică jurisdicție disciplinară);

·
testare
anuală la poligraf ca o condiție a exercitării profesiei în anul
următor.

·
nu
cred ca există probleme de corupție;

 

 

Soluții
identificate de avocații din țară:

 

·
atragerea
răspunderii magistraților prin instituirea
responsabilității pecuniare sau chiar penale;

·
operaționalizarea
sistemului/infrastructură: creșterea numărului de
magistrați, sală de ședință pentru fiecare
judecător, creșterea numărului de grefieri, volum de muncă
rezonabil;

·
modificarea
sistemului de admitere în magistratură/ a modului de selecție/examene
corecte;

·
evaluări
profesionale periodice;

·
comunicarea
magistraților cu ceilalți participanți din sistem;

·
experiența
profesională minimă a magistraților;

·
promovarea
magistraților numai pe criteriul profesionalismului;

·
protejarea
magistraților de interesele politicului;

·
profesionalizarea
Inspecției Judiciare, în mod similar DNA-ului;

·
înființarea
unui corp de poliție judiciară, obligarea magistraților să
accepte și să administreze toate probele solicitate de
părțile în cauză, părțile să aibă dreptul la
înregistrarea ședințelor de judecată, iar înregistrările
să fie probe în judecarea magistraților, judecarea magistraților
să se efectueze cu un sistem cu jurați din afara sistemului judiciar;

·
analizarea
corectă de către CSM a petițiilor;

·
programe
comune de pregătire cu avocați și mediatori;

·
prin
pensionarea anticipată a magistraților trecuți de vârsta de 50
de ani sau cu o vechime mai mare de 20 de ani în sistem;

·
prin
publicarea tuturor hotărârilor cu numele judecătorului care le-a motivat.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexa 2

 

Alte răspunsuri la întrebarea nr. 7:

 

Considerați
că există motive de recuzare/ abținere ale magistraților pe
care aceștia nu le fac publice?

 

 

A. București – răspunsuri
– 323

Da – 205 (63%)

Nu – 118 (37%)

 

Din 205 de
răspunsuri DA, 92 de avocați au ilustrat cu exemple:

 

·
legături
de prietenie: “au fost situații în care atitudinea unui judecător
față de una dintre părți a fost în mod evident
părtinitoare putându-se observa cu ușurință existența
unei relații de prietenie sau amiciție cu partea sau reprezentantul
acesteia”;

·
legături
de rudenie: “există foarte multe cazuri în care rudele își
negociază cazurile”, “megistrați care judecă pricini în care
pledează/ prestează profesional angajatori ai copiilor lor”;

·
interese
personale/ economice/ financiare: “magistrați care sunt de facto
clienți ai anumitor justițiabili”, “unul dintre magistrații ce
soluționa recursul fusese unul dintre administratorii societății
reclamante”, “judecare de dosare cu părți Bănci (la care au
credite sau de la care primesc cadouri promoționale)”;

·
influențe
politice: “dosarele de mare corupție în care sunt judecate persoane
influente politic cu rol în numiri/ promovări în funcție”,
“magistrații sprijiniți politic”;

·
cazuri
izolate, mai ales la instanțele mici;

·
percepții
personale/ subiectivitate: “în cazul recuzării justificate a unui
judecător, în toate procesele pe care le ai ulterior acel judecător
nu este imparțial, ține cont de ranchiună și trebuie
să formulezi cale de atac pentru a se face dreptate. În anumite
judecătorii din provincie sunt judecători care nu studiază
dosarele și dau soluții după cum se cunosc cu
părțile”;

·
avocați
care nu cunosc exemple concrete, însă sunt de părere că
există asemenea cazuri/ motive de recuzare sau cunosc doar din presă
exemple;

·
conflicte
minore de cele mai multe ori;

·
cunosc
situații, dar nu le putem face publice;

·
de
teamă și de complacere în jocul de interese;

·
există
conflicte între avocați si magistrați, cele mai multe derivând din
frustrarea magistraților de a nu avea același venit pe care și-l
imaginează ei că l-ar avea avocații;

·
judecătorii
nu au interes în a face o analiză completă, corectă a unui dosar
datorită timpului necesar pentru o asemenea practică;

·
actuali
judecători ce au fost înainte procurori; cineva nu poate întocmi
rechizitorii, trimite oameni în judecată pentru ca de pe o
săptămână pe alta să fie imparțiali și să
judece acum oameni trimiși în judecată prin rechizitoriu”.

 

B. Din țară – răspunsuri
– 129

Da – 89 (69%)

Nu – 40 (31%)

 

Din 89 avocați
care au răspuns DA, 37 au ilustrat cu exemple:

 

       legături
de prietenie;

       legături
de rudenie;

       interese
economice/financiare: “judecătorii care au credite la bănci nu ar
trebui să judece dosare în care banca la care are credite este parte”,
salarizarea și pensiile magistraților;

       pensiile
speciale ale grefierilor;

       foarte
rare cazurile.

 

 

 

Anexa 3

 

Alte răspunsuri la întrebarea nr. 9: 

 

Care
sunt judecătorii pe care i-ați recuzat și care sunt motivele
cererii de recuzare?

 

A) București – răspunsuri
– 142

 

Ø  25 de avocați au
numit judecătorii împotriva cărora au făcut o cerere de
recuzare;

Ø  35 de avocați
au precizat instanțele unde activează judecătorii împotriva
cărora au făcut o cerere de recuzare.

 

Motive de recuzare:

 

Printre cele mai des întâlnite
răspunsuri:

·
antepronunțare
(60 de răspunsuri);

·
atitudine
părtinitoare: ex. judecătorul a modificat încheierile de
ședință în interesul țării potrivnice; a viciat
consemnarea declarațiilor (26 de răspunsuri);

·
relație
de rudenie/ afinitate/ prietenie (11 răspunsuri);

·
cazuri
de incompatibilitate: judecătorul a soluționat în ciclul anterior
cauza pe excepție; a soluționat cauza și în fond (9
răspunsuri);

Altele:

·
comportament
agresiv: limbaj jicnitor, intenție de a intimida;

·
erori:
s-a respins în mod nelegal o cerere de probatorii în condiția în care
soluția ce urma să o dispună era irevocabilă; nesuspendarea
cauzei civile în situația în care împotriva părții adverse a
început urmărirea penală pentru o infracțiune în directă
legătură cu cauza aflată pe rol;

·
respingerea
cererilor de administrare a probelor utile cauzei;

·
aspecte
privitoare la procedură;

·
încălcare
a dreptului la apărare;

·
bănuială
legitimă;

·
calitatea
de persoane publice cu influență în presă a adversarilor
(justițiabililor) a determinat încălcări grave ale drepturilor procedurale
ale celorlalte părți;

·
lipsă
de profesionalism.

 

 

B) Din țară –
răspunsuri – 48

 

Ø  11 avocați au
numit judecătorii împotriva cărora au făcut o cerere de
recuzare;

Ø  9 avocați au
precizat instanțele unde activează judecătorii împotriva
cărora au făcut o cerere de recuzare.

 

Motive de recuzare:

 

Printre cele mai des întâlnite
răspunsuri:

 

·
antepronunțare
(19 răspunsuri);

·
cazuri
de incompatibilitate: a judecat același dosar în rejudecare; integrul
complet s-a pronunțat asupra fondului cauzei cu ocazia judecării
primului recurs, iar după rejudecare cauza a ajuns la același complet
(9 răspunsuri);

·
relații
de prietenie/rudenie cu una dintre părți (7 răspunsuri);

·
atitudine
părtinitoare (6 răspunsuri);

 

Altele:

·
judecătorii
refuză să administreze probele solicitate de mine în sprijinul
cauzei;

·
dușmănie
ca urmare a unei sesizări făcute la CSM;

·
încălcări
de procedură.

 

 

Anexa 4

 

Alte
răspunsuri la întrebarea nr. 12:

Care sunt
judecătorii împotriva cărora ați făcut plângere?
Menționați și motivele plângerii înaintate de dvs.

 

A)București
– răspunsuri –
84

 

Ø  15 avocați au
numit judecătorii împotriva cărora au făcut plângere la
CSMș

Ø  27 de avocați
au precizat instanțele unde activează judecătorii împotriva
cărora au făcut plângere.

 

Motivele plângerii:

 

·
neglijență în
îndeplinirea atribu
țiilor specifice, precum neredactarea
hotărârilor pentru o perioadă mare de timp;

·
abuz
în serviciu: modificarea încheierilor de ședință în interesul
părții potrivnice; falsificarea unei încheieri de
ședință; lipsă acte din dosar, nerespectarea procedurii
civile; încălcarea procedurii legale prin suspendarea în recurs a unei
executări silite; nu a luat în considerare probe evidente;
pronunţarea unei soluţii fără temei legal, în contra
porobatoriului de la dosar şi prin schimbarea datelor, actelor şi
probelor de la dosa; prin respingerea pe cale administrativă
solicitări de consultare a unor dosare; ignorarea actelor din dosarele
respective; măsură nelagală de a anula o sentinţă
judecătorească civilă pronunţată de un alt complet
(procedură inadmisibilă în dreptul civil pentru instanţe de
acelaşi grad)

·
atitudine
necorespunzătoare în sala de judecată, față de avocați
sau justițiabili: amenințări ca urmare a unei cereri de recuzare și presiuni asupra inculpatului;

·lipsa de profesionalism: necunoașterea legii și a dosarelor;

·atitudine părtinitoare;

·legături de prieteni/rudenie cu una dintre părţi;

·abuz în serviciu;

·admiterea unui recurs fără a fi timbrat;

·disfuncționalitate de ordin administrativ a instanței;

·fosta calitate de administrator în societatea reclamantă a unuia dintre magistrați ce soluționau recursul, magistrat ce nu a înțeles să se abțină și față de care cererea de recuzare a fost respinsă;

·judecători ce au dat decizii ce ţineau de păreri personale, fără bază juridică;

·un judecător a refuzat stabilirea unui termen de soluţionare a unei cereri de asigurarea dovezilor fără citirea părţilor, motivat de împrejurarea că setările sistemului ECRIS nu permit aşa ceva, deşi legea provedurală prevede expres posibilitatea;

·nerespectarea programului de lucru cu publicul minim obligatoriu prevăzut de regulamentul de organizare și funcționare al instanțelor de judecată.

 

B) Din țară – răspunsuri – 21

 

Ø  8 avocați au
numit judecătorii împotriva cărora au făcut plângere la CSM;

Ø  7 avocați au
precizat instanțele unde activează judecătorii împotriva
cărora au făcut plângere.

 

Motivele plângerii:

·încălcare a dispoziţiilor normative şi procedurale: încălcarea unui text imperativ de lege şi respingerea unei contestaţii;

·tergiversarea cauzei şi neredactarea sentinţei pentru o perioadă mare de timp;

·antepronuţare;

·lipsă de profesionalism: aplicarea unor legi abrogate;

·violarea
secretului deliberării;

·corupţie
prin luare de mită.

 

 

 

Anexa 5

 

Alte
răspunsuri la întrebarea nr. 13:

 

Cum a fost
soluționată plângerea/ petiția adresată CSM?

 

 

A) Bucureşti

 

·
s-a
început cercetarea disciplinară, judecătorul a fost sancționat –
două (2) cazuri;

·
s-a
început cercetarea disciplinară, judecătorul nu a fost
sancționat – 11 cazuri;

·
nu
s-a început cercetarea disciplinară – 34 cazuri;

·
nesoluționată
– 12 cazuri;

·
altă
situație/ comentariu – 34 de cazuri:

Ø  judecătorii nu
au fost înştiinţaţi despre măsurile dispuse;

Ø  în unele
situaţii, judecătorul a fost sancţionat sau alte plângeri sunt
încă nesoluţionate;

Ø  nu s-a început
nicio cercetare disciplinară sau altele sunt în curs;

Ø  CSM-ul e un
sindicat al magistratilor şi îi protejează în consecinţă.
S-ar putea face ceva dacă se doreşte, dar nu se doreşte şi
nu se face. Doar când există un interes din partea sistemului în
sancţionarea sau îndepărtarea unui magistrat se face ceva. Altfel,
CSM-ul se ascunde după reguli şi proceduri şi spune că din
punct de vedere administrativ nu au ce sancţiona;

Ø  răspunsul
inspecţiei judiciare este unul standard.

 

B) Din țară:

 

·
s-a
început cercetarea disciplinară, judecătorul a fost sancționat –
niciun caz;

·
s-a
început cercetarea disciplinară, judecătorul nu a fost
sancționat – niciun caz;

·
nu
s-a început cercetarea disciplinară – 6 cazuri;

·
nesoluționată
– un caz;

·
altă
situație/ comentariu – 8 cazuri, printre care:

Ø  de peste 3 ani de
zile aştept răspunsul;

Ø  s-a răspuns
evaziv şi fără nicio logică, s-a sfidat motivarea
făcută prin sesizare.

 

 

Anexa 6

 

Alte
răspunsuri la Intrebarea nr. 15:

 

Dacă da,
cărui judecător i-ați făcut plângere? Menționați
motivul plângerii penale.

 

A)     Bucureşti

 

19
răspunsuri, dintre care:

 

Ø10
avocați au menționat numele judecătorului împotriva căruia
s-a făcut plângere penală sau motivele care au stat la baza plângerii
(abuz în serviciu, dispariția unor acte din dosar sau apariția unor
acte noi, corupție, neglijență în serviciu, pentru faptul
că judecătorul nu a verificat situaţia juridică a unui
imobil, judecătorul consfinţind proprietatea unei persoane făra
calitate procesuală, suspiciune de “aranjamente”);

Øtrei (3)
au specificat că ar fi dorit să facă plângere, însă au
considerat efortul inutil (“nu am încredere în soluţiile date de
procurori”, “am renunţat deoarece mi s-a spus la Parchet << aţi
văzut vreodată un judecător condamnat?>>”,
“judecătorii au tendinţa să ţină minte cine le-a
făcut plângere şi să aibă o atitidine negativă
faţă de avocatul respectiv”;

Ø“nu pot
spune din motive de teamă”;

Ø“nu pot
face publică această informaţie”;

Ø“intenţionez
să fac plângere”;

Ø“cine
are curajul ăsta?”

 

B)      Din
țară:

 

Nouă
(9) răspunsuri, dintre care:

 

Øșase
(6) avocați au menționat numele judecătorului împotriva
căruia s-a făcut plângere penală sau motivele care au stat la
baza plângerii (motiv: abuz în serviciu, presuspuse fapte de corupţie,
neglijenţă în serviciu, pentru “ajutarea” unui prieten);

Øun (1)
avocat menționează că intenționează în viitor să
facă plângere penală;

Ødoi (2)
au specificat că ar fi dorit să facă plângere, însă au
considerat efortul inutil: “nu mi-am pierdut timpul adresând plângeri unor
organe nepreocupate de subiect”, “sunt mici Dumnezei, nimeni nu le face nimic”.

 

 


[1]Strategia
de întărire a integrității în justiție 2011-2016, CSM,
22.11.2011

 

[2]
Percepepții și atitudini ale populației privind noul guvern al
României, Institutul Român pentru evaluare și strategie, 21 februarie 2012

 

 

Be Sociable, Share!

One thought on “Perceptia calitatii actului de justitie in Romania”

  1. Petru says:

    Prin urmare ne indreptam in directia cea buna ! Iar asta este cel mai important !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *