Drumul judecatorului Podea de la Securitate la trafic de influenta

27.jpg

Eduard Ovidiu Ohanesian

Judecătorul Adrian Petre Podea de la Tribunalul Prahova a scăpat de arestare după ce zilele trecute, procurorii Direcției Naționale Anticorupție ( DNA) l-au reținut pentru trafic de influență. Curtea de Apel Ploiești a respins cererea de arestare preventivă a lui Podea, acesta fiind doar primul pas în mușamalizarea dosarului. De ce o să scape basma curată judecătorul din acestă afacere ? Simplu. Înainte de 1989, Adrian Podea a lucrat pentru infama Securitate. Recent, am intrat în posesia unor documente care dovedesc faptul că Adrian Podea, locotenent la UM 0625 – Direcția a III-a a Securității (în 1981) îi urmărea informativ pe lucrătorii reprezentanțelor străine de la București, precum și pe cei care vizitau sediile cu pricina.
Spre exemplu, raportul din 30.03.1981, semnat de Podea, cuprinde “propunerea de luare în supraveghere informativă a numitului Rișcanu Dragoș”. Student la facultatea de Relații Economice Internaționale (fostă Comerț Exterior) din cadrul ASE, unde l-a avut profesor pe celebrul Dan Voiculescu (disciplina Drept Internațional), Rișcanu făcuse greșeala de a vizita sediul firmei italiene CEPMI de la București.
Contactat telefonic, Rișcanu ne-a declarat că în spatele acestor dosare stă cu totul altceva. În perioada 1981-1983, securistul Adrian Podea a avut numai puțin de 6 tentative de a-l racola pe student, chemându-l la sediul din Brezoianu și amenințându-l voalat în fel și chip. Pentru a deschide un dosar de intimidare, Podea avea nevoie de niște motive. Din dosarul de la CNSAS, reiese faptul că Rișcanu nu a putut fi agățat politic, deoarece nu s-a exprimat în niciun fel în acest sens. Adică, nu îl înjura pe Ceaușescu și nici nu asculta Europa liberă. Iată ce ne-a declarat Dragoș Rișcanu :
“Doi ani m-au terorizat. M-au chemat de vreo șase ori să semnez și am refuzat. Nu m-au amenințat de fiecare data, dar știți cum erau vremurile … Numai să te cheme la Securitate sau Miliție era un act de teroare. Vă spun sincer, dacă nu eram decis să părăsesc țara imediat după terminarea facultății, probabil că semnam angajamentul de informator ! Nu aveai scăpare odată ce puneau ochii pe tine. Știau că nu au de ce să se grabească, ori lucrai pentru ei, mai devreme sau mai târziu, ori te distrugeau. Lucrau mai la vedere cum lucrează acum mai acoperit și aparent, mai discret. Dar tot la fel, nu s-a schimbat nimic”.
Nu întâmplător, întors în țară după ’90, Dragoș Rișcanu specialist în IT și patron al firmei Omnis (specializată în producția de soft)  a avut numai probleme cu Sistemul. Anul trecut, datorită sesizărilor și dosarelor sale, o delegație speciale a OLAF (CASE OF/2010/0068) s-a deplasat la București.Vă prezentăm în continuare una din scrisorile adresate de Dragoș Rișcanu șefilor OLAF, în care acesta atrage atenția asupra corupției din justiția română. Vom reveni asupra subiectului într-un nou articol.  
 
“Dear Mr. KIROV,
 
Please receive new and relevant information regarding the mentioned Case.
 
Attached is the SECURITATE file concerning political police activities committed by Lt. maj. Adrian Podea in 1982 agains me and my family.
Today, Adrian Podea is a Judge with the Court of Apeal in Ploiesti, who is arrested for corruption and “lobby” traffic  of influence for personal profit.
It is ruther important for OLAF to fully understand the overall landscape of the Romanian criminality so that to be convinced that Omnis’ allegations regarding Alessandro Bittice and Jonathan Scheele are not only very pertinent but are also just the tip of the Romanian corruption and criminality.
The multinational corporations do play their part in these illegal activities.
 
Yours sincerely,
 

D. RISCANU”

Be Sociable, Share!

One thought on “Drumul judecatorului Podea de la Securitate la trafic de influenta”

  1. Ioan Rosca says:

    Printre putinele temeiuri de revocare prevazute de codul de procedura este mentionata situatia in care judecatorul are un interes personal fata de speta.
    Dar cum sa stie partea ce pozitie are judecatorul fata de regimul comunist (de exemplu fata de cooperativizare, sau fata de drepturile la reparatie a fostilor detinuti politici), daca nimeni nu-i poate studia cariera (inclusiv raportul cu fosta securitate?). Mai general, cum pot sti ce sentinte a dat respectivul judecator la comanda regimului totalitar sau al celui care l/a continuat, in “tranzitie”.
    Prin mentinerea in umbra a carierei judecatorilor, sintem in fapt privati de dreptul la un proces echitabil, iar institutia revocarii nu decit o farsa in plus.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *