CEDO – DOSARELE REVOLUTIEICEDO – DOSARELE REVOLUTIEICEDO – DOSARELE REVOLUTIEI

7.jpg

Sec.ia a treia
CAUZA ASOCIA.IA .21 DECEMBRIE 1989h
.I AL.II IMPOTRIVA ROMANIEI
(Cererile nr. 33810/07 .i 18817/08)
Hot.rare
Strasbourg
24 mai 2011
Hot.rarea devine definitiv. in condi.iile prev.zute la art. 44 pct. 2 din conven.ie. Aceasta
poate suferi modific.ri de form..
In cauza Asocia.ia .21 Decembrie 1989h .i al.ii impotriva Romaniei,
Curtea European. a Drepturilor Omului (Sec.ia a treia), reunit. intr-o camer. compus.
din Josep Casadevall, pre.edinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis
Lopez Guerra, Mihai Poalelungi, judec.tori, Florin Streteanu, judec.tor ad hoc,.i de Santiago
Quesada, grefier de sec.ie,
Dup. ce a deliberat in camera de consiliu la 3 mai 2011,
Pronun.. prezenta hot.rare, adoptat. la aceea.i dat.:
Procedura
1. La originea cauzei se afl. cererile nr. 33810/07 .i 18817/08 indreptate impotriva
Romaniei prin care doi resortisan.i ai acestui stat, Teodor M.rie. .i Nicolae Vlase .i Elena
Vlase, precum .i o persoan. juridic. de drept roman, cu sediul in Bucure.ti, Asocia.ia .21
Decembrie 1989h (.reclaman.iih), au sesizat Curtea la 3 iulie 2007 .i 9 aprilie 2008 in temeiul
art. 34 din Conven.ia pentru ap.rarea drepturilor omului .i a libert..ilor fundamentale
(.conven.iah).
2. Reclamantul, Teodor M.rie., .i asocia.ia reclamant. sunt reprezenta.i de c.tre
Antonie Popescu, Ioana Sfir.ial. .i Ionu. Matei, avoca.i in Bucure.ti. Acesta din urm. a fost
.i reprezentantul so.ilor Vlase pan. la 20 august 2009. De la aceast. dat., au fost reprezenta.i
de domnul Dan-Sergiu Oprea, avocat in Bra.ov. Guvernul roman (.Guvernulh) a fost
reprezentat de agentul guvernamental, R.zvan-Hora.iu Radu, din cadrul Ministerului
Afacerilor Externe.
3. In urma ab.inerii lui Corneliu Birsan, judec.tor ales s. reprezinte Romania,
Guvernul l-a desemnat pe Florin Streteanu in calitate de judec.tor ad-hoc (art. 26 ˜ 4 din
conven.ie .i art. 29 ˜ 1 din regulament).
4. Cei doi reclaman.i, p.rin.ii unei victime decedate, .i al treilea reclamant, participant
la manifesta.ie, pretind in special lipsa unei anchete efective in ceea ce prive.te represiunea
violent. a manifesta.iilor antiguvernamentale care s-au desf..urat in decembrie 1989.
5. La 4 noiembrie 2008, Curtea a hot.rat s. conexeze cererile .i s. le comunice
Guvernului.
6. La 2 martie .i, respectiv, 11 mai 2009, Guvernul .i so.ii Vlase au solicitat ca cererea
lor s. fie examinat. separat de cea introdus. de asocia.ia reclamant. .i de domnul Teodor
M.rie., intre al.ii, din motive de celeritate. Ace.tia din urm. au fost de acord cu cererea
celorlal.i doi reclaman.i.
7. Curtea consider. totu.i necesar s. nu revin. asupra deciziei sale de conexare a celor
dou. cereri, in aplicarea art. 42 ˜ 1 din regulament, .i s. le examineze impreun. intr-o singur.
hot.rare, .inand seama .i de leg.tura faptic. .i juridic. existent. intre ele [Moldovan
impotriva Romaniei (nr. 2), nr. 41138/98 .i 64320/01, pct. 6, CEDO 2005-VII (extrase)],
decat in interesul unei bune administr.ri a justi.iei (a se vedea mutatis mutandis, Maria
Atanasiu .i al.ii impotriva Romaniei, nr. 30767/05 .i 33800/06, pct. 108, 12 octombrie 2010).
8. In temeiul art. 29 ˜ 1 din conven.ie, admisibilitatea .i fondul cauzei vor fi examinate
impreun..
In fapt
I. Circumstan.ele cauzei
9. Prima reclamant., Asocia.ia 21 Decembrie 1989 (Asocia.ia 21 Decembrie 1989),
este o asocia.ie compus. din participan.i, din victime r.nite .i din p.rin.ii victimelor decedate
in timpul represiunii manifesta.iilor antiguvernamentale care au avut loc in Romania in
decembrie 1989, in momentul r.sturn.rii .efului statului de atunci, Nicolae Ceau.escu,
evenimente cunoscute .i sub numele de .Revolu.iah. Asocia.ia, infiin.at. la 9 februarie 1990,
sprijin. interesele victimelor in procedura penal. ini.iat. in prezent de Parchetul de pe lang.
Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie. Aceast. procedur. prive.te moartea sau r.nile provocate de
gloan.e .i de relele tratamente .i arest.rile la care au fost supuse mai multe mii de persoane
din mai multe ora.e din .ar..
10. Al doilea reclamant, Teodor M.rie., s-a n.scut in 1962. El a participat la
manifesta.iile antiguvernamentale care s-au derulat la Bucure.ti in decembrie 1989 .i la
manifesta.iile ulterioare pan. in iunie 1990. El este, in prezent, pre.edintele asocia.iei
reclamante.
11. Al treilea .i al patrulea reclamant, Elena Vlase .i M. Nicolae Vlase, sunt p.rin.ii
lui Nicolae N. Vlase (numit .i Nicu.or), decedat la varsta de nou.sprezece ani in timpul
represiunii manifesta.iilor care au avut loc la Bra.ov, in decembrie 1989.
A. Circumstan.ele generale privind ancheta represiunii violente a manifesta.iilor
din decembrie 1989
1. Evenimentele din decembrie 1989 .i urm.rile lor
12. La 16 decembrie 1989, la Timi.oara au izbucnit manifesta.iile impotriva regimului
totalitar. La 17 decembrie 1989, la ordinul lui Nicolae Ceau.escu, Pre.edintele Republicii,
mai mul.i militari de rang inalt au fost trimi.i la Timi.oara pentru restabilirea ordinii. A urmat
o represiune violent., care a f.cut numeroase victime. Incepand cu 21 decembrie 1989, au
izbucnit manifesta.ii .i la Bucure.ti, Bra.ov .i alte ora.e din .ar..
13. Opera.iunile militare conduse cu aceast. ocazie au f.cut numeroase victime printre
civili. Dintr-o scrisoare adresat. primei reclamante, la 5 iunie 2008, de c.tre Parchetul militar
de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie, reiese c. .peste o mie dou. sute de persoane au
decedat, mai mult de cinci mii au fost r.nite .i mai multe mii au fost private ilegal de libertate
.i supuse la rele tratamenteh la Bucure.ti, Timi.oara, Re.i.a, Buz.u, Constan.a, Craiova,
Br.ila, Oradea, Cluj, Bra.ov, Targu Mure., Sibiu .i alte ora.e din Romania. De altfel, astfel
cum reiese din documentele Ministerului Ap.r.rii, declasificate prin Hot.rarea Guvernului nr.
94/2010 din 10 februarie 2010, mii de militari dota.i cu zeci de tancuri .i alte vehicule
blindate au fost trimi.i la Bucure.ti .i in alte ora.e. In perioada 17 . 30 decembrie 1989, au
f.cut uz de o mare cantitate de muni.ii.
14. Un num.r considerabil de persoane au fost ucise sau r.nite de gloan.e incepand cu
17 decembrie 1989 la Timi.oara .i incepand cu 21 decembrie 1989 la Bucure.ti. Dintr-un
raport din 24 iulie 1990 al Direc.iei procuraturilor militare, reiese c., in noaptea de 21 spre 22
decembrie 1989, .48 persoane au decedat .i 150 au fost r.nite la Bucure.ti ca rezultat al
represiunii violente a for.elor de ordine, inclusiv cu arme de foch.
15. Numeroase victime au fost ucise sau r.nite de gloan.e .i dup. 22 decembrie 1989,
dat. la care .eful statului de atunci au fost r.sturnat.
16. Astfel, la Bra.ov, ora. in care fiul reclaman.ilor domnul .i doamna Vlase a fost
victima impu.c.turilor .i a decedat, alte treizeci .i opt de persoane au fost ucise de gloan.e in
noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 .i altele in zilele urm.toare. Potrivit unui document
intitulat .Concluzii privind rezultatul investiga.iilor efectuate in ceea ce prive.te evenimentele
ce au avut loc la Bra.ov in perioada 23 . 25 decembrie 1989h prezentat de Guvern .i redactat
de un colectiv de .apte procurori .i .apte ofi.eri de poli.ie judiciar., dup. anun.ul oficial f.cut
la radio .i la televiziunea public. c. dictatura a c.zut, for.ele militare trimise pentru a ap.ra
regimul totalitar impotriva manifestan.ilor s-au retras, mai intai in caz.rmi, .i reprezentan.ii
manifestan.ilor au putut ocupa sediul consiliului jude.ean. In urma unor informa.ii cu privire
la pericolul c. anumite elemente contrarevolu.ionare trec la atac in seara de 22 decembrie
1989, generalul F., comandantul garnizoanei din Bra.ov, a fost chemat pentru a coordona
.ac.iunile de ap.rareh a bunurilor dobandite de la revolu.ie. Acesta a chemat 657 de solda.i de
la .ase unit..i militare. Primele trageri cu arme de foc au avut loc in timpul nop.ii, in jurul orei
3 diminea.a.
17. Ulterior, in 1990, mai multe asocia.ii civice, printre care .i asocia.ia reclamant. .i
o alt. asocia.ie prezidat. atunci de al doilea reclamant, .i-au mobilizat membrii de mai multe
ori pentru a protesta impotriva .persoanelor .i mentalit..ilor percepute ca fiind apropriate
comunismuluih in pia.a Universit..ii din Bucure.ti. Principalele revendic.ri ale
manifestan.ilor erau s. cunoasc. persoanele r.spunz.toare pentru represiunea armat. din
decembrie 1989 .i demisia noilor conduc.tori.
18. In cursul anului 1990, parchetele militare din Bucure.ti, Timi.oara, Oradea,
Constan.a, Craiova, Bac.u, Targu Mure. .i Cluj au deschis anchete privind utilizarea for.ei .i
priv.rile ilegale de libertate a unor persoane care au avut loc in ultimele zile din luna
decembrie 1989. In unele cazuri, cu privire la evenimentele din Timi.oara .i Cluj-Napoca,
anchetele s-au terminat cu sesizarea instan.ei .i cu o decizie de condamnare a unor inal.i
responsabili militari (privind represiunea din perioada 17 . 22 decembrie 1989 de la
Timi.oara, .i anume cauza .andru .i al.ii impotriva Romaniei, nr. 22465/03, pct. 6-47,
8 decembrie 2009).
19. Pan. in prezent, principala anchet. penal. privind utilizarea violen.ei, in special
impotriva manifestan.ilor civili, atat inainte cat .i in urma r.sturn.rii lui Nicolae Ceau.escu,
este inc. in curs .i face obiectul dosarului nr. 97/P/1990. Stabilirea circumstan.elor .i a
persoanelor r.spunz.toare pentru moartea violent. a lui Nicu.or Vlase face parte din acest
dosar.
2. Ini.ierea anchetei in dosarul nr. 97/P/1990. Decizia de netrimitere in judecat. din
20 septembrie 1995
20. Sec.ia Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Curtea Suprem. de
Justi.ie a deschis o anchet. privind represiunea manifesta.iilor din 21 .i 22 decembrie 1989.
Ini.ial, ancheta privea numai privarea de libertate a peste o mie de persoane .i a anchetelor
abuzive indreptate impotriva a zeci de persoane.
21. Prin decizia din 24 iulie 1990 a Sec.iei Parchetelor militare pronun.at. in dosarul
nr. 76/P/1990, s-a hot.rat separarea cauzei privind identificarea persoanelor care, prin
utilizarea de arme cu foc .i alte mijloace violente, au cauzat moartea unui num.r mare de
persoane .i au f.cut numeroase victime. Noua cauz. a fost inregistrat. sub nr. 97/P/1990.
22. Conform ordonan.ei parchetului din 20 septembrie 1995, pronun.at. in dosarul nr.
97/P/1990,
.In ceea ce prive.te obiectivele dosarului nr. 97/P/1990, trebuie, de asemenea, precizate limitele in
perioada care au fost luate in considerare. Astfel, trebuie subliniat faptul c. investiga.iile au vizat faptele comise
in intervalele de timp care s-au scurs de la dispersarea adun.rii ordonat. de N. Ceau.escu la 21 decembrie 1989
in Pia.a Palatului .i fuga dictatorului intervenit. in cursul zilei de 22 decembrie 1989.h
23. Incepand cu anul 1992, parchetul militar a separat ancheta in ceea ce prive.te mai
multe sute de p.r.i v.t.mate care au suferit violen.e .i arest.ri abuzive in ziua de 21
decembrie 1989. De exemplu, deciziile din 5 iunie .i 2 iulie 1992 de separare a anchetelor
privind pe Marius I. .i Sorin B. b.tu.i de c.tre militari. Ulterior, in aceast. cauz. s-au
pronun.at decizii de neincepere a urm.ririi penale. Acestea se intemeiau pe Decretul-lege nr. 3
din 4 ianuarie 1990 privind amnistierea unor infrac.iuni .i gra.ierea unor pedepse mai mici de
trei ani.
24. La 20 septembrie 1995, procurorul S. din cadrul Sec.iei Parchetelor militare din
cadrul Parchetului de pe lang. Curtea Suprem. de Justi.ie, a pronun.at o ordonan.. de
neincepere a urm.ririi penale in dosarul nr. 97/P/1990 cu privire la persoanele ucise sau r.nite
de gloan.e.
25. Ordonan.a citat. nu cuprindea lista exhaustiv. a victimelor, al c.ror num.r il situa
la .o sut. treizeci de mor.i .i r.ni.ih; conform altor indica.ii din aceea.i decizie, ar fi existat
patruzeci .i nou. de mor.i .i optzeci .i nou. de r.ni.i de gloan.e, b.rba.i, femei .i copii . civili
neinarma.i, din care numai patruzeci .i doi erau numi.i nominal.
26. Conform acestei ordonan.e, faptele s-au desf..urat in felul urm.tor: in urma
manifesta.iilor contra regimului, care au inceput la Timi.oara, ministrul ap.r.rii de atunci a
dat, la 17 decembrie 1989, dispozi.ie de lupt.. Conform ordonan.ei din 20 septembrie 1995,
ordinul a fost redactat astfel: .For.ele armate trebuie s. respecte modalit..ile de avertizare
[folosind cuvintele] stai, stai, c. trag; in caz de nesupunere la avertisment, se trage foc in aer
apoi, dac. avertismentul continu. s. fie ignorat, se trage in direc.ia picioarelorh. Ordonan.a
din 20 septembrie 1995 nu precizeaz. care erau situa.iile care reclamau interven.ia armat..
27. Ordonan.a indica apoi c. a fost imposibil s. se stabileasc. derularea exact. a
faptelor, avand in vedere amploarea confrunt.rii .dintre, pe de o parte, mii sau zeci de mii de
manifestan.i .i, pe de alt. parte, sute sau mii de militari ai for.elor represiveh. In plus,
parchetul a reamintit c. .dup. c.derea regimului totalitar, s-a instalat o adev.rat. paralizie a
institu.iilor de stat, intr-o situa.ie general. de haos .i confuzieh, astfel incat nu au fost incepute
anchete la fa.a locului, nici prelev.ri de prove, expertize balistice sau chiar autopsii ale
cadavrelor victimelor. De asemenea, s-a notat faptul c. .anumite institu.ii ai c.ror agen.i au
fost implica.i in dispersarea manifestan.ilor nu au cooperat .i nu au ajutat deloc la stabilirea
faptelorh.
28. In plus, de.i dou. sute treizeci .i cinci de persoane, din care unele au fost r.nite de
gloan.e, au fost arestate .i supuse la rele tratamente la Mili.ia capitalei, Ministerul de Interne a
refuzat s. identifice ofi.erii superiori ai agen.ilor care au s.var.it aceste infrac.iuni.
29. Ordonan.a din 20 septembrie 1995 men.iona, de asemenea, c. niciun militar sau
agent al statului nu a fost victima violen.elor de atunci, astfel c. deschiderea focului impotriva
manifestan.ilor civili neinarma.i .i neviolen.i fusese ilegal..
30. Fiind vorba de r.spunderea penal. pentru mor.ile .i r.nile cauzate de c.tre militarii
din cadrul Ministerului Ap.r.rii, Ministerului Internelor .i Securit..ii, ordonan.a a
concluzionat c. r.spunderea revenea exclusiv persoanelor care ordonaser. deschiderea
focului, .i anume .efului statului de atunci, care era .i comandantul suprem al armatei, .i
mini.trilor ap.r.rii .i internelor, precum .i .efului Securit..ii .i .altor membri ai Comitetului
Politic Executiv al Partidului Comunisth, ale c.ror nume nu erau men.ionate in ordonan… In
ceea ce-i prive.te pe ministrul internelor .i .eful Securit..ii, precum .i pe .al.i membri ai
Comitetului Politic Executivh, ordonan.a preciza faptul c. ace.tia fuseser. deja condamna.i
pentru acelea.i fapte, f.r. indicarea referin.ei din dosarele sau deciziile de condamnare. In
ceea ce prive.te fostul ministru al ap.r.rii, ordonan.a a dispus incetarea urm.ririi penale,
acesta fiind decedat.
31. Ordonan.a indica in cele din urm. c., fiind vorba de militari care, f.r. s. fi primit
vreun ordin, au tras personal in manifestan.i, numai unii au putut fi identifica.i, cum este
generalul A.C. In cazurile in care au fost identifica.i, urm.rirea penal. impotriva lor a fost
desf..urat. separat .i a f.cut obiectul altor dosare; nu mai f.ceau parte, a.adar, din dosarul nr.
97/P/1990.
3. Cele dou. decizii ale parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.i .i Justi.ie din 7
decembrie 2004
32. In urma unei cereri formulat. de domnul M.rie. .i asocia.ia reclamant., Sec.ia
Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie, a
anulat, prin decizia din 7 decembrie 2004, ordonan.a din 20 septembrie 1995 pronun.at. in
dosarul nr. 97/P/1990, ca nelegal. .i nefondat.. Printre motivele de nelegalitate, parchetul a
ar.tat c. ordonan.a din 20 septembrie 1995 nu men.iona cu exactitate persoanele .i faptele
care erau prev.zute in ordonan.a de neincepere a urm.ririi penale .i c. utiliza expresia
impersonal. .ceilal.i membrih ai Comitetului Executiv al Partidului Comunist. Un alt motiv
de nelegalitate era faptul c. decizia nu fusese comunicat. persoanelor v.t.mate sau altor
persoane anchetate.
In plus, parchetul a observat c., in ciuda probelor depuse la dosarul anchetei,
ordonan.a din 20 septembrie 1995 nu examina r.spunderea .efului G.rzilor Patriotice,
colonelul P.C., nici pe cea a militarilor care au jucat un rol in organizarea modalit..ilor de
executare a ordinelor date de .eful statului sau de mini.trii s.i.
Parchetul a constatat c. anumite p.r.i v.t.mate nu au fost audiate in cursul anchetei,
c. militarii din cadrul regimentelor care fuseser. trimi.i s. pun. cap.t manifesta.iilor nu au
fost audia.i, c. jurnalele .inute de unit..ile militare implicate in represiune nu au fost cerute .i,
a.adar, nici verificate .i c. ancheta nu s-a ocupat de eventuala implicare a altor institu.ii
publice cum ar fi, de exemplu, utilizarea autovehiculelor Po.tei pentru transportul
prizonierilor.
33. Prin decizia pronun.at. in aceea.i zi, 7 decembrie 2004, Sec.ia Parchetelor militare
a dispus punerea sub acuzare a 102 persoane, in principal ofi.eri, inclusiv inal.i responsabili,
ai armatei .i poli.iei, precum .i ai fostelor for.e de Securitate, pentru omor (art. 174-176 C.
pen.), genocid (art. 357 C. pen.), tratamente inumane (art. 358 C. pen.), tentativ.,
complicitate, instigare la comiterea acestor infrac.iuni .i participa.ie lato sensu (improprie) la
acestea, fapte comise .in perioada 21 – 30 decembrie 1989h. .aisprezece civili, din care un
fost pre.edinte al Romaniei .i un fost .ef al Serviciului Roman de Informa.ii, au fost, de
asemenea, pu.i sub acuzare.
4. Desf..urarea anchetei dup. 2004: ramurile anchetei conexate la dosarul nr.
97/P/1990
34. Mai multe anchete penale privind represiunea violent. a manifesta.iilor din
decembrie 1989, cu un parcurs diferit la inceput, au fost conexate anchetei care face obiectul
dosarului nr. 97/P/1990.
35. Prin decizia din 9 ianuarie 2006, Sec.ia Parchetelor militare a dispus ca dosarul
privind ancheta represiunii violente din Bra.ov in cursul c.reia fiul reclaman.ilor Vlase a fost
ucis s. fie ad.ugat la dosarul nr. 97/P/1990. Aceast. decizie a fost motivat. de faptul c.
comandan.ii militari care au ac.ionat la Bra.ov in perioada 16 . 30 decembrie 1989 erau
subordona.i generalului G.V., comandant al Armatei I.
36. Astfel cum reiese din scrisoarea din 22 mai 2009 a Sec.iei Parchetelor militare,
126 decizii de neincepere a urm.ririi penale pronun.ate in dosarele de anchet. separate au fost
infirmate, iar dosarele ad.ugate la dosarul nr. 97/P/1990.
37. S-au mai ad.ugat la dosarul nr. 97/P/1990, dup. anularea deciziilor de neincepere
a urm.ririi penale ini.iale, anchetele cu privire la mai multe sute de victime, in total, mor.i .i
r.ni.i, in Bucure.ti, in cartierul in care se afla televiziunea public. .i in strada Antiaerian.,
precum .i in ora.ele Br.ila, Constan.a, Targu Mure. .i Slobozia. Deciziile de neincepere a
urm.ririi penale se bazau pe absen.a r.spunderii penale, in special pe motivul erorii de fapt .i
a pierderii temporare de discern.mant a persoanelor implicate. Deciziile de infirmare
sus.ineau c. neinceperea urm.ririi penale nu indica infrac.iunile s.var.ite, numele persoanelor
acuzate .i nu men.iona victimele din perioada 22 . 30 decembrie 1989.
5. Actele de anchet. realizate dup. decizia din 7 decembrie 2004 in dosarul nr.
97/P/199
38. In scrisoarea adresat. la 5 iunie 2008 asocia.iei reclamante, Procurorul .ef adjunct
al Sec.iei Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i
Justi.ie a ar.tat c., in perioada 2005 . 2007, in dosarul nr. 97/P/1990, au fost audiate
6 370 persoane. In plus, s-au realizat 1 100 expertize balistice, peste 10 000 investiga.ii in
teren .i 1 000 anchete la fa.a locului. A precizat, de asemenea, c. .printre cauzele intarzierii
[anchetei] trebuie men.ionate .i m.surile repetitive […] care vizeaz. transferul dosarului de la
un procuror la altul […], faptul c. procurorii nu au comunicat cu promptitudine p.r.ilor
v.t.mate deciziile de neincepere a urm.ririi penale […] .i c. ancheta a fost redeschis. la doar
ca.iva ani dup. depunerea plangerilor persoanelor in cauz. […]; absen.a cooper.rii institu.iilor
implicate in represiunea din decembrie 1989 […], complexitatea extrem. a anchetei […] din
cauz. c. m.surile de investiga.ie necesare nu au fost realizate imediat dup. omorurile .i relele
tratamente denun.ate […]h.
Scrisoarea precizat. anterior men.ioneaz. o alt. cauz. a intarzierii, .i anume decizia
nr. 610/2007 a Cur.ii Constitu.ionale din 16 iulie 2007, care a retras procurorilor militari din
cadrul Sec.iei Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie
.i Justi.ie competen.a de a ancheta in dosarul nr. 97/P/1990 pentru a o transfera procurorilor
civili, .i anume Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie. In opinia .efului
Sec.iei Parchetelor militare exprimat. in scrisoarea din 5 iunie 2008 men.ionat. anterior,
transferul dosarului ar fi de natur. s. genereze noi intarzieri de procedur., avand in vedere
volumul mare al dosarului, complexitatea cauzei .i distan.a in timp a evenimentelor care fac
obiectul anchetei.
39. Conform datelor avansate de c.tre Guvern, de la reluarea anchetei, s-au audiat
2800 martori .i 320 p.r.i v.t.mate in 2007 .i numai 72 martori .i 38 p.r.i v.t.mate in 2005.
460 martori .i 210 p.r.i v.t.mate s-au audiat in 2008. 443 albume .i plan.e fotografice au fost
examinate in 2006 .i 175 in 2007.
40. Prin decizia din 15 ianuarie 2008, Sec.ia Parchetelor militare din cadrul
Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie a decis s. separe ancheta cu privire
la cei 16 acuza.i civili (dintre care un fost pre.edinte al Romaniei .i un fost .ef al Serviciului
Roman de Informa.ii) de cea cu privire la militari .i s.-.i transfere competen.a parchetului de
pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie.
41. Dintr-un comunicat din 10 februarie 2009 al Biroului de informare public. din
cadrul Consiliului Superior al Magistraturii reiese c. pre.edintele Consiliului va solicita
Inspec.iei Judiciare stabilirea cauzelor nesolu.ion.rii cu celeritate a cercet.rilor penale.
B. Circumstan.ele deosebite privind ancheta mor.ii lui Nicu.or Vlase
42. Conform certificatului de deces, Nicu.or Vlase a decedat la 23 decembrie 1989.
43. Ini.ial, ancheta penal. a decesului s.u a f.cut obiectul dosarului nr. 158/P/1990 al
Parchetului Militar din Bra.ov. Prin decizia din 9 ianuarie 2006, acest dosar a fost ad.ugat la
dosarul nr. 97/P/1990.
1. Inceputul anchetei
44. Raportul elaborat la 3 ianuarie 1990, in urma unui examen medico-legal extern,
f.r. autopsie, practicat la Laboratorul de medicin. legal. din Bra.ov, a indicat c. decesul s-a
datorat unei r.ni f.cute de o arm. de foc care-i provocase o hemoragie extern.. Din declara.ia
dat. la 27 noiembrie 2008 de ofi.erul C., pe atunci medic militar la Spitalul militar din
Bra.ov, acesta primise ordinul de a nu realiza autopsia cadavrelor.
45. La 26 februarie 1990, acela.i medic C. de la spitalul militar a intocmit un .raporth
c.tre .eful Inspectoratului de poli.ie a jude.ului Bra.ov la cererea c.pitanului [P.]. In acest
raport, a declarat c., .la 23 decembrie 1989, intre orele 3 .i 5 diminea.a, a fost adus cadavrul
lui Vlase Nicolae, in varst. de 19 ani, din Bra.ov, ucis la Revolu.ie, in zona Consiliului
Jude.eanh .i c. .la 26 decembrie 1989, a fost transportat la morg. pentru necropsieh.
46. Reclaman.ii, care au observat urme de violen.e pe corpul fiului lor decedat .i au
constatat c. rana f.cut. de glon. inc. sangera, au b.nuit c. nu a decedat in diminea.a zilei de
23 decembrie 1989, in timpul tragerilor asupra mul.imii de manifestan.i, ci ulterior. In urma
demersurilor lor .i a cererii parchetului militar din Bra.ov, r.m..i.ele lui Nicolae Vlase au
fost exhumate .i s-a f.cut o autopsie; la 13 martie 1991 a fost elaborat un raport medico-legal.
In ciuda cererilor reclaman.ilor, autorit..ile au refuzat s. accepte participarea la autopsie a
unor exper.i str.ini sau a unui medic desemnat de persoanele in cauz..
47. Ulterior, in cursul anilor 1991-2008, reclaman.ii au adresat memorii Parchetului de
pe lang. Curtea Suprem. de Justi.iei, Ministerului Justi.iei .i Pre.edintelui Republicii. Au
cerut ca cei care i-au torturat fiul .i l-au ucis s. fie identifica.i .i tra.i la r.spundere. In 1999,
au primit primele informa.ii cu privire la anchet.. Inainte de aceast. dat., cei patru procurori
ins.rcina.i cu ancheta s-au limitat, dup. cum spune reclamanta, s.-i recomande verbal s. se
interneze in spital pentru a fi ingrijit. .i i-au repro.at c. nu a avut grij. de fiul s.u ca s. nu fie
ucis.
2. Decizia de neincepere a urm.rii penale din 28 decembrie 1994
48. Prin decizia din 28 decembrie 1994, necomunicat. reclaman.ilor, Parchetul militar
din Bra.ov a pronun.at decizia de neincepere a urm.rii penale in dosarul nr. 158/P/1990 cu
privire la 39 de persoane ucise, dintre care .i fiul reclaman.ilor, doamna .i domnul Vlase, .i
82 de r.ni.i la Bra.ov in noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989.
Decizia a ar.tat c. nu a fost posibil s. se stabileasc. cu exactitate locul din centrul
ora.ului unde fiecare dintre aceste persoane a c.zut, deoarece cadavrele au fost luate inainte
de incetarea focurilor, tot in cursul nop.ii, .i identificarea lor s-a f.cut ulterior la morga
spitalului militar, a spitalului jude.ean sau la laboratorul de medicin. legal. unde au fost
trimise.
Dup. ce a constatat c. mai multe sute de militari inarma.i au intervenit pentru a ap.ra
cele mai importante institu.ii din ora. de un atac iminent, dar f.r. s. le numeasc., parchetul
militar a ar.tat c. .focul a fost deschis din gre.eal., f.r. s. fi fost dat vreun ordin, in
condi.iile specifice de atunci, adic. stres, teama de presupu.ii terori.ti, oboseala cadrelor
militareh. Civilii au fost prin.i in mijlocul tragerilor incruci.ate ale militarilor care ocupau
pozi.ii opuse. Num.rul mare de victime din noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 din centrul
ora.ului Bra.ov se explic. .i prin faptul c. militarii din cadrul Ministerului Ap.r.rii Na.ionale
au utilizat 270 000 cartu.e, trupele de mili.ie din Securitate 1 079 cartu.e .i g.rzile patriotice
.i civilii care au ob.inut pu.ti 39 480 cartu.e. S-au folosit .i mitraliere .i au fost lansate peste
100 de grenade.
Parchetul militar a estimat c. lipsa judec..ii de care au dat dovad. comandan.ii
garnizoanei din Bra.ov ne.inand seama de starea de spirit a militarilor plasa.i sub ordinele lor
.i de starea lor de oboseal. .i stres nu putea angaja r.spunderea penal.. Parchetul militar
re.ine in favoarea lor lipsa de experien.. a cadrelor militare in materie de lupt. in mediul
urban .i faptul c. nu au luat m.suri inainte de declan.area focului pentru a stabili mijloacele
de comunicare dintre unit..ile amenajate in zon..
49. In p.r.ile sale relevante, decizia a fost astfel redactat.:
.In momentul in care au inceput tragerile in centrul ora.ului, mai multe sute de persoane erau prezente,
printre care femei .i tineri care au r.spuns apelului televiziunii na.ionale care le-a cerut s. ias. in strad.,
deoarece revolu.ia era in pericol.
To.i ace.ti civili au fost prin.i in mijlocul tragerilor incruci.ate ale militarilor care ocupau pozi.ii opuse
.i cei care nu aveau satisf.cut serviciul militar (femei .i tineri) nu .tiau c. trebuie s. se intind. pe jos. De altfel,
chiar militarii in serviciu, lua.i prin surprindere, au r.mas in picioare cand au inceput tragerile.
In aceste circumstan.e, in primele minute de la declan.area tragerilor, zeci de persoane, dintre care .i
militari, au fost atinse de gloan.e.
To.i militarii care s-au aflat in acea noapte in centrul ora.ului Bra.ov, din care marea majoritate au fost
audia.i, au declarat c. erau obosi.i deoarece cei mai mul.i erau posta.i acolo din noaptea precedent., 21 spre 22
decembrie 1989, c. erau to.i speria.i de ceea ce aflaser. c. se intampla la Bucure.ti .i c., din propria lor
ini.iativ., .i-au inc.rcat armele deoarece se a.teptau in orice moment s. fie ataca.i.
In aceste circumstan.e, a fost suficient ca civilul I.E. s. trag. primele focuri in direc.ia persoanelor pe
care le considera suspecte pentru ca to.i militarii care se aflau in centru s. declan.eze focul la randul lor, f.r. un
ordin prealabil al comandan.ilor lor. […]
Toate persoanele inarmate . atat militari cat .i civili . care au f.cut uz de arme de foc in noaptea de 22
spre 23 decembrie 1989 in centrul ora.ului erau de bun.-credin.. .i de partea Revolu.iei, convin.i c. ac.ionau
pentru a ap.rarea ei. Au f.cut uz de arme de foc din cauza confuziei care domina, precum .i a fricii mari .i
b.nuielii care puseser. st.panire pe cei care erau in strad..h
3. Ancheta din 1999 pan. in prezent
50. Prin scrisoarea din 9 iulie 1999, Procurorul .ef al Parchetului militar din Bra.ov a
informat reclamantul Nicolae Vlase c. ancheta cu privire la decesul fiului s.u s-a incheiat cu
o decizie de neincepere a urm.rii penale .pentru eroarea de fapt, care inl.tur. r.spunderea
penal.h. Din aceast. scrisoare reiese c. ancheta stabilise faptul c. fiul reclaman.ilor a decedat
.in cursul evenimentelor din decembrie 1989h, f.r. nicio alt. precizare cu privire la locul,
momentul .i alte circumstan.e in care a intervenit decesul. Scrisoarea a raportat, de asemenea,
constat.rile unui raport medico-legal elaborat la 13 martie 1991, dup. exhumarea r.m..itelor,
conform c.rora Nicolae N. Vlase a avut o moarte violent., datorat. unei hemoragii externe in
urma rupturii arterei femurale stangi, provocat. de proiectilul unei arme de foc. Mai mult,
scrisoarea a ar.tat c. expertiza medico-legal. nu a indicat alte urme de violen.. pe corpul
victimei, cu excep.ia unei zgarieturi de 2 cm2 pe dosul palmei drepte.
51. Reclamanta Elena Vlase a contestat aceast. decizie in fa.a Sec.iei Parchetelor
militare din cadrul Parchetului de pe lang. Curtea Suprem. de Justi.ie.
52. Prin decizia din 30 august 1999, Sec.ia Parchetelor militare a infirmat decizia de
neincepere a urm.rii penale emis. la 28 decembrie 1994 pe motiv c. ancheta fusese
incomplet. .i c. .nu au existat dovezi care s. permit. eliminarea r.spunderii persoanelor care
aveau obliga.ia de a conduce .i coordona ac.iunile militarilor […] astfel incat s. p.streze
controlul situa.iei .i s. evite pierderea de vie.i sau r.nirea unor persoane nevinovateh. Prin
aceea.i decizie, Sec.ia Parchetelor militare a notat c. nu au fost clarificate circumstan.ele in
care 600 pu.ti de .tip ZBh au fost distribuite unor civili neinstrui.i pentru utilizarea lor. Mai
mult, nu au fost identificate persoanele direct r.spunz.toare de moartea a 39 de persoane .i de
r.nile cauzate altor 82 militari .i civili.
53. La 23 martie 2001, 21 iulie .i 25 noiembrie 2003, 25 ianuarie, 18 octombrie .i
24 decembrie 2005, precum .i 3 ianuarie 2006, reclaman.ii .i-au repetat plangerile penale
impotriva poli.i.tilor, agen.ilor de Securitate .i medicilor implica.i, in opinia lor, in moartea
violent. a fiului lor.
54. Prin scrisoarea din 11 iulie 2001, Sec.ia Parchetelor militare din cadrul Parchetului
de pe lang. Curtea Suprem. de Justi.ie a informat-o pe reclamanta Elena Vlase c. ancheta
privind decesul fiului s.u era in curs de desf..urare.
55. Prin scrisoarea din 21 octombrie 2002, directorul inchisorii Codlea a trimis Sec.iei
Parchetelor militare o declara.ie a de.inutului M.C. f.cut. in 1990 care se referea la uciderea
fiului reclaman.ilor in decembrie 1989. In opinia acestui martor, Nicolae Vlase fusese ucis de
c.tre un ofi.er de poli.ie in timp ce era re.inut la sec.ia de poli.ie a jude.ului Bra.ov.
56. Prin scrisoarea din 18 decembrie 2003, Ministerul Justi.iei a r.spuns doamnei
Elena Vlase c. plangerea privind intarzierea anchetei penale a decesului fiului s.u a fost
retrimis. Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie.
57. Prin decizia din 9 ianuarie 2006, parchetul a dispus ca dosarul privind ancheta
represiunii violente din Bra.ov s. fie conexat la dosarul nr. 97/P/1990 datorit. faptului c.
comandan.ii militari care au ac.ionat la Bra.ov in perioada 16 . 30 decembrie 1989 erau
subordona.i generalului G.V., .eful primei armate.
58. Prin scrisorile din 27 ianuarie .i 5 noiembrie 2007, care se bazau pe declara.iile
martorului M.C., reclaman.ii au solicitat Sec.iei Parchetelor militare din cadrul Parchetului de
pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie audierea mai multor persoane, dintre care procurori
militari .i un medic legist, in scopul anchet.rii. In plus, ace.tia au cerut examinarea unei
inregistr.ri video produs. de ei .i care ar.ta cadavrul fiului lor prezentand urme de tortur..
59. Dintr-o o scrisoare pe care Sec.ia Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe
lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.iei a adresat-o doamnei Vlase la 4 aprilie 2008, ancheta
penal. privind uciderea fiului reclaman.ilor se face in dosarul nr. 97/P/1990 (a se vedea supra,
partea A).
60. Prin scrisorile din 16 octombrie 2008 .i 29 ianuarie 2009, Consiliul Superior al
Magistraturii a r.spuns unei plangeri a reclamantei Elena Vlase privind absen.a eficacit..ii
anchetei mor.ii fiului s.u. Consiliul a ar.tat c. a constatat c., intre anii 1994.2001 .i 2002.
2005, nu a fost indeplinit niciun act in cadrul investiga.iei pentru stabilirea persoanelor
r.spunz.toare pentru moartea fiului s.u. Apoi, a ar.tat c. nu putea fi dispus. nicio m.sur.,
deoarece r.spunderea disciplinar. a procurorilor nu putea fi stabilit. decat intr-un an de zile
de la comiterea faptei.
In cele din urm., Consiliul a indicat c., dup. decembrie 2004 au fost realizate mai
multe acte in cadrul anchetei investiga.ie astfel c. nicio r.spundere nu putea fi re.inut. in
sarcina procurorilor ins.rcina.i cu ancheta.
4. Ac.iunea civil. a reclaman.ilor Elena .i Nicolae Vlase
61. La o dat. neprecizat., in 2004, reclaman.ii au dat in judecat. Ministerul Ap.r.rii,
Ministerul de Interne .i Serviciul Roman de Informa.ii. Au cerut s. li se acorde desp.gubiri
din partea institu.iilor pe care le considerau r.spunz.toare de decesul fiului lor .i de
impiedicarea anchetei.
62. Prin decizia din 31 ianuarie 2005 a Tribunalului jude.ului Bra.ov, ac.iunea lor a
fost declarat. inadmisibil. pentru insuficienta timbrare a ac.iunii, in ciuda faptului c. instan.a
a re.inut faptul c. reclaman.ii declaraser. c. nu dispun de mijloacele financiare pentru a pl.ti
integral taxele de timbru. Aceast. decizie a fost men.inut. de Curtea de Apel din Bra.ov, la 5
mai 2005. Reclaman.ii au formulat recurs. La 1 martie 2006, ace.tia au cerut Inaltei Cur.i de
Casa.ie .i Justi.ie s. amane decizia privind recursul pan. la emiterea de c.tre parchet a
deciziei cu privire la ancheta mor.ii fiului lor .i s. solicite parchetului s. comunice decizia.
Recursul reclaman.ilor, prin urmare, s-a perimat. La 14 februarie 2008, Inalta Curte de
Casa.ie .i Justi.ie a constatat din oficiu c. a intervenit perimarea.
C. Circumstan.ele deosebite cu privire la reclamantul Teodor M.rie.
1. Ziua de 21 decembrie
63. La 21 decembrie 1989 la amiaz., reclamantul a fost surprins in str.zile din
Bucure.ti de o mul.ime de oameni care alerga panicat.. A aflat c. persoanele de la adunarea
convocat. de Nicolae Ceau.esc s-au dispersat. A decis s. se al.ture grupului care se indrepta
spre Universitate, scandand slogane anticomuniste.
64. In apropiere de Pia.a Universit..ii, un cordon de solda.i cu scuturi blocau trecerea
manifestan.ilor. Dup. o alterca.ie, solda.ii au inceput s. alerge dup. ca.iva manifestan.i,
inclusiv dup. reclamant, care a incercat s. scape.
65. C.tre ora 16, manifestan.ii, intre care era .i reclamantul, au incercat s. se apropie
de sediul Comitetului Central al Partidului Comunist, dar au fost bloca.i de solda.i cu scuturi.
Reclamantul a v.zut un autovehicul militar blindat in strada blocat.. Dup. o or. jum.tate, trei
blindate au atacat manifestan.ii. Reclamantul .i mul.i al.i manifestan.i au urm.rit una din
blindate pan. cand o manevr. brusc. a vehiculului c.tre o strad. secundar. i-a expus in fa.a
unui cordon de solda.i inarma.i, care au deschis focul asupra mul.imii. Reclamantul .i ceilal.i
manifestan.i au incercat apoi s. fug. .i au alergat ca s. se fereasc. de gloan.ele care erau trase
din toate direc.iile asupra lor .i care uciser. deja mai multe persoane.
66. Reclamantul a reu.it s. intre intr-o curte, care era deja plin. de manifestan.i .i
acoperit. de ferestre sparte. Observand c. bulevardul era inaccesibil din cauza focurilor
continui ale militarilor ce avansau .i c. r.mase blocat in curte, reclamantul a reu.it, impreun.
cu alte persoane, s. sar. peste un zid .i s. fug.. S-a indreptat spre Teatrul Na.ional, unde a
r.mas impreun. cu ceilal.i manifestan.i, inconjura.i de mili.ie .i de blindate militare, intr-un
aer irespirabil din cauza gazului lacrimogen .i a prafului de pu.c..
67. Rezult. din documentele dosarului de anchet., .i anume din declara.iile martorilor
(declara.ia lui Dan D. din 13 februarie 2005, a Floric.i N. din 5 iunie 2006 .i a lui Ion A.),
precum .i dintr-un raport al poli.iei c. reclamantul Teodor M.rie. figura printre manifestan.ii
asupra c.rora s-a deschis focul in Pia.a Universit..ii, la 21 decembrie 1989.
68. Din jurnalele de lupt. din 21 decembrie 1989 .i din alte documente ale for.elor
armate, inclusiv o transcriere de telecomunica.ii speciale din 21 decembrie 1989, reiese c. a
fost dat .i executat ordinul de .decimare a manifestan.ilorh .i de arestare a celor r.ma.i in
via.. .i de incarcerare in inchisoarea de la Jilava. Aceste documente indic., de asemenea,
amploarea for.elor militare .i de poli.ie aflate inclusiv in Pia.a Universit..ii, echipate cu arme
de r.zboi .i cu vehicule blindate, .i anume tancuri de lupt., precum .i cantitatea de muni.ii
utilizate in acea zi. Zeci de manifestan.i au fost uci.i de focurile de arme, inclusiv de rafalele
de arme automate, sau zdrobi.i de vehiculele blindate, cadavrele lor fiind abandonate la
vederea manifestan.ilor.
69. Din declara.iile mai multor ofi.eri militari, dintre care unii acuza.i, .i ale altor
martori civili, ce figureaz. in dosarul de anchet., reiese, de asemenea, c., la 21 decembrie
1989, in Pia.a Universit..ii, aproximativ 1000 persoane au fost prinse violent de mili.ie,
b.tute brutal .i arestate (a se vedea declara.iile ofi.erilor Florin M., din 25 ianuarie 1990, .i
Lauren.iu B., din 26 noiembrie 2008, .i declara.iile martorilor Maria V., din 23 ianuarie 1990,
.i Ileana S., din 12 martie 1990).
70. Dup. ora 23, in noaptea de 21 decembrie 1989, reclamantul s-a intors la domiciliu.
Aici a aflat c. fusese c.utat de mai multe persoane. Ulterior, a aflat c. oficialii statului urmau
s. preg.teasc. mandate de arestare pentru to.i participan.ii la manifesta.ie .i c. numai
amploarea evenimentelor desf..urate in ziua urm.toare impiedicase acest lucru. Din
cuno.tin.ele lui, toata ziua manifestan.ii fuseser. filma.i .i fotografia.i in scopul represiunii
dorit. de autorit..i.
2. Ziua de 22 decembrie 1989 .i urm.rile ei
71. In diminea.a de 22 decembrie 1989, reclamantul s-a intors in centrul ora.ului la
manifesta.ia din fa.a sediului Comitetului Central al Partidului Comunist. Ajuns acolo, a
reu.it s. p.trund. in cl.direa Comitetului printr-o fereastr., cu ajutorul altor manifestan.i.
In.untru a g.sit pu.ti .i cutii cu muni.ii.
Ca.iva manifestan.i, inclusiv reclamantul, au luat pu.ti .i au alergat la etajele
superioare .i pe terasa cl.dirii, cu inten.ia de a opri elicopterul care tocmai decola in care erau
cuplul preziden.ial .i al.i membri ai Comitetului Politic Executiv. La ultimul etaj, s-au intalnit
cu dou. g.rzi de corp ale lui Nicolae Ceau.escu cu care au fost nevoi.i s. se lupte pentru a
putea ajunge pe terasa de unde elicopterul tocmai decolase. Intorcandu-se pe culoare, au dat
peste un ofi.er care i-a chemat intr-un birou unde erau al.i ofi.eri. Dup. ce au ob.inut
promisiunea de a nu mai deschide focul asupra civililor, manifestan.ii au l.sat, la randul lor,
armele.
72. In jurul orei 18:30, in timp ce reclamantul impreun. cu al.i participan.i se aflau
intr-unul din birourile din cl.dire, au auzit focuri de arme. Reclamantul s-a dus la fereastr. s.
vad. ce se intampla. Un glon. a fost tras in direc.ia sa, atingand cadrul ferestrei. Au urmat mai
multe gloan.e .i cei din birou au fost nevoi.i s. ias. tarandu-se pe jos.
73. Seara, reclamantul .i ceilal.i participan.i au fost obliga.i s. sting. lumina .i s.
trag. perdelele pentru a evita alte focuri de arm. asupra lor. For.ele speciale care au p.truns in
cl.dire au cerut reclamantului .i celorlalte persoane prezente s. evacueze etajul .ase la etajele
inferioare. Ajuns la parter .i g.sind alimente, reclamantul a luat din ele .i s-a intors iar la
etajele superioare s. le duc. solda.ilor. La etajul cinci, aceia.i solda.i care i-au spus s.
coboare cateva minute mai devreme l-au somat s. se opreasc., amenin.andu-l cu armele.
Reclamantul le-a explicat motivul pentru care a urcat la ei .i unul din ei s-a apropiat de el
pentru a-i lua alimentele aduse.
74. Reclamantul a ie.it din sediul Comitetului Central .i s-a intors acas. in timp ce se
tr.geau focuri de arme de peste tot. A petrecut noaptea acas., ascultand tragerile pan. in zori.
75. La 23 decembrie, reclamantul a decis s. mearg. la televiziunea na.ional. din cauza
apelurilor lansate pentru a veni .i a-i ap.ra sediul. La un moment dat, s-au tras cateva gloan.e
asupra ma.inii cu care se deplasa reclamantul, de.i in strad. nu era nimeni, cu excep.ia
ambulan.elor care se indreptau la sediul televiziunii. Reclamantul a ie.it din ma.in., s-a
ascuns sub un autobuz parcat .i a stat acolo aproximativ o or..
76. La 24 decembrie, reclamantul a mers la Ministerul Ap.r.rii, in fa.a c.ruia erau
ma.ini arse .i corpurile catorva persoane, arse sau mutilate. Cl.direa era inconjurat. de ma.ini
blindate. La un moment dat, ca.iva ofi.eri .i solda.i i-au propus reclamantului s. ii inso.easc.
intr-un apartament dintr-un imobil vecin, pretinzand c. au v.zut pe cineva tr.gand de acolo.
Ajun.i acolo, solda.ii au tras dou. focuri, dup. care au c.zut de acord ca reclamantul s. intre
primul, urmat de un soldat inarmat cu o arm. inc.rcat.. Dup. ce au verificat apartamentul, .iau
dat seama c. nu este nimeni acolo.
77. Apoi reclamantul a participat la manifesta.iile din primele luni ale anului 1990,
cand una din principalele revendic.ri era cunoa.terea persoanelor r.spunz.toare pentru
numeroasele victime din decembrie 1989.
A fost interpelat, ca .i al.i manifestan.i, de for.ele de ordine in timpul opera.iunilor de
.cur..areh a Pie.ei Universit..ii care s-au desf..urat in noaptea de 13 spre 14 iunie 1990 .i
arestat preventiv incepand cu 18 iunie 1990, sub acuza.ia de p.trundere f.r. autoriza.ie in
sediul televiziunii publice .i de tulburare a ordinii publice. A fost incarcerat la penitenciarul
Bucure.ti Jilava, apoi la Penitenciarul spital Bucure.ti Jilava, pan. la 30 octombrie 1990.
Ulterior, a fost achitat de acuza.iile aduse impotriva lui prin hot.rarea din 24 februarie 1992 a
Cur.ii Supreme de Justi.ie.
78. In declara.ia din 20 septembrie 2008 din dosarul nr. 97/P/1990, reclamantul arat.
c. a participat la aceste evenimente, precizand c., incepand din 26 decembrie 1989, impreun.
cu al.i participan.i la manifesta.iile anticomuniste, s-au angajat intr-o mi.care de protest
impotriva noilor structuri politice .i militare ajunse de la putere, in opinia acestuia, printr-o
.contra-revolu.ie sangeroas.h care a produs moartea, r.nirea sau arestarea abuziv. a mii de
persoane. In aceast. privin.., asocia.ia reclamant. a formulat o plangere penal. cu privire la
abuzurile comise de c.tre for.ele represive in perioada 26 decembrie 1989 . 15 iunie 1990.
Aceasta face obiectul unei anchete in dosarul nr. 75/P/1998.
79. In scrisoarea din 28 ianuarie 2011, Secretariatul de Stat pentru Problemele
Revolu.ionarilor din Decembrie 1989 a precizat c. reiese din documente, precum .i din
declara.iile mai multor persoane, c. reclamantul a participat .la confruntarea cu for.ele de
ordineh care a condus la c.derea regimului totalitar. Aceea.i scrisoare precizeaz. faptul c.
.domnul M.rie. nu are certificat de revolu.ionar deoarece, din motive personale .i de
con.tiin.., a refuzat s.-l cear., asemenea multor altor participan.i la Revolu.ieh. Cu toate
acestea, apreciem c. nimeni nu poate nega calitatea de revolu.ionar dobandit. pe calea direct.
a particip.rii la evenimentele din decembrie 1989. Calitatea de revolu.ionar putea fi, de altfel,
dovedit. in fa.a instan.ei .i recunoscut. in afara oric.rei proceduri administrative de acordare
a unui certificat.
D. Alte circumstan.e cu privire la anchet.
1. Proiect de lege de amnistierea faptelor comise de militari
80. La 31 iulie 2008, asocia.ia reclamant. a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii
in privin.a a ceea ce aceasta considera a fi o tentativ. de influen.are a procurorilor ins.rcina.i
cu anchetele referitoare la evenimentele din decembrie 1989 . iunie 1990. In memoriul
inaintat, asocia.ia a ar.tat c., in urma unei ini.iative a unei organiza.ii non-guvernamentale .
Asocia.ia Na.ional. a Cadrelor Militare in Rezerv. .i in Retragere ., Ministerul Ap.r.rii ar fi
transmis parchetelor militare, in data de 18 iulie 2008, prin intermediul direc.iei sale juridice,
un proiect de lege de amnistiere a faptelor comise de militari in decembrie 1989. Asocia.ia
reclamant. a declarat inclusiv faptul c. .eful Sec.iei Parchetelor militare trimisese proiectul
de lege tuturor procurorilor, cerandu-le acestora in mod expres p.rerea asupra oportunit..ii
acestei legi, cat .i asupra con.inutului s.u. Asocia.ia a considerat c. aceasta era o tentativ. de
influen.are a procurorilor .i de in.bu.ire pentru totdeauna a anchetelor privind faptele ilegale:
se plangea c. o propunere de lege care incerca s. gr.beasc. aceste anchete .i s. le fac. mai
efective, ce fusese depus. inainte de mai multe organiza.ii neguvernamentale, printre care .i
asocia.ia reclamant., nu a fost transmis. procurorilor, a.a cum s-a procedat pentru proiectul
de lege privind amnistia.
Printr-un comunicat de pres. din 8 septembrie 2008, Ministerul Ap.r.rii a ar.tat c. a
primit proiectul de lege privind amnistia din partea Comisiei pentru Ap.rare a Camerei
Deputa.ilor .i a precizat c. nu a fost formulat. nicio opinie in privin.a sa.
2. Accesul reclaman.ilor la dosarul de anchet.
81. Reclamantul Teodor M.rie. a fost de dou. ori in greva foamei care a durat in total
152 zile, adic. de la 4 august la 16 noiembrie 2009 .i de la 14 ianuarie la 30 martie 2010,
pentru ca reclaman.ii s. poat. avea accesul efectiv la dosarul de anchet. inclusiv posibilitatea
de a ob.ine copii ale dosarului.
82. Prin scrisoarea din 30 octombrie 2009, Guvernul a informat Curtea c., in perioada
12 . 20 octombrie 2009, asocia.ia reclamant. a primit cate o copie a tuturor documentelor
anchetei, precum .i inregistr.ri audio .i video clasificate in dosarul nr. 97/P/1990, cu excep.ia
celor care erau secrete. In aceea.i scrisoare Guvernul a precizat c. documentele clasate ca
fiind secrete urmau s. fie trimise reclaman.ilor dup. declasificare.
83. In urma hot.rarilor Guvernului nr. 94 .i 184 din 10 februarie .i 9 martie 2010
pentru declasificarea anumitor informa.ii secrete de stat emise de Ministerul Ap.r.rii, alte
documente au fost puse la dispozi.ia reclaman.ilor.
84. Din scrisoarea adresat. Cur.ii la 7 aprilie 2010 de c.tre dl. M.rie. .i asocia.ia
reclamant., anumite documente nu le-au fost furnizate, cum ar fi copia paginilor 105 .i 106
din volumul nr. 12 care cuprindeau rapoartele cadrelor Ministerului de Interne. Au ob.inut,
ulterior, copia documentelor lips.. Din copia furnizat. de reclaman.i .i necontestat. de
Guvern reiese c. aceste pagini ale raportului ar.tau c. la sediul televiziunii publice
.imp.r.irea armelor s-a f.cut la ordinulh pre.edintelui Romaniei din perioada 1990 . 1996 .i
2000 . 2004.
85. Din scrisoarea reclaman.ilor din 22 octombrie 2010 reiese in prezent c. aproape
toate documentele dosarului au fost puse la dispozi.ia lor, cu excep.ia deciziilor Consiliului de
Mini.tri.
E. Circumstan.e cu privire la supravegherea secret.
86. Asocia.ia reclamant., precum .i reclaman.ii individuali pretind c. au suferit
amenin..ri .i presiuni din partea unor persoane neidentificate pentru a renun.a la cererile lor
adresate Cur.ii.
87. In plus, asocia.ia reclamant. .i pre.edintele s.u, al doilea reclamant, se consider.
obiectul unor m.suri secrete de supraveghere, in special interceptarea convorbirilor telefonice.
Acesta din urm. prezint. dou. fi.e de informa.ii personale din 28 iunie .i 6 decembrie 1990,
precum .i un raport de sintez. emis de Serviciul Roman de Informa.ii din 24 noiembrie 1990.
88. Un raport clasificat ca secret din 28 iunie 1990, emis de Centrul Opera.ional din
Inspectoratul de Poli.ie Bucure.ti .i semnat de c.tre .eful centrului, maiorul M., prezentat de
dl. M.rie. .i a c.rui autenticitate nu a fost contestat. de Guvern, face o descriere detaliat. a
condi.iilor de trai ale reclamantului in special .i ale so.iei sale. Acesta include informa.ii cu
privire la via.a lor in comun, la p.rin.ii lor, la activit..ile lor profesionale, la petrecerea
timpului lor liber acas. .i la intalnirile cu prietenii, la inten.ia lor de a cump.ra o ma.in., la
rela.iile reclamantului cu vecinii s.i, precum .i la op.iunile lor politice .i la con.inutul unui
interviu pe care l-a dat la radio. In ceea ce prive.te participarea reclamantului la manifesta.iile
din decembrie 1989, raportul respectiv relateaz. .participarea sa activ.h timp de patru zile
consecutiv .i prezen.a sa in cl.direa care a fost sediul Comitetului Central al Partidului
Comunist Roman.
89. Un alt document din 24 noiembrie 1990, emis de SRI, a c.rui copie conform. a
fost emis. la 13 noiembrie 2006, prive.te activitatea mai multor persoane, printre care .i
reclamantul, in perioada aprilie . iunie 1990, in special participarea lor la manifesta.iile
antiguvernamentale din acea perioad.. In acest document se arat., printre altele, c.
reclamantul, dl. M.rie., era printre persoanele c.rora .Ambasada american. le-a oferit cazare
pentru a se odihnih.
90. Ziarul Evenimentul zilei din 6 iunie 2002 a publicat un articol intitulat .Cei 13
monitoriza.i de SRIh, inso.it de un fax al unui document despre care se pretindea c. a fost
emis de SRI. Acest document cuprindea o list. cu treisprezece persoane monitorizate, printre
care era .i numele so.iei reclamantului, titular. a num.rului de telefon fix utilizat de acesta.
91. Prin scrisoarea din 14 aprilie 2008, asocia.ia solicita SRI s.-i comunice referin.ele
mandatelor de interceptare a convorbirilor telefonice a trei telefoane mobile .i a dou. numere
de telefon fixe ale Asocia.iei.
92. La 16 februarie 2009, reclamantul, dl. M.rie., a adresat din nou cererea la SRI
pentru a .ti dac., din decembrie 1989 .i pan. in ziua cererii sale, existau autoriza.ii de filaj .i
de interceptare a convorbirilor sale telefonice.
93. Prin scrisoarea din 19 februarie 2009, SRI i-a r.spuns c., in temeiul Legii nr.
51/1991 privind siguran.a na.ional. .i a Legii nr. 14/1992 privind organizarea .i func.ionarea
SRI, era imposibil s. fie confirmat. sau infirmat. cererea (necesitatea respect.rii
prevederilor imperative ale legisla.iei in vigoare determin. imposibilitatea confirm.rii ori
infirm.rii cererii). Prin scrisorile din 9, 10 .i 17 martie 2009, alte trei organisme cu atribu.ii
in domeniul siguran.ei na.ionale, .i anume Serviciul de Informa.ii Externe, Serviciul de
Protec.ie .i Paz. .i Direc.ia General. de Informa.ii .i Protec.ie Intern. din cadrul Ministerului
de Interne, au r.spuns reclamantului c. nu a f.cut obiectul activit..ilor institu.iei, in ceea ce
prive.te SPP, sau c. nu de.in date despre acest subiect, in ceea ce prive.te SIE .i direc.ia de
informa.ii din cadrul Ministerului de Interne.
94. Scrisoarea din 23 februarie 2009 a Sec.iei Parchetelor militare arat. c. in dosarul
nr. 97/P/1990 parchetul nu a dispus .i nu a solicitat interceptarea convorbirilor telefonice ale
reclaman.ilor .i c. nu a fost emis nici un mandat de interceptare.
II. Dreptul .i practica intern. .i interna.ional. relevante
A. Dreptul .i practica privind ancheta penal.
1. Decizia nr. 610/2007 a Cur.ii Constitu.ionale
95. Decizia nr. 610/2007 a Cur.ii Constitu.ionale din 20 iunie 2007 referitoare la
excep.ia de neconstitu.ionalitate a unei dispozi.ii tranzitorii din Legea nr. 356/2006 pentru
modificarea .i completarea Codului de procedur. penal., precum .i pentru modificarea altor
legi. Potrivit dispozi.iilor acestei legi, competen.a de a urm.ri penal .i de a judeca
infrac.iunile s.var.ite in comun de c.tre civili .i militari revenea parchetelor .i instan.elor
civile de drept comun .i nu parchetelor .i instan.elor militare, cum era stipulat in varianta
anterioar. modific.rii. Totu.i, noua lege prevedea ca pentru anchetele aflate in curs de
urm.rire penal. sau de judecat. la data intr.rii in vigoare a legii, cauzele ce privesc infrac.iuni
s.var.ite de civili .i militari erau urm.rite .i judecate de parchetele .i instan.ele militare. Prin
decizia nr. 610/2007, Curtea Constitu.ional. a constatat neconstitu.ional. aceast. dispozi.ie
tranzitorie.
2. Proiectul de lege de amnistiere a faptelor imputate militarilor For.elor armate
comise in timpul evenimentelor din decembrie 1989
96. Proiectul de lege transmis la 18 iulie 2008, pentru consultare, de c.tre Direc.ia
juridic. a Ministerului Ap.r.rii, Sec.iei Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang.
Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie cuprinde urm.toarele dou. articole:
Art. 1
.Sunt amnistiate .i exonerate de orice r.spundere penal. faptele pretinse ca fiind comise in timpul
Revolu.iei din decembrie 1989, care se bazeaz. pe prevederi constitu.ionale .i pe jur.mantul .i regulamentele
militare in vigoare la acea vreme, indiferent de pedeapsa prev.zut. de lege sau aplicat. de tribunaleh
Art. 2
.Beneficiaz. de amnistiere .i de toate efectele sale cadrele militare .i militarii mobiliza.i care au fost
judeca.i .i condamna.i sau impotriva c.rora au fost ini.iate urm.riri judiciare din cauza particip.rii lor la
evenimentele din decembrie 1989.h
3. Hot.rarile Guvernului nr. 94 din 10 februarie 2010 .i nr. 184 din 9 martie 2010
97. HG nr. 94 din 10 februarie 2010 .i nr. 184 din 9 martie 2010 privind declasificarea
anumitor informa.ii secrete de stat emise de c.tre Ministerul Ap.r.rii Na.ionale au fost
publicate in Monitorul Oficial nr. 104 din 16 februarie 2010 .i, respectiv, 159 din 12 martie
2010. Ele privesc autorizarea de declasificare a informa.iilor clasificate ca .secret absoluth .i
.secreth .i care sunt enumerate in anexele acestor decizii, pe motiv c. dezv.luirea acestora nu
mai poate prejudicia siguran.a na.ional., ap.rarea ..rii, ordinea public. sau interesele
persoanelor de drept public sau privat. Printre documentele respective sunt rapoartele .i
ordinile de zi ale mai multor unit..i militare privind misiunile efectuate in timpul
evenimentelor din decembrie 1989 .i ulterior, cu informa.ii, printre altele, despre ordinile
primite, efectivele trimise, muni.iile puse la dispozi.ia lor .i ac.iunile intreprinse. Reiese c.
majoritatea unit..ilor militare au fost in misiune de lupt. din 17 decembrie 1989 pan. la
inceputul lui ianuarie 1990. Reiese, de asemenea, c., pan. la fuga cuplului Ceau.escu,
unit..ile militare erau in stare de alert. par.ial., iar un raport din 22 decembrie 1989 arat. c.,
in urma acestui eveniment, o decizie a Consiliului Frontului Ap.r.rii Na.ionale a dispus ca,
incepand din ziua respectiv., toate statele majore .i g.rzile patriotice s. fie in stare de alert. .i
s. participe cu toate efectivele .i cu toate mijloacele la realizarea .i la ap.rarea achizi.iilor din
timpul revolu.iei.
4. Prevederile privind participa.ia lato sensu .i prescrip.ia special. in dreptul penal
roman
98. Prevederile prin care se reglementeaz. participa.ia improprie, cuprinse in art. 31 C.
pen., sunt redactate astfel in partea relevant.:
.Determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu inten.ie, la s.var.irea unei fapte prev.zute de
legea penal., de c.tre o persoan. care comite acea fapt. f.r. vinov..ie, se sanc.ioneaz. cu pedeapsa prev.zut. de
lege pentru acea infrac.iune..h
99. Art. 124 C. pen. prevede o form. de prescrip.ie special., ce intervine indiferent de
num.rul de intreruperi intervenite, imediat ce termenul de prescrip.ie normal prev.zut de art.
122 este dep..it cu jum.tate. Singurele infrac.iuni imprescriptibile sunt cele impotriva p.cii .i
umanit..ii, prev.zute la Titlul XI din Codul penal.
100. Noul Cod penal publicat in Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, care nu
este inc. in vigoare, con.ine prevederi similare cu privire la prescrip.ia special. la art. 155.
Spre deosebire de reglementarea actual., infrac.iunile imprescriptibile sunt cele prev.zute in
Titlul XII din cod, cu privire la infrac.iunile de genocid, impotriva umanit..ii .i crimele de
r.zboi, in conformitate cu dispozi.iile Statutului de la Roma al Cur.ii Penale Interna.ionale.
5. Hot.rari judec.tore.ti care acord. desp.gubiri pentru ineficien.a anchetei
101. Guvernul prezint. dou. hot.rari, nr. 4238 .i 4505 din 12 .i 19 iunie 2008,
pronun.ate de Judec.toria Sector 5 din Bucure.ti care au ca obiect obliga.ia statului,
reprezentat de Ministerul Finan.elor, de a pl.ti reclaman.ilor, rude ale persoanelor decedate in
cursul demonstra.iilor anticomuniste care au avut loc in decembrie 1989 in Bucure.ti,
desp.gubiri pentru prejudiciul material .i moral suferit din cauza duratei excesive .i a
ineficien.ei anchetei deschise in urma acestor evenimente.
102. In temeiul prevederilor Constitu.iei .i a jurispruden.ei Cur.ii Europene a
Drepturilor Omului cu privire la obliga.ia autorit..ilor na.ionale de a desf..ura o anchet.
efectiv. .i de a incheia procedura penal. intr-un termen rezonabil, instan.a a considerat c.
ancheta, care incepuse in 1990 .i care, 18 ani mai tarziu, era in continuare la parchet, nu
r.spundea cerin.elor conven.iei. Prin urmare, considerand c. pasivitatea autorit..ilor interne a
constituit o gre.eal. care se afl. la originea unui prejudiciu material .i moral, in sensul
prevederilor art. 998 .i art. 999 C. civ. privind r.spunderea civil. delictual., instan.a a dispus
ca Ministerul Finan.elor s. pl.teasc. reclaman.ilor 100 000 lei romane.ti (RON) .i, respectiv,
50 000 RON.
103. In urma apelului introdus de Ministerul Finan.elor impotriva hot.rarii din 12
iunie 2008, Tribunalul Bucure.ti, prin hot.rarea definitiv. din 27 ianuarie 2009, a redus la
50 000 RON cuantumul sumei acordate. Guvernul nu a precizat dac. hot.rarea din 19 iunie
2008 a r.mas definitiv.. Reiese totu.i din site-ul internet oficial al instan.ei romane.ti c., la
21 ianuarie 2009, Tribunalul Bucure.ti ar fi admis recursul impotriva hot.rarii din 19 iunie
2008 .i ar fi respins cererile reclamantului. Conform acelea.i surse, aceast. hot.rare de
respingere a preten.iilor reclamantului ar fi fost p.strat. definitiv de c.tre Curtea de Apel
Bucure.ti, prin hot.rarea pronun.at. la 20 ianuarie 2010.
B. Dispozi.iile normative privind recunoa.terea printr-un act administrativ a
calit..ii de revolu.ionar .i acordarea drepturilor specifice
104. Legea nr. 42/1990 din 18 decembrie 1990 pentru cinstirea eroilor-martiri .i
acordarea unor drepturi urma.ilor acestora, r.ni.ilor, precum .i lupt.torilor pentru victoria
Revolu.iei din decembrie 1989, republicat., dup. ce a fost modificat., in Monitorul Oficial nr.
198 din 23 august 1996, a instituit o procedur. administrativ. ce permite recunoa.terea
calit..ii de lupt.tor pentru Revolu.ie sau acordarea post mortem a titlului de erou martir
persoanelor care au f.cut dovada c. au participat la Revolu.ie sau au pierdut un membru al
familiei, .i le-a acordat unele drepturi .i desp.gubiri.
105. Legea nr. 341/2004 din 12 iulie 2004 a recuno.tin.ei fa.. de eroii-martiri care au
contribuit la victoria Revolu.iei romane din decembrie 1989, publicat. in Monitorul Oficial
nr. 654 din 20 iulie 2004, astfel cum a fost modificat. ultima oar. prin OUG nr. 6/2008 din
15 februarie 2008, prevede noi titluri administrative pentru persoanele care au participat la
Revolu.ie. Legea face distinc.ia in special intre mai multe tipuri de participa.ie stabilind, la
art. 3, titlurile de .lupt.tor r.nith, .lupt.tor re.inuth, .lupt.tor remarcat prin fapte deosebiteh
sau de .participant la victoria Revolu.ieih.
106. In temeiul art. 5 din lege, noile titluri trebuiau recunoscute prin noi certificate de
revolu.ionari, emise conform legii, in urma cererii de reinnoire formulat. la Secretariatul de
Stat pentru Problemele Revolu.ionarilor.
107. Aceea.i lege a stabilit, de asemenea, o comisie parlamentar. responsabil. cu
controlul aplic.rii ei.
C. Prevederile privind m.surile de supraveghere .i textele Consiliului Europei
108. Partea esen.ial. a dreptului intern relevant este descris. in hot.rarile Rotaru
impotriva Romaniei, (MC), nr. 28341/95, pct. 31, CEDO 2000-V .i Dumitru Popescu
impotriva Romaniei (nr. 2), nr. 71525/01, pct. 40-46, 26 aprilie 2007.
109. Rezolu.ia interimar. [Rez. DO(2005)57] cu privire la hot.rarea Cur.ii Europene a
Drepturilor Omului din 4 mai 2000 in cauza Rotaru impotriva Romaniei, adoptat. de
Comitetul de Mini.tri la 5 iulie 2005, la cea de-a 933-a reuniune a Delega.ilor Mini.trilor, a
solicitat autorit..ilor romane.ti s. adopte rapid reformele legislative necesare pentru a
r.spunde criticilor formulate de Curte in hot.rarea cu privire la sistemul roman de colectare .i
arhivare a informa.iilor de c.tre serviciile secrete. Aceasta are urm.torul text in p.r.ile sale
relevante:
.Comitetul de Mini.tri, in temeiul art. 46 ˜ 2 din Conven.ia pentru Ap.rarea Drepturilor Omului .i a
Libert..ilor Fundamentale, astfel cum a fost modificat. prin Protocolul nr. 11 (denumit. in continuare
.conven.iah),
Avand in vedere hot.rarea definitiv. a Cur.ii Europene a Drepturilor Omului, pronun.at. la 4 mai 2000
in cauza Rotaru .i transmis. la aceea.i dat. Comitetului de Mini.tri in temeiul art. 46 din conven.ie;
[…]
Reamintind observa.ia Cur.ii, in ceea ce prive.te art. 8 din conven.ie, c. dreptul intern nu a stabilit cu
suficient. precizie limitele ce trebuie respectate la colectarea, consemnarea .i arhivarea informa.iilor care
afecteaz. siguran.a na.ional. (pct. 57 din hot.rare), precum .i inexisten.a unei proceduri de control al
activit..ilor serviciilor secrete in vederea asigur.rii respect.rii valorilor unei societ..i democratice, control ce
trebuia asigurat, cel pu.in in ultim. instan.., de c.tre puterea judec.toreasc..
Reamintind, de asemenea, concluzia Cur.ii, in ceea ce prive.te art. 13 din conven.ie, c. nicio prevedere
de drept roman nu permitea reclamantului s. conteste de.inerea, de c.tre serviciile de informa.ii, de date cu
privire la via.a privat. sau s. nege adev.rul acestor informa.ii (pct. 72 din hot.rare);
[…]
Constatand totu.i cu regret c., la mai bine de cinci ani de la data hot.rarii, mai multe puncte slabe
indicate de Curtea european. nu par s. se fi remediat inc., in special in ceea ce prive.te procedura vizand
accesul la arhivele SRI ale fostelor servicii de informa.ii (altele decat Securitatea), absen.a reglement.rii privind
vechimea informa.iilor ce pot fi consemnate de c.tre autorit..i sau imposibilitatea de contestare a de.inerii
acestor informa.ii .i, cu excep.ia cazurilor prev.zute de Legea nr. 187/1999, veridicitatea lor;
FACE APEL la autorit..ile romane.ti s. adopte rapid reformele legislative necesare pentru a r.spunde
criticilor formulate de Curte in hot.rarea sa cu privire la sistemul roman de colectare .i arhivare a informa.iilor
de c.tre serviciile secrete, […]h
110. Extrasele relevante din Rezolu.ia Rez (2004) 3 cu privire la hot.rarile ce indic. o
problem. structural. de baz., adoptat. la 12 mai 2004 de c.tre Comitetul de Mini.tri, .i din
Recomandarea Rec (2004)6 a Comitetului de Mini.tri privind imbun.t..irea c.ilor de atac
interne, adoptat. la 12 mai 2004, precum .i anexa sa, sunt reproduse in Hot.rarea Maria
Atanasiu .i al.ii impotriva Romaniei, nr. 30767/05 .i 33800/06, pct. 81-83,
12 octombrie 2010.
In drept
I. Cu privire la pretinsa inc.lcare a art. 2 din conven.ie invocat. de dl. .i dna
Vlase
111. Reclaman.ii dl. .i dna Vlase pretind c. fiul lor, Nicu.or Vlase, a fost ucis la
sfar.itul lunii decembrie 1989 in urma recurgerii la for.a letal. de c.tre agen.ii statului.
Ace.tia repro.eaz. autorit..ilor competente c. nu au efectuat o anchet. efectiv., impar.ial. .i
diligent. care s. poat. duce la identificarea .i sanc.ionarea persoanelor r.spunz.toare. In
aceast. privin.., ei spun c. ancheta penal. cu privire la acuza.iile lor de atingere a dreptului la
via.. este inc. pendinte .i denun.. lipsa de diligen.. a autorit..ilor romane. De asemenea,
denun.. proiectul de lege cu privire la amnistierea actelor imputate militarilor For.elor armate,
care au avut loc in timpul evenimentelor din decembrie 1989, transmis de c.tre Direc.ia
juridic. a Ministerului Ap.r.rii, la 18 iulie 2008, pentru consulta.ie, Sec.iei Parchetelor
militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie. Ace.tia invoc.
art. 2 din conven.ie, formulat dup. cum urmeaz.:
Art. 2
.1. Dreptul la via.. al oric.rei persoane este protejat prin lege. […]h
112. Guvernul se opune acestui argument.
A. Cu privire la admisibilitate
113. Guvernul ridic. dou. excep.ii preliminare in aceast. privin… Pe de o parte,
contest. competen.a ratione temporis a Cur.ii de a examina cererile din perspectiva aspectului
procedural al art. 2 din conven.ie .i, pe de alt. parte, pledeaz. pentru neepuizarea c.ilor de
atac interne.
1. Cu privire la excep.ia de incompatibilitate ratione temporis
114. Sprijinindu-se pe concluziile la care a ajuns Curtea in cauza Ble.i. impotriva
Croa.iei [(MC), nr. 59532/00, pct. 63-69, CEDO 2006-III], Guvernul sus.ine c. actele
prezumate c. ar fi inc.lcat un drept garantat de conven.ie .i procedurile care se raporteaz. la
acesta sunt indisociabile .i nu pot fi a.adar examinate separat. Evenimentele, precum .i
deschiderea anchetelor, fiind anterioare datei de ratificare a conven.iei de c.tre Romania, 20
iunie 1994, Guvernul consider. c., in spe.., Curtea nu este competent. ratione temporis s.
examineze cap.tul de cerere intemeiat pe aspectul procedural al art. 2 din conven.ie.
115. Drept r.spuns, reclaman.ii invoc. hot.rarea .andru .i al.ii men.ionat. anterior, in
care Curtea este considerat. competent. ratione temporis s. judece un cap.t de cerere similar
vizand ineficacitatea unei anchete penale cu privire la represiunea armat. a manifesta.iilor ce
au avut loc la Timi.oara in decembrie 1989.
116. Curtea reaminte.te principiile impuse de hot.rarea .ilih impotriva Sloveniei
[(MC), nr. 71463/01, pct. 159-163, 9 aprilie 2009], conform c.rora obliga.ia procedural.
inclus. la art. 2 de a desf..ura o anchet. efectiv. a devenit o obliga.ie distinct. .i
independent.. De.i efectueaz. ac.iuni care vizeaz. aspectele materiale ale art. 2, aceasta poate
consta o .ingerin..h diferit. .i independent., in sensul hot.rarii Ble.i. (citat. anterior, pct.
88). In aceast. m.sur., ea poate fi considerat. o obliga.ie deta.abil. care rezult. din art. 2 .i
care ii poate fi impus. statului, chiar dac. decesul a survenit inainte de data intr.rii in vigoare
a conven.iei fa.. de stat (.ilih, citat. anterior, pct. 159; Agache .i al.ii impotriva Romaniei, nr.
2712/02, pct. 69, 20 octombrie 2009). Totu.i, pentru ca obliga.iile procedurale impuse de art.
2 s. devin. aplicabile, trebuie s. se stabileasc. faptul c. o parte considerabil. a m.surilor
procedurale au fost sau trebuiau aplicate dup. ratificarea conven.iei de c.tre statul in cauz.
(.ilih, citat. anterior, pct. 163).
117. In spe.., Curtea observ. c. procedura penal. cu privire la decesul lui Nicu.or
Vlase, inceput. in 1990, a continuat .i dup. 20 iunie 1994, data ratific.rii conven.iei de c.tre
Romania. In acea zi, era inc. la parchet. Rezult. c. o parte important. a m.surilor procedurale
a fost aplicat. in mod necesar dup. ratificarea conven.iei.
118. Prin urmare, Curtea hot.r..te c. este competent. ratione temporis s. judece
pretinsa inc.lcare a art. 2 cu privire la aspectul s.u procedural (Agache .i al.ii, citat. anterior,
pct. 70-73, .i .andru .i al.ii, citat. anterior, pct. 59) Aceasta urmeaz. a se limita la a stabili
dac. faptele survenite dup. intrarea in vigoare a conven.iei pentru Romania eviden.iaz. o
inc.lcare a acestei dispozi.ii.
2. Cu privire la excep.ia de neepuizare a c.ilor de atac interne
119. Guvernul sus.ine c. reclaman.ii nu .i-au exercitat c.ile de atac disponibile pentru
a se .ine seama de cap.tul lor de cerere privind durata anchetei. Potrivit Guvernului,
reclaman.ii ar fi putut introduce in mod direct in fa.a instan.elor civile o ac.iune in r.spundere
civil. impotriva autorit..ilor na.ionale pentru intarzierea anchetei, in temeiul prevederilor art.
998 .i art. 999 C. civ. privind r.spunderea civil. delictual.. In ceea ce prive.te eficacitatea
acestei c.i de recurs, Guvernul prezint. dou. hot.rari ale Judec.toriei Sector 5 Bucure.ti, nr.
4238 .i 4505 din 12 .i, respectiv, 19 iunie 2008, prin care s-a dispus ca Ministerul Finan.elor
s. pl.teasc. reclaman.ilor desp.gubiri pentru deficien.e in ancheta deschis. ca urmare a
represiunii manifesta.iilor anticomuniste de la Bucure.ti. In cele din urm., Guvernul se
declar. con.tient de faptul c. nu mai poate aduce exemple de hot.rari judec.tore.ti de acest
tip, dar consider. c. acest lucru se datoreaz. inexisten.ei altor cita.ii in justi.ie cu acest obiect.
120. In opinia reclaman.ilor, cele dou. exemple invocate de Guvern nu autorizeaz.
concluzia c. ar fi vorba de o cale de atac efectiv., deoarece instan.a nu a obligat autorit..ile
competente s. accelereze procedurile penale respective. In plus, reclaman.ii consider. c. ar fi
vorba de dou. cauze produse de Guvern pro causa, in scopul procedurii in fa.a Cur.ii.
121. Curtea reaminte.te c. obliga.ia de epuizare a c.ilor de atac interne, prev.zut. de
art. 35 din conven.ie, vizeaz. c.ile de atac accesibile reclaman.ilor .i care pot remedia situa.ia
denun.at. de ace.tia. Acestea trebuie s. existe cu un grad suficient de certitudine, nu numai in
teorie, ci .i in practic., f.r. de care sunt lipsite de efectivitatea .i accesibilitatea dorite; este
obliga.ia statului parat s. demonstreze c. aceste cerin.e sunt intrunite
[Selmouni impotriva Fran.ei (MC), nr. 25803/94, pct. 75, CEDO 1999-V].
122. Curtea constat. c. Guvernul a prezentat dou. hot.rari pronun.ate in prim.
instan.. care au obligat statul s. pl.teasc. reclaman.ilor, rudele persoanelor decedate in cursul
manifesta.iilor anticomuniste de la Bucure.ti desp.gubiri pentru prejudiciile suferite din cauza
duratei excesive a anchetei, hot.rari pronun.ate dup. data sesiz.rii Cur.ii de c.tre reclaman.i.
Din informa.iile furnizate de Guvern reiese c. numai una din aceste dou. hot.rari a fost
confirmat. par.ial de c.tre instan.ele superioare.
In aceast. privin.., Curtea estimeaz. c. o singur. hot.rare definitiv. nu este suficient.
pentru a demonstra cu destul. certitudine existen.a c.ilor de recurs interne efective .i
accesibile pentru capetele de cerere cum sunt cele ale reclaman.ilor (Selcuk .i Asker impotriva
Turciei, 24 aprilie 1998, pct. 68, Culegere de hot.rari .i decizii 1998-II).
123. De altfel, Curtea noteaz. c. reclaman.ii au formulat efectiv o ac.iune civil. al
c.rei obiect era tragerea la r.spundere a institu.iilor care, in opinia lor, erau r.spunz.toare de
moartea fiului lor .i de impiedicarea desf..ur.rii anchetei. Aceast. ac.iune a fost declarat.
inadmisibil. prin hot.rarea din 31 ianuarie 2005, confirmat. la 5 mai 2005, pentru insuficienta
timbrare a ac.iunii, in ciuda faptului c. instan.a re.inuse faptul c. reclaman.ii declaraser. c.
nu dispun de mijloacele financiare pentru a pl.ti integral taxele de timbru. Recursul formulat
de reclaman.i impotriva acestei hot.rari a fost suspendat la cererea lor .i Inalta Curte de
Casa.ie a constatat, la 14 februarie 2008, c. a intervenit perimarea.
124. Fiind vorba, in primul rand, de obstacolul ap.rut din cuantumul taxei de timbru in
compara.ie cu mijloacele cu care reclaman.ii se confrunt., Curtea a avut deja ocazia s. se
pronun.e asupra acestei probleme in cauza Weissman .i al.ii impotriva Romaniei [nr.
63945/00, pct. 41, CEDO 2006-VII (extrase)] in care a concluzionat existen.a unei piedici in
calea dreptului de acces la un tribunal contrar art. 6 din conven.ie. Pe de alt. parte, Curtea
observ. c. aceast. cale de atac nu putea avea ca rezultat o accelerare a anchetei.
125. In cele din urm., Curtea reaminte.te c. obliga.iile statului in temeiul art. 2 nu ar
putea fi indeplinite prin simpla acordare de desp.gubiri, in urma unei proceduri civile
deschis. la ini.iativa reclamantului, .i nu a autorit..ilor (a se vedea, de exemplu, hot.rarea
Ya.a impotriva Turciei, 2 septembrie 1998, pct. 74, Culegere de hot.rari .i decizii 1998-VI .i
Dzieciak impotriva Poloniei, nr. 77766/01, pct. 80, 9 decembrie 2008). Ancheta cerut. de art.
2 din conven.ie trebuie s. poat. duce la identificarea celor care pot fi tra.i la r.spundere.
Curtea va cerceta a.adar, in cele ce urmeaz., dac. acest aspect procedural al art. 2 din
conven.ie a fost respectat (McKerr impotriva Regatului Unit, nr. 28883/95, pct. 121, CEDO
2001-III).
126. Rezult. c. excep.iile Guvernului nu pot fi re.inute. Curtea constat. c. acest cap.t
de cerere nu este in mod v.dit nefondat in sensul art. 35 ˜ 3 din conven.ie. De altfel, Curtea
subliniaz. c. acesta nu prezint. niciun alt motiv de inadmisibilitate. Este necesar a.adar s. fie
declarat admisibil.
B. Cu privire la fond
1. Argumentele p.r.ilor
127. Reclaman.ii subliniaz. faptul c., la dou.zeci de ani dup. ce fiul lor a fost ucis,
ancheta penal. nu a reu.it inc. s. identifice persoanele r.spunz.toare .i s. le trimit. in
judecat.. Ace.tia denun.. durata excesiv., lungile perioade de inactivitate, de aproape
doisprezece ani, lacunele sale, precum .i lipsa de impar.ialitate, faptul c. anumi.i acuza.i cu
inalte func.ii publice au impiedicat orice progres pan. in 2004 sau c. anumi.i procurori .i
inal.i responsabili ai Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie au f.cut parte
din For.ele armate implicate in represiunea violent. a manifesta.iilor antiguvernamentale din
decembrie 1989. Ei arat. c., in prezent, ancheta .ov.ie din nou .i c. termenul prescrip.iei
speciale a r.spunderii penale pentru omor calificat se impline.te in 2012, numai crimele
incadrate drept crime impotriva umanit..ii fiind imprescriptibile. Or, in opinia lor, incadrarea
juridic. dat. faptelor din aceast. cauz. nu este crim. impotriva umanit..ii.
128. Guvernul sus.ine c. autorit..ile au condus o anchet. efectiv. avand in vedere
circumstan.ele excep.ionale din spe.. .i subliniaz. c. acestea au luat toate m.surile pentru
identificarea .i sanc.ionarea persoanelor r.spunz.toare, ceea ce este in conformitate cu
cerin.ele impuse de art. 2 din conven.ie, care nu ar impune autorit..ilor o obliga.ie de a ajunge
la un anumit rezultat.
129. Fiind vorba de durata anchetei, Guvernul estimeaz. c. un cap.t de cerere cu
privire la pretinsa inc.lcare a art. 2 din conven.ie nu poate fi luat in considerare de c.tre Curte
incepand cu 20 iunie 1994, data intr.rii in vigoare a conven.iei in privin.a Romaniei.
130. Guvernul consider. c. ancheta efectuat. nu este o anchet. obi.nuit.,
circumstan.ele mor.ii fiului reclaman.ilor inscriindu-se intr-un context special, avand in
vedere complexitatea deosebit. a cauzei .i miza politic. .i social. considerabil., vizand un
eveniment istoric marcant pentru Romania. Acesta arat. ca atare c. ancheta vizeaz. s.
stabileasc. nu numai circumstan.ele mor.ii fiului reclaman.ilor, dar .i cele ale mor.ii .i
v.t.m.rii unui num.r mare de persoane implicate in evenimente.
131. Guvernul enum.r., de asemenea, demersurile realizate in scopul anchetei de c.tre
autorit..ile de urm.rire penal., adic. luarea m.rturiilor, realizarea cercet.rilor la locul faptei,
a expertizelor medico-legale, audierea reclaman.ilor. Subliniaz. faptul c. autorit..ile au luat
.i declara.ia lui C.D., unul din martorii indica.ii de c.tre reclaman.i, .i au procedat la
exhumarea cadavrului fiului reclaman.ilor .i la realizarea unei autopsii pentru stabilirea
cauzelor decesului s.u .i pentru clarificarea unor discrepan.e rezultate in timpul anchetei.
132. Pentru a concluziona, Guvernul consider. c. nu este vorba de rea-credin.. sau
lips. de diligen.. a autorit..ilor statului in ceea ce prive.te modul in care ancheta penal. a fost
realizat. in dosarele vizand evenimentele din decembrie 1989, avand in vedere faptul c. alte
dosare au fost finalizate prin hot.rari judec.tore.ti.
2. Motivarea Cur.ii
133. Curtea va examina eficacitatea anchetei cu privire la decesul violent al fiului
reclaman.ilor, dl. .i dna Vlase, in lumina principiilor bine stabilite in materie .i rezumate in
hot.rarile Gulec impotriva Turciei, 27 iulie 1998, pct. 77-78, Culegere de hot.rari .i decizii
1998-IV, Issaieva .i al.ii impotriva Rusiei, nr. 57947/00, 57948/00 .i 57949/00, pct. 208-213,
24 februarie 2005 .i Carabulea impotriva Romaniei, nr. 45661/99, pct. 127-131, 13 iulie
2010.
Obliga.ia procedural. ce decurge din art. 2 cere realizarea unei anchete efective atunci
cand recurgerea la for.., in special de c.tre agen.ii statului, a dus la uciderea unei persoane.
Este vorba de o examinare imediat., complet., impar.ial. .i profund. a circumstan.elor in
care au fost comise crimele, pentru a putea realiza identificarea .i sanc.ionarea persoanelor
r.spunz.toare. Este o obliga.ie nu de rezultat, ci de mijloace. Autorit..ile trebuie s. fi luat
m.suri rezonabile pentru a asigura ob.inerea probelor cu privire la faptele respective. In acest
context, o cerin.. de celeritate .i diligen.. rezonabil. este implicit.. De asemenea, persoanele
ins.rcinate cu ancheta .i cele care efectueaz. investiga.iile trebuie s. fie independente de cele
implicate in evenimente, excluzand orice leg.tur. ierarhic. sau institu.ional. .i solicitand o
independen.. practic. (Issaieva .i al.ii, citat. anterior, pct. 210-211).
134. De asemenea, Curtea reaminte.te c., in cazul in care obstacole sau dificult..i
impiedic. evolu.ia unei anchete intr-o situa.ie deosebit., inseamn. c. reac.ia prompt. a
autorit..ilor este capital. pentru p.strarea increderii publicului .i adeziunea la statul de drept.
Orice caren.. a anchetei care ii sl.be.te capacitatea de stabilire a circumstan.elor spe.ei sau de
identificare a persoanelor r.spunz.toare risc. s. conduc. la concluzia c. nu prezint. nivelul
de eficien.. necesar (.ilih, citat. anterior, pct. 195).
135. Din acelea.i motive, publicul trebuie s. aib. dreptul de a verifica in mod suficient
ancheta sau concluziile sale, astfel incat s. poat. fi contestat. r.spunderea atat in practic., cat
.i in teorie. Gradul impus de control public poate varia de la o situa.ie la alta. Totu.i, in toate
cazurile, persoanele apropiate victimei trebuie asociate procedurii in m.sura in care acest
lucru este necesar pentru protec.ia intereselor lor legitime (Gulec, citat. anterior, pct. 115).
136. In spe.., Curtea re.ine faptul c., la scurt timp dup. evenimentele din 1989, a fost
ini.iat. o anchet. din oficiu. Inceput. in 1990, procedura penal. privind decesul lui Nicu.or
Vlase este inc. pendinte, de mai bine de dou.zeci de ani. Curtea reaminte.te c., in spe..,
competen.a sa ratione temporis nu ii permite s. ia in considerare decat perioada ulterioar.
datei de 20 iunie 1994, data intr.rii in vigoare a conven.iei in Romania.
137. Curtea re.ine, mai intai, c., in 1994, cauza era la Parchetul militar din Bra.ov. In
acest sens, Curtea noteaz., a.a cum a f.cut-o .i in cauza .andru .i al.ii, (citat. anterior, pct.
74), c. ancheta a fost incredin.at. procurorilor militari care erau, precum majoritatea
acuza.ilor, printre care inal.i responsabili ai armatei afla.i inc. in func.ie, militari supu.i
principiului subordon.rii ierarhice.
138. Ulterior, Curtea observ. c., astfel cum reiese din elementele dosarului,
confirmate de dou. scrisori din 16 octombrie 2008 .i 29 ianuarie 2009, emise de Consiliul
Superior al Magistraturii (a se vedea supra, pct. 60), in perioadele 1994 . 2001 .i 2002 . 2005
. adic. timp de zece ani, in total . nu s-a realizat nicio investiga.ie care s. incerce s.
identifice persoanele r.spunz.toare pentru moartea lui Nicolae Vlase. Curtea consider. c.,
chiar dac. imediat dup. c.derea fostului regim, ancheta inceput. s-ar fi putut confrunta cu
unele dificult..i obiective, ulterior, inactivitatea autorit..ilor o perioad. atat de lung. nu mai
este justificat. (Agache .i al.ii, citat. anterior, pct. 80)
139. Mai mult, lacunele anchetei au fost in repetate randuri constatate chiar de
autorit..ile na.ionale. Astfel, din cauza acestor caren.e, hot.rarea din 30 august 1999 a Sec.iei
Parchetelor militare a infirmat decizia de neincepere a urm.ririi penale pronun.at. la 28
decembrie 1994 (a se vedea supra, pct. 52). Cu toate acestea, ancheta ulterioar. nu a reu.it s.
remedieze aceste caren.e.
Sec.ia Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i
Justi.ie a recunoscut .i a identificat anumite cauze ale intarzierii anchetei, inclusiv in
scrisoarea sa din 5 iunie 2008, printre care faptul c. actele de cercetare penal. necesare nu au
fost realizate imediat dup. comiterea crimelor .i relelor tratamente denun.ate, m.surile
repetitive vizand transferul dosarului de la un procuror la altul, necomunicare imediat.
p.r.ilor v.t.mate a deciziilor de neincepere a urm.rii penale, precum .i .lipsa de cooperareh a
institu.iilor implicate in represiunea din decembrie 1989. In aceast. privin.., Curtea
reaminte.te c. ascunderea cu inten.ie a probelor genereaz. indoiala cu privire la capacitatea
real. a anchetelor de stabilire a faptelor (McKerr, citat. anterior, pct. 137). De asemenea,
clasificarea ca .secret absoluth .i .secreth a informa.iilor esen.iale pentru anchet. . din care
rapoartele .i jurnalele de lupt. ale mai multor unit..i militare ce descriu misiunile lor in
timpul evenimentelor din decembrie 1989 . este de natur. s. compromit. sarcina organelor
judiciare ins.rcinate cu ancheta. Accesul la aceste arhive nu poate fi refuzat anchetatorilor
decat din motive de siguran.. na.ional., in aceste circumstan.e excep.ionale .i sub un control
judiciar independent. Or, in spe.., Guvernul nu a adus nicio justificare de aceast. natur., care
s. poat. impiedica ancheta o perioad. atat de lung. de timp.
140. Cat despre obliga.ia de asociere la procedur. a rudelor victimei (Gulec, citat.
anterior, pct. 82 .i 82 .i Issaieva .i al.ii, citat. anterior, pct. 213), Curtea observ. c. nicio
justificare nu a fost inaintat. cu privire la absen.a total. de informa.ii despre anchet. cu care
reclama.ii s-au confruntat pan. la 9 iulie 1999, in ciuda numeroaselor lor cereri de informa.ii
in aceast. privin… In mod special, nici decizia de neincepere a urm.ririi penale din 28
decembrie 1994, nici motivele lor nu le-au fost comunicate. Chiar .i dup. aceast. dat.,
comunic.rile care le-au fost f.cute se reduc la o scurt. informare la 18 decembrie 2003 .i la
r.spunsurile Consiliului Superior al Magistraturii cu con.inut repetitiv, din 16 octombrie 2008
.i 29 ianuarie 2009.
141. Abia la 10 februarie .i la 9 martie 2010, aproape la dou.zeci de ani dup.
evenimente, aceste informa.ii esen.iale pentru anchet., clasificate anterior ca .secret absoluth
.i .secreth au fost accesibile, prin hot.rari de guvern, atat reclaman.ilor cat .i oric.rei p.r.i
v.t.mate. Or, inainte de aceast. dat., Curtea nu este convins. c. interesele reclaman.ilor de a
participa la anchet., precum .i interesul publicului de a avea un control suficient asupra
anchetei au fost ap.rate suficient de mult [Hugh Jordan impotriva Regatului Unit, nr.
24746/94, pct. 134, CEDO 2001-III (extrase)].
142. Curtea nu subestimeaz. complexitatea incontestabil. a cauzei, care vizeaz., de la
decizia de conexare din 9 ianuarie 2006, identificarea persoanelor r.spunz.toare de intreaga
represiune armat. care s-a derulat in ultimele zile din decembrie 1989, in mai multe ora.e din
Romania, cu excep.ia Timi.oarei, Cluj .i Sibiu care f.ceau obiectul unor anchete separate
dintre care primele dou. au fost terminate, de altfel, cu condamnarea celor vinova.i. Curtea
consider., cu toate acestea, c. miza politic. .i social. invocat. de c.tre Guvern nu ar putea
justifica singur. nici durata anchetei, nici modul in care aceasta a fost condus. o perioad. prea
lung. de timp, f.r. ca cei interesa.i .i publicul s. fie informa.i de progresele f.cute.
Dimpotriv., importan.a sa pentru societatea romaneasc., care consta in dreptul numeroaselor
victime de a .ti ce s-a intamplat, ceea ce implic. dreptul la o anchet. judiciar. efectiv. .i
eventual drept la repara.ie, ar fi trebuit s. incite autorit..ile na.ionale s. se ocupe de dosar
imediat .i f.r. intarzieri inutile pentru a preveni orice aspect cum c. anumite acte se bucur.
de impunitate (a se vedea, de asemenea, .andru .i al.ii, citat. anterior, pct. 79)
143. Spre deosebire de cauza .andru .i al.ii citat. anterior, in care procedura s-a
terminat in final cu o hot.rare judec.toreasc. definitiv., Curtea observ. in spe.. c., chiar .i
dup. realizarea a numeroase m.suri de investiga.ie intre 2005 .i 2008, in decembrie 2010
cauza era tot la parchet f.r. s. fi fost vreodat. prezentat. in fa.a vreunei instan.e. Or, obliga.ia
procedural. ce decurge din art. 2 din conven.ie poate cu greu fi considerat. indeplinit. atunci
cand familiile victimelor sau mo.tenitorii lor nu au putut avea acces la o procedur. in fa.a
unei instan.e independente chemate s. cunoasc. faptele.
144. Curtea a subliniat deja mai sus importan.a dreptului victimelor .i a celor in drept
de a cunoa.te adev.rul cu privire la circumstan.ele evenimentelor ce implic. inc.lcarea
masiv. a drepturilor fundamentale cum este dreptul la via.., ce implic. dreptul la o anchet.
judiciar. efectiv. .i eventualul drept la repara.ie. Din acest motiv, in cazul utiliz.rii masive a
for.ei letale impotriva popula.iei civile in timpul manifesta.iilor antiguvernamentale
precedand tranzi.ia de la un regim comunist la un regim democrat, cum este cazul de fa..,
Curtea nu poate accepta ca o anchet. s. fie efectiv. in cazul in care se termin. prin efectul
prescrip.iei r.spunderii penale, in vreme ce inse.i autorit..ile au r.mas inactive. De altfel,
astfel cum Curtea a ar.tat deja, amnistia este in general incompatibil. cu obliga.ia statelor de
a ancheta actele de tortur. [Ould Dah impotriva Fran.ei (dec.), nr. 13113/03, din 17 martie
2009] .i de a lupta impotriva nepedepsirii crimelor interna.ionale. La fel .i in ceea ce prive.te
gra.ierea (Abdulsamet Yaman impotriva Turciei, nr. 32446/96, pct. 55, 2 noiembrie 2004).
145. Avand in vedere elementele de mai sus, Curtea consider. c. autorit..ile na.ionale
nu au ac.ionat cu diligen.a impus. in conformitate cu art. 2 din conven.ie. Prin urmare,
aceasta stabile.te c. aceast. dispozi.ie a fost inc.lcat. sub aspect procedural.
II. Cu privire la pretinsa inc.lcare a art. 3 din conven.ie invocat. de dl. .i dna
M.rie.
146. Reclamantul Teodor M.rie. se plange c. autorit..ile competente nu au efectuat o
anchet. efectiv. privind relele tratamente la care a fost supus in timpul particip.rii sale, in
decembrie 1989, la manifesta.iile antiguvernamentale reprimate de for.ele armate. Spune c.,
asemenea celorlal.i reclaman.i, ancheta penal. in aceast. privin.. este inc. in derulare .i
denun.. lipsa de diligen.. a autorit..ilor romane, inclusiv proiectul de lege cu privire la
amnistierea actelor imputate militarilor for.elor armate, care au avut loc in timpul
evenimentelor din decembrie 1989. El invoc. in aceast. privin.. art. 3, formulat dup. cum
urmeaz.:
.Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.h
A. Argumentele p.r.ilor
1. Argumentele Guvernului
147. Guvernul invoc. lipsa calit..ii de reclamant a victimei. In esen.., contest.
aplicabilitatea art. 3 la situa.ia denun.at. de reclamant .i afirm. c. acesta din urm. a participat
din proprie ini.iativ. la manifesta.iile antiguvernamentale ce au inceput la 21 decembrie 1989
.i c. nu a fost r.nit atunci.
Din aceast. cauz., Guvernul estimeaz. c. reclamantul nu a prezentat in fa.a
autorit..ilor na.ionale o preten.ie intemeiat. cu privire la existen.a unui tratament interzis de
art. 3. De altfel, Guvernul observ. c. reclamantului nu i-a fost acordat un certificat
administrativ de .revolu.ionarh.
148. In subsidiar, Guvernul subliniaz. faptul c. reclamantul .i-a precizat inten.ia de a
participa, in calitate de parte civil., la dosarul nr. 97/P/1990 numai la 20 septembrie 2008 .i
c. numai incepand cu aceast. dat. statului i-ar reveni obliga.ia de a efectua o anchet. cu
privire la acuza.iile sale. Prin urmare, Guvernul noteaz. c. ancheta, in privin.a acestuia, a
durat numai cinci luni pan. la momentul trimiterii observa.iilor, ceea ce nu este mult .inand
cont de contextul general al dosarului.
149. In observa.iile sale suplimentare, Guvernul arat. c., de.i anterior datei de 20
septembrie 2008 reclamantul avusese diverse intalniri cu reprezentan.ii Sec.iei Parchetelor
militare, nu .i-a ar.tat inten.ia de a formula preten.ii sau o plangere in calitate de parte
v.t.mat.. Prin urmare, Guvernul estimeaz. c. inainte de aceast. dat. demersul reclamantului
prezenta caracterul unei actio popularis.
2. Argumentele reclamantului
150. Reclamantul arat. c. are calitatea de victim. in ceea ce prive.te absen.a unei
anchete efective asupra utiliz.rii for.ei letale impotriva unui grup de manifestan.i in care el se
afla in timp ce numero.ii manifestan.i erau uci.i in jurul lui. In aceast. privin.., spune c. el
insu.i a trebuit s. fac. fa.. acestei violen.e letale, via.a .i integritatea sa fizic. .i psihic. fiind
puse in pericol deoarece numeroase focuri de arm. au fost trase in direc.ia lui de c.tre for.ele
militare ce executau o misiune de lupt.. For.ele militare trimise in num.r mare au f.cut uz nu
numai de gaz lacrimogen, dar .i de armament .i de muni.ii de r.zboi, precum .i de
autovehicule blindate .i tancuri de lupt., cu care au lovit mul.imea in care se afla reclamantul,
r.spandind panic.. Astfel, el spune c. a tr.it un sentiment profund de nelini.te, in urma c.ruia
a r.mas .i ast.zi cu sechele, .i anume st.ri depresive .i de anxietate, precum .i insomnii .i
co.maruri.
Prezint. in sprijinul acestor afirma.ii documente de la dosarul de anchet., .i anume
declara.iile martorilor .i un raport al poli.iei care atest. prezen.a sa printre manifestan.ii
asupra c.rora a fost deschis focul. Prezint., de asemenea, copii ale jurnalelor de lupt. din
21 decembrie 1989 .i ale altor documente ale for.elor armate, inclusiv o transcriere de
telecomunica.ii speciale din 21 decembrie 1989, de unde reiese ordinul de .decimare a
manifestan.ilorh .i de arestare .i incarcerare a celor r.ma.i in via…
Reclamantul arat., de altfel, faptul c. refuzul de a primi un certificat de .revolu.ionarh
din partea Guvernului este un act care dovede.te revolta sa impotriva caren.elor anchetei
respective.
151. In cele din urm., reclamantul arat. c., chiar inainte s. dea declara.ia la parchet in
2008, a formulat, in calitate de pre.edinte al asocia.iei reclamante, numeroase plangeri la
parchet, din care unele au condus la avansarea anchetei, dup. 2004.
B. Motivarea Cur.ii
1. Principiile ce decurg din jurispruden.a relevant.
152. Curtea reaminte.te c. obliga.ia procedural. dedus. din art. 3 din conven.ie se
impune atunci cand preten.ia referitoare la existen.a tratamentului interzis este .intemeiat.h
[Chiri.. impotriva Romaniei (dec.), nr. 37147/02, 6 septembrie 2007].
153. In aceast. privin.., Curtea reaminte.te c. relele tratament trebuie s. ating. un
minim de gravitate pentru a intra sub inciden.a art. 3. Aprecierea acestui minim este relativ.
prin esen..; ea depinde de ansamblul de date ale cauzei, in special de durata tratamentului, a
efectelor sale fizice .i mintale precum .i, uneori, de sexul, varsta .i starea de s.n.tate a
victimei [Labita impotriva Italiei (MC), nr. 26772/95, pct. 120, CEDOH 2000-IV, Erdo.an
Ya..z impotriva Turciei, nr. 27473/02, pct. 35, CEDO 2007-III (extrase)].
In orice caz, acuza.iile de rele tratamente trebuie sprijinite de aceste elemente de prob.
adecvate [Selmouni impotriva Fran.ei (MC), nr. 25803/94, pct. 88, CEDO 1999-V .i Gafgen
impotriva Germaniei (MC), nr. 22978/05, pct. 92, CEDO 2010-…].
154. Curtea reaminte.te, in cele din urm., c. riscul unei ac.iuni interzise de art. 3 se
poate lovi de acest text dac. este suficient de real .i imediat. Astfel, amenin.area unei
persoane cu tortura ar putea constitui, in circumstan.ele date, cel pu.in un tratament inuman
(Campbell .i Cosans impotriva Regatului Unit, 25 februarie 1982, pct. 26, seria A nr. 48,
Gafgen, citat. anterior, pct. 108). La fel .i in cazul absen.ei protec.iei unei persoane expus.
riscului de tratament contrar art. 3 (Alexandru Marius Radu impotriva Romaniei, nr.
34022/05, pct. 49, 21 iulie 2009, .i Rodi. .i al.ii impotriva Bosniei-Her.egovinei, nr.
22893/05, pct. 73, 27 mai 2008).
In plus, unele ac.iuni care nu ii ating fizic pe reclaman.i, cum ar fi distrugerea caselor
lor, comise chiar f.r. inten.ia de a pedepsi, au fost considerate, de asemenea, rele tratamente
(Selcuk .i Asker, citat. anterior, pct. 78-79, .i, de asemenea, Bilgin impotriva Turciei, nr.
23819/94, pct. 103, 16 noiembrie 2000, Dula. impotriva Turciei, nr. 25801/94, pct. 55,
30 ianuarie 2001). Mai mult, Curtea a considerat c. sentimentul unei persoane de profund.
nelini.te, asociat unui dispre. evident impotriva sa de c.tre autorit..i, a atins pragul gravit..ii
cerute pentru a intra sub inciden.a art. 3 (Mubilanzila Mayeka .i Kaniki Mitunga impotriva
Belgiei, nr. 13178/03, pct. 70, CEDO 2006-XI).
2. Aplicarea acestor principii
155. In spe.., Curtea arat. c. reclamantul nu sus.ine c. ar fi fost r.nit in timpul
particip.rii sale la manifesta.iile din 21 decembrie 1989 .i in zilele urm.toare. El pretinde c. a
fost expus unui risc serios pentru via.a .i integritatea sa fizic. .i psihic. .i, din aceast. cauz.,
a tr.it un sentiment profund de nelini.te, care i-ar fi l.sat sechele psihologice. Mai precis,
actele denun.ate de reclamant in fa.a autorit..ilor na.ionale erau, in principal, amenin.area
vie.ii .i s.n.t..ii sale in urma focurilor de arm. trase de armat. asupra manifestan.ilor printre
care se afla .i expunerea la substan.ele toxice utilizate de armat., cum este gazul lacrimogen
.i praful de pu.c..
156. Curtea noteaz. c., din actele dosarului reiese c., la 21 decembrie 1989,
importante efective de militari ai for.elor armate dotate cu tancuri de lup. .i cu alte
autovehicule blindate au fost trimise la Bucure.ti, in zona central. a capitalei, .i c. ace.tia au
deschis focul asupra manifestan.ilor civili neinarma.i printre care se afla .i reclamantul. Un
num.r foarte important de gloan.e au fost trase cu aceast. ocazie avand ca consecin.. zeci de
mor.i .i pete o sut. de r.ni.i in interval de cateva ore (a se vedea supra, pct. 13-14).
In aceast. privin.., Curtea reaminte.te c., in cauza .andru, citat. anterior (pct. 51-54),
a notat deja utilizarea masiv. a for.ei letale impotriva popula.iei civile, in decembrie 1989, de
c.tre agen.ii de stat de la Timi.oara pentru reprimarea manifesta.iilor anticomuniste.
157. Date fiind aceste circumstan.e, Curtea poate accepta faptul c. reclamantul a putut
sim.i un profund sentiment de nelini.te in momentul faptelor, in fa.a unei violen.e oarbe .i de
o asemenea intensitate incat nu putea .ti dac. va sc.pa cu via…
158. Cu toate acestea, Curtea noteaz. c. reclamantul nu a furnizat un certificat
medical care s. atente sechele psihice (a se vedea mutatis mutandis Melinte impotriva
Romaniei, nr. 43247/02, pct. 33-36, 9 noiembrie 2006 .i Erdo.an Ya..z, citat. anterior, pct.
43-44). In cele din urm., Curtea noteaz. c. reclamantul nu a dovedit c. ar fi sesizat
autorit..ile inainte de 2004 ar.tandu-.i in mod detaliat propriile suferin.e (a se vedea supra,
pct. 32 .i 78).
159. Date fiind circumstan.ele acestei cauze, in special absen.a dovezii care s. ateste
efectele fizice .i mintale asupra persoanei reclamantului ce decurg din actele denun.ate,
combinat. cu faptul c. s-a plans prea tarziu in fa.a autorit..ilor na.ionale, Curtea estimeaz. c.
acestea din urm. nu au inc.lcat obliga.ia procedural. decurgand din art. 3 din conven.ie in
privin.a sa.
160. Avand in vedere considera.iile precedente, este necesar ca acest cap.t de cerere s.
fie declarat ca fiind in mod v.dit nefondat in temeiul art. 35 ˜ 3 .i 4 din conven.ie.
III. Cu privire la pretinsa inc.lcare a art. 8 din conven.ie
161. Invocand art. 8 .i art. 34 din conven.ie, al doilea reclamant, dl. Teodor M.rie., se
consider. obiectul unor m.suri secrete de supraveghere, in special al intercept.rilor
convorbirilor telefonice. In opinia lui, aceste m.suri constituie un mijloc de presiune al
autorit..ilor in raport cu activitatea sa de pre.edinte al unei asocia.ii ce militeaz. pentru o
anchet. efectiv. pentru marele num.r de victime ucise .i r.nite in decembrie 1989.
162. Curtea reaminte.te mai intai c. un cap.t de cerere se caracterizeaz. prin faptele
denun.ate (a se vedea Eugenia Laz.r impotriva Romaniei, nr. 32146/05, pct. 60, 16 februarie
2010) .i, in virtutea principiului jura novit curia, consider. c. problema primordial. a acestei
p.r.i a cererii prive.te respectarea vie.ii private .i a coresponden.ei reclamantului. Prin
urmare, Curtea va examina acest cap.t de cerere in temeiul art. 8, formulat in felul urm.tor:
.1. Orice persoan. are dreptul la respectarea vie.ii sale private .i de familie, a domiciliului s.u .i a
coresponden.ei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autorit..i publice in exercitarea acestui drept decat in m.sura in care
acest amestec este prev.zut de lege .i dac. constituie o m.sur. care, intr-o societate democratic., este necesar.
pentru siguran.a na.ional., siguran.a public., bun.starea economic. a ..rii, ap.rarea ordinii .i prevenirii faptelor
penale, protejarea s.n.t..ii sau a moralei, ori protejarea drepturilor .i libert..ilor altora.h
A. Cu privire la admisibilitate
163. Curtea constat. c. acest cap.t de cerere nu este in mod v.dit nefondat in sensul
art. 35 ˜ 3 din conven.ie. Nu a fost invocat niciun alt motiv de inadmisibilitate.
B. Cu privire la fond
1. Argumentele p.r.ilor
164. Guvernul estimeaz. c. reclamantul nu a prezentat o preten.ie intemeiat. conform
art. 8 din conven.ie .i consider. c. nu a furnizat nicio dovad. in sprijinul acuza.iilor sale cu
privire la interceptarea convorbirilor telefonice. Estimeaz. c. cererea nu con.ine suficiente
elemente, astfel cum cere art. 47 din Regulamentul Cur.ii, care s. permit. s. se stabileasc.
dac. sunt intrunite condi.iile de admisibilitate enun.ate la art. 35 ˜ 1 din conven.ie, .i anume
epuizarea c.ilor de recurs interne .i respectarea termenului de .ase luni. Guvernul invoc. in
aceast. privin.. cauza Syssoyeva .i al.ii impotriva Letoniei [((MC), nr. 60654/00, pct. 125,
CEDO 2007-II].
165. Guvernul sus.ine, de asemenea, astfel cum reiese din scrisoarea din 23 februarie
2009 a Sec.iei Parchetelor militare, c. ,in dosarul nr. 97/P/1990, inainte de modificarea
Codului de procedur. penal., parchetul nu a dispus niciodat. interceptarea convorbirilor
telefonice ale reclamantului .i c. nu f.cut acest lucru nici dup. schimbarea legislativ.. In
acest dosar nu s-a emis nici un mandat de ascultare.
166. Reclamantul afirm. c. cap.tul s.u de cerere prive.te un domeniu sensibil, in care
este dificil s. faci dovada ingerin.elor. El se consider. victima, inclusiv in calitatea sa de
pre.edinte al asocia.iei reclamante, unor m.suri de supraveghere inc. din 1990 .i pan. in
prezent, din cauza informa.iilor despre el de.inute de serviciile de informa.ii. Printre cele trei
documente pe care le prezint. in aceast. privin.., unul, emis de SRI, a c.rui copie conform. a
fost emis. la 13 noiembrie 2006, prive.te activitatea mai multor persoane, printre care .i
reclamantul, in perioada aprilie . iunie 1990, in special participarea lor la manifesta.iile
antiguvernamentale din acea perioad.. In acest document se arat., printre altele, c.
reclamantul, dl. M.rie., era printre persoanele c.rora .Ambasada american. le-a oferit cazare
pentru a se odihnih.
Reclamantul arat. apoi incoeren.a dintre r.spunsurile diverselor organisme publice cu
privire la existen.a unor m.suri de supraveghere in privin.a sa. Sus.ine c. SRI a refuzat s.
confirme sau s. infirme c. el ar f.cea obiectul unor m.suri de supraveghere secret., in vreme
ce alte institu.ii au negat acest lucru.
In cele din urm., reclamantul face referire la articolele ap.rute in pres. care descriau
practici ilegale de supraveghere secret., in special de intercept.ri ale convorbirilor telefonice,
din partea serviciilor de informa.ii. In acest sens, el afirm. c. ziarul Evenimentul zilei din 6
iunie 2002 a publicat un articol intitulat .Cei 13 supraveghea.i de c.tre SRIh, inso.it de un fax
al unui document pretins ca fiind emis de SRI .i care con.ine o list. cu treisprezece persoane
supravegheate, printre care se afla .i numele so.iei reclamantului, titulara postului telefonic
fix utilizat de acesta din urm..
2. Motivarea Cur.ii
a) Principii ce decurg din jurispruden.a relevant.
167. Curtea reaminte.te, mai intai, c. convorbirile telefonice sunt cuprinse in no.iunile
de .via.. privat.h .i de .coresponden..h in sensul art. 8 [a se vedea Dumitru Popescu
impotriva Romaniei (nr. 2), nr. 71525/01, pct. 61, 26 aprilie 2007 .i hot.rarile citate].
In aceast. privin.., Curtea a considerat c. ar putea constitui o ingerin.. in drepturile
sale teama de supraveghere secret. ce decurge din existen.a chiar a unei legisla.ii care
prevede m.suri de supraveghere neinso.ite de suficiente garan.ii impotriva ingerin.elor
arbitrare in via.a privat. .i in coresponden.a persoanelor care ar putea intra sub inciden.a sa
(Iordachi .i al.ii impotriva Moldovei, nr. 25198/02, pct. 34, 10 februarie 2009). Astfel, Curtea
a acceptat .i faptul c. un individ poate, in anumite condi.ii, s. se pretind. victim. a unei
inc.lc.ri antrenat. de simpla existen.. a unor m.suri secrete sau a unei legisla.ii care ii
autorizeaz., f.r. s. fie nevoie s. inainteze c. le-au fost aplicate in realitate. Altfel, atunci cand
statul stabile.te o supraveghere secret. a c.ror existen.. este ignorat. de persoanele controlate
.i care r.mane, prin urmare, inatacabil., art. 8 ar putea fi anihilat intr-o mare m.sur.,
deoarece, intr-o asemenea situa.ie, este posibil ca un individ s. fie tratat in mod contrar art. 8,
chiar privat de dreptul garantat de acest articol, f.r. s. .tie .i f.r. s. fie in stare s. formuleze
un recurs la nivel na.ional sau in fa.a organelor conven.iei (Klass .i al.ii impotriva Germaniei,
6 septembrie 1978, pct. 34-35, seria A nr. 28).
168. In cele din urm., Curtea reaminte.te c. inregistrarea intr-un registru secret .i
comunicarea datelor privind .via.a privat.h a unei persoane intr. in sfera de aplicare a art. 8 ˜
1. De asemenea, datele de natur. public. se pot referi la via.a privat. atunci cand sunt, in mod
sistematic, adunate .i inregistrate in fi.iere p.strate de autorit..ile publice (Rotaru, citat.
anterior, pct. 43).
b) Aplicarea acestor principii
169. In spe.., Curtea noteaz. c. reclamantul s-a plans, mai intai, c. ii este team. c.
este obiectul unor m.suri de supraveghere, in special al intercept.rilor telefonice, din 1990
pan. in prezent. In aceast. privin.., el a prezentat demersurile pe care le-a f.cut la serviciile
de informa.ii. Aceste demersuri nu au ajuns totu.i s. clarifice acest subiect, deoarece SRI a
r.spuns reclamantului in scrisoarea din 19 februarie 2009 c., in temeiul legilor nr. 51/1991
privind siguran.a na.ional. .i nr. 14/1992 privind organizarea .i func.ionarea SRI, ii era
imposibil s. confirme sau s. infirme dac. a f.cut obiectul unei supravegheri secrete in
perioada respectiv..
170. Cu toate acestea, reclamantul a prezentat dou. fi.e stabilite in privin.a sa in 1990,
care con.in date cu caracter personal, .i un al treilea document de sintez. a c.rui copie a fost
emis. la 13 noiembrie 2006, tot in privin.a lui. Aceste trei documente erau clasificate ca
.secreteh .i p.strate de autorit..ile statului responsabile in domeniul informa.iilor.
Curtea observ. c. con.inutul acestor fi.e, a c.ror autenticitate nu a fost contestat. de
c.tre Guvern, denot. c. reclamantul a f.cut in mod efectiv obiectul unor m.suri de
supraveghere in 1990. Mai mult, aceste date privind, pe de o parte, participarea reclamantului
la manifesta.iile antiguvernamentale derulate in aprilie . iunie 1990 .i, conform spuselor sale,
in privat, cu aceast. ocazie, .i, pe de alt. parte, privind stilul s.u de via.. .i rela.iile personale,
erau intotdeauna p.strate de serviciile de informa.ii, cel pu.in in 2006, cand au fost emise
copiile acestor documente.
171. in aceast. privin.., Curtea noteaz. c. legisla.ia roman. aplicabil. in materie de
m.suri de supraveghere secret. privind siguran.a na.ional. a fost examinat. pentru prima oar.
in cauza Rotaru citat. anterior. Curtea a concluzionat c. legisla.ia privind strangerea .i
arhivarea datelor nu cuprindea garan.iile necesare protej.rii dreptului persoanelor la via.a
privat.. Aceasta nu indica cu destul. claritate intinderea .i modalit..ile de exercitare a puterii
de apreciere a autorit..ilor in domeniul in cauz. (Rotaru, citat. anterior, pct. 61).
172. De altfel, Rezolu.ia interimar. [Rez. DO(2005)57] cu privire la hot.rarea
adoptat. de Comitetul de Mini.tri la 5 iulie 2005, la cea de-a 933-a reuniune a Delega.ilor
Mini.trilor, a solicitat autorit..ilor romane s. adopte rapid reformele legislative necesare
pentru a r.spunde criticilor formulate de Curte in hot.rarea cu privire la sistemul roman de
colectare .i arhivare a informa.iilor de c.tre serviciile secrete. Comitetul de Mini.tri a
constatat cu p.rere de r.u c., la mai bine de cinci ani de la data hot.rarii, tot nu este remediat
la multe e.ecuri ar.tate de Curtea european., in special in ceea ce prive.te absen.a
reglement.rii cu privire la vechimea informa.iilor ce pot fi consemnate de autorit..i, sau
imposibilitatea de contestare a de.inerii acestor informa.ii. Ast.zi, executarea acestei hot.rari
este inc. pendinte in fa.a Comitetului de Mini.tri.
173. In plus, Curtea a constatat, in hot.rarea Dumitru Popescu (nr. 2), c., in ciuda
amendamentelor aduse Codului de procedur. penal. prin legile nr. 281/2003 .i 356/2006,
unele m.suri de supraveghere in cazurile de presupus. atingere a siguran.ei na.ionale par s.
poat. fi dispuse .i ast.zi conform procedurii prev.zut. de art. 13 din Legea nr. 51/1991, care
nu a fost abrogat. nici in prezent [Dumitru Popescu (nr. 2), citat. anterior, pct. 83 . 84].
174. .inand cont de cele ce preced, Curtea constat. c. absen.a unor garan.ii in
legisla.ia na.ional. care s. poat. garanta c. informa.iile ob.inute datorit. unei supravegheri
secrete sunt distruse imediat ce nu mai este nevoie de ele pentru atingerea scopului cercetat
(Klass, citat. anterior, pct. 52) a permis ca informa.iile adunate de serviciile de informa.ii cu
privire la reclamant, in 1990, s. fie inc. p.strate de acestea in 2006, adic. .aisprezece ani
dup. ce au fost colectate. De altfel, con.inutul celei de-a doua fi.e nu las. s. se reflecte un
scop de cercetare specific., altul decat supravegherea exploratorie general. (a se vedea, a
contrario, Klass, citat. anterior, pct. 51).
175. In plus, Curtea estimeaz. c., in lipsa unor garan.ii in legisla.ia na.ional.
relevant., reclamantul este expus unui risc serios de interceptare a convorbirilor telefonice
(Iordachi .i al.ii, citat. anterior, pct. 53, .i Rotaru, citat. anterior, pct. 59-63).
176. Prin urmare, Curtea consider. c., in spe.., s-a inc.lcat art. 8 din conven.ie.
177. In ceea ce prive.te partea din cap.tul de cerere privind coresponden.a asocia.iei
reclamante, Curtea noteaz. c., chiar dac. in cererea ini.ial. asocia.ia reclamant. s-a plans de
acest lucru, ulterior ea nu a mai formulat observa.ii in aceast. privin… Curtea deduce c.
aceasta nu dore.te s. men.in. respectivul cap.t de cerere, in sensul art. 37 ˜ 1 lit. a) din
conven.ie.
IV. Cu privire la inc.lcarea pretins. de persoanele reclamante a art. 6, art. 13,
art. 34 .i art. 14 coroborat cu art. 6 din conven.ie,
178. Cele trei persoane reclamante denun.., de asemenea, o inc.lcare a dreptului lor la
un proces intr-un termen rezonabil, pe motiv c. ancheta penal. cu privire la violen.ele din
decembrie 1989 este inc. pendinte. Ace.tia invoc., in acest sens, art. 6 .i art. 13 din
conven.ie.
179. Reclaman.ii Elena .i Nicolae Vlase se plang de faptul c. ancheta penal. cu
privire la moartea fiului lor, Nicolae N. Vlase, in decembrie 1989, este inc. pendinte. De
asemenea, ei invoc. in acest sens art. 14 coroborat cu art. 6 din conven.ie pentru discriminare
cu privire la victimele crimelor comise in alte circumstan.e decat cele din decembrie 1989.
180. Reclamantul Teodor M.rie. .i asocia.ia reclamant. se plang de o inc.lcare a art.
34 din conven.ie din cauza dificult..ilor semnificative pe care le-au avut pentru a avea acces
la dosarul anchetei penale criticat. pentru ineficacitate, inclusiv pentru preg.tirea observa.iilor
lor ca r.spuns la cele ale Guvernului. Ei denun.. inten.ia autorit..ilor de a le ascunde
documente esen.iale pentru aprecierea faptelor, cum sunt paginile 105 .i 106 din volumul nr.
12 care cuprind rapoartele cadrelor Ministerului de Interne (a se vedea supra, pct. 84).
181. Avand in vedere constatarea sa cu privire la aspectul procedural al art. 2 .i art. 3
(a se vedea supra, pct. 145-57), Curtea consider. c. nu mai este necesar s. se examineze dac.
au fost inc.lcate, in spe.., aceste dispozi.ii (a se vedea, intre altele, .andru, citat. anterior,
pct. 83).
V. Cu privire la celelalte inc.lc.ri pretinse de asocia.ia reclamant.
182. Invocand art. 2, art. 3, art. 6 .i art. 13 din conven.ie, asocia.ia reclamant. se
plange, asemenea persoanelor reclamante, de durata anchetei penale cu privire la
evenimentele violente din decembrie 1989. Aceasta denun.. lipsa de diligen.. a autorit..ilor
romane.ti .i se teme c. ar fi existat o dorin.. de a ascunde totul pentru ca persoanele
r.spunz.toare de sute de mor.i .i de r.ni.i din timpul incidentelor violente din decembrie 1989
s. nu fie niciodat. g.si.i vinova.i.
183. Curtea reaminte.te c. no.iunea de .victim.h men.ionat. la art. 34 din conven.ie
trebuie interpretat. in mod autonom .i independent de no.iunile interne precum cele privind
interesul sau calitatea de a ac.iona. Pentru ca un reclamant s. se poat. pretinde victima
inc.lc.rii unuia din drepturile .i libert..ile recunoscute de conven.ie, trebuie s. existe o
leg.tur. suficient de direct. intre reclamant .i prejudiciul pe care estimeaz. c. l-a suferit din
cauza pretinsei inc.lc.ri.
O asocia.ie nu s-ar putea pretinde victima unor m.suri care ar fi adus atingere
drepturilor pe care conven.ia le recunoa.te membrilor s.i [(Association des amis de SaintRaphael
et de Frejus .i al.ii impotriva Fran.ei (dec.), nr. 45053/98, pct. 18, din 29 februarie
2000].
184. In spe.., asocia.ia reclamant. nu se poate pretinde victima inc.lc.rii drepturilor
procedurale cu privire la o anchet. efectiv.. Aceste drepturi apar.in victimelor violen.elor sau
p.rin.ilor victimelor decedate [a se vedea, mutatis mutandis, Conka .i al.ii, precum .i la Ligue
des droits de lfhomme impotriva Belgiei (dec.), nr. 51564/99, din 13 martie 2001, .i
Asociacion de victimas del terrorismo impotriva Spaniei, (dec.), nr. 54102/00, CEDO, din 29
martie 2001]. De altfel, nimic nu impiedic. o asocia.ie s. reprezinte un anumit num.r de
persoane, cu condi.ia ca ace.tia s. fie identifica.i .i asocia.ia s. justifice un mandat specific
dat de fiecare din ei.
185. Rezult. c. capetele de cerere prezentate de asocia.ia reclamant. in temeiul art. 2,
art. 3 .i art. 6 din conven.ie sunt incompatibile ratione personae cu prevederile conven.iei, in
sensul art. 35 ˜ 3, .i trebuie respinse in aplicarea art. 35 ˜ 4.
186. In cele din urm., Curtea reaminte.te c., in cazul in care conven.ia asigur.
existen.a in dreptul intern a unui recurs care permite exercitarea drepturilor .i libert..ilor
consacrate de conven.ie, aceast. prevedere se aplic. numai preten.iilor .intemeiateh in
temeiul conven.iei amintite (a se vedea Boyle .i Rice impotriva Regatului Unit, 27 aprilie
1988, pct. 52, seria A nr. 131).
187. Avand in vedere concluziile privind celelalte preten.ii ridicate de reclaman.i,
Curtea estimeaz. c. aceast. condi.ie nu este indeplinit. in spe… Prin urmare, acest cap.t de
cerere este in mod v.dit nefondat .i trebuie respins, in temeiul art. 35 ˜ 3 .i 4 din conven.ie.
VI. Cu privire la aplicarea art. 46 din conven.ie
188. Art. 46 din conven.ie prevede:
.1. Inaltele p.r.i contractante se angajeaz. s. se conformeze hot.rarilor definitive ale Cur.ii in litigiile
in care ele sunt p.r.i.
2. Hot.rarea definitiv. a Cur.ii este transmis. Comitetului de Mini.tri care supravegheaz. executarea ei.
[c] h
189. Curtea noteaz. c., in spe.., constatarea inc.lc.rii art. 2 din conven.ie sub aspectul
s.u procedural relev. o problem. pe scar. larg., dat fiind faptul c. sute de persoane sunt
implicate ca p.r.i v.t.mate in procedura penal. criticat.. In plus, peste o sut. de cereri
similare in aceast. cauz. sunt pendinte in fa.a Cur.ii. Acestea ar putea genera, in viitor, noi
hot.rari in care s. se constate inc.lcarea conven.iei.
190. In aceast. privin.., Curtea reaminte.te c., in conformitate cu art. 46, inaltele p.r.i
contractante se angajeaz. s. se conformeze hot.rarilor definitive ale Cur.ii in litigiile in care
sunt p.r.i, iar Comitetul de Mini.tri este responsabil pentru supravegherea execut.rii acestor
hot.rari. Rezult. c., in cazul in care Curtea constat. o inc.lcare, statul parat are obliga.ia
legal. nu numai de a pl.ti persoanelor in cauz. sumele acordate cu titlu de repara.ie echitabil.
prev.zut. de art. 41, ci, de asemenea, de a alege, sub supravegherea Comitetului de Mini.tri,
m.surile generale .i/sau, dup. caz, individuale pe care s. le includ. in ordinea sa juridic.
intern. pentru a pune cap.t inc.lc.rii constatate de Curte .i pentru a elimina, pe cat posibil,
consecin.ele acestei inc.lc.ri. Statul parat este liber, sub supravegherea Comitetului de
Mini.tri, s.-.i aleag. mijloacele pentru indeplinirea obliga.iei sale legale in conformitate cu
art. 46 din conven.ie [Scozzari .i Giunta impotriva Italiei (MC), nr. 39221/98 .i 41963/98,
pct. 249, CEDO 2000-VIII], cu respectarea principiului subsidiarit..ii, astfel incat Curtea s.
nu fie obligat. s.-.i reitereze constatarea de inc.lcare intr-o serie lung. de cauze identice.
191. In plus, rezult. din conven.ie, in special din art. 1, c. prin ratificarea conven.iei
statele contractante se angajeaz. s. ia m.suri pentru ca dreptul lor intern s. fie compatibil cu
aceasta [Maestri impotriva Italiei (MC), nr. 39748/98, ˜ 47, CEDO 2004-I].
192. In ceea ce prive.te m.surile destinate s. asigure caracterul efectiv al
mecanismului stabilit de conven.ie, Curtea atrage aten.ia asupra rezolu.iei [Res(2004)3],
precum .i asupra Recomand.rii [Rec(2004)6] Comitetului de Mini.tri al Consiliului Europei,
adoptate la 12 mai 2004.
193. De.i, in principiu, nu este de competen.a sa s. defineasc. m.surile de redresare
corespunz.toare pentru ca statul parat s.-.i indeplineasc. obliga.iile in conformitate cu art. 46
din conven.ie, avand in vedere situa.ia cu caracter structural constatat., Curtea observ. c. se
impun, f.r. indoial., m.suri generale la nivel na.ional in contextul punerii in aplicare a
prezentei hot.rari.
194. Prin urmare, Curtea consider. c. statul parat trebuie s. opreasc. situa.ia
constatat. in spe.., pe care o consider. contrar. conven.iei, ce reiese din dreptul numeroaselor
persoane atinse, cum sunt persoanele reclamante, la o anchet. efectiv., care nu se termin. cu
efectul prescrip.iei r.spunderii penale, .inand cont .i de importan.a pentru societatea
romaneasc. de a cunoa.te adev.rul cu privire la evenimentele din decembrie 1989. Statul
parat trebuie, a.adar, s. ofere o redresare adecvat. pentru respectarea cerin.elor art. 46 din
conven.ie, .inand cont de principiile enun.ate de jurispruden.a Cur.ii in materie enun.ate in
aceast. hot.rare (a se vedea mutatis mutandis Rumpf impotriva Germaniei, nr. 46344/06, pct.
73, 2 septembrie 2010).
195. In aceste circumstan.e, Curtea nu consider. necesar. amanarea examin.rii
cauzelor similare pendinte pe rolul s.u, a.teptand ca statul parat s. ia m.suri. Curtea
consider. mai degrab. c. continuarea examin.rii cauzelor similare ar fi de natur. s.-i
reaminteasc. in mod regulat statului parat de obliga.ia ce reiese din aceast. hot.rare (Rumpf,
citat. anterior, pct. 75).
VII. Cu privire la aplicarea art. 41 din conven.ie
196. Art. 41 din conven.ie prevede:
.In cazul in care Curtea declar. c. a avut loc o inc.lcare a conven.iei sau a protocoalelor sale .i dac.
dreptul intern al inaltei p.r.i contractante nu permite decat o inl.turare incomplet. a consecin.elor acestei
inc.lc.ri, Curtea acord. p.r.ii lezate, dac. este cazul, o repara.ie echitabil..h
A. Prejudiciu
197. Preten.iile celorlal.i reclaman.i, precum .i observa.iile Guvernului, sunt
prezentate in continuare.
1. Cererea de repara.ie echitabil. a dnei .i dlui Vlase
198. Reclaman.ii solicit. Cur.ii s. oblige statul roman s. ia m.surile necesare pentru
accelerarea investiga.ilor privind uciderea fiului lor pentru a se lua o decizie in func.ie de
cerin.ele conven.iei.
199. In acela.i document cu privire la cererea lor de repara.ie echitabil., ace.tia
revendic. impreun. 60 000 000 EUR, pe de o parte, .i 200 000 EUR, pe de alt. parte, ca
prejudiciu moral suferit din cauza duratei excesive a anchetei uciderii fiului lor imputabil.
direct agen.ilor statului, in opinia lor.
200. Guvernul consider. c. aceast. cerere de repara.ie echitabil. este confuz.. De
asemenea, o consider. ca fiind excesiv. .i nejustificat. .i solicit. Cur.ii s. o resping..
201. Curtea reaminte.te jurispruden.a sa consacrat. conform c.reia o hot.rare ce
constat. o inc.lcare atrage pentru statul parat obliga.ia juridic., in temeiul conven.iei, de a
opri inc.lcarea .i a elimina consecin.ele astfel incat s. se restabileasc. cat mai mult posibil
situa.ia anterioar. acesteia. Statele contractante p.r.i la o cauz. sunt, in principiu, libere s.
aleag. mijloacele pe care le vor folosi pentru a se conforma unei hot.rari ce constat. o
inc.lcare. Dac. natura inc.lc.rii permite o restitutio in integrum, este de datoria statului parat
s. o realizeze. Dac., in schimb, dreptul na.ional nu permite sau permite intr-un mod imperfect
s. se elimine consecin.ele inc.lc.rii, art. 41 abiliteaz. Curtea s. acorde p.r.ii v.t.mate, dac.
este cazul, repara.ia care i se pare potrivit. (Sfrijan impotriva Romaniei, nr. 20366/04, pct. 44,
22 noiembrie 2007).
Astfel, de exemplu, in cazul nerespect.rii art. 6 din conven.ie, aplicarea principiului
restitutio in integrum implic. plasarea reclaman.ilor, cel mai posibil, intr-o situa.ie
echivalent. celei in care s-ar afla dac. nu ar fi existat inc.lcarea cerin.elor acestei prevederi
(Sfrijan, citat. anterior, pct. 45-48).
202. In prezenta cauz., Curtea reaminte.te c. a constatat inc.lcarea procedural. a art.
2 din conven.ie din cauza absen.ei unei anchete efective a decesului fiului reclaman.ilor .i, in
special, din cauza absen.ei asocia.iei reclaman.ilor la procedurile judiciare din fa.a instan.ei.
Prin urmare, statul parat trebuie s. ia m.surile necesare pentru a accelera investiga.iile cu
privire la uciderea lui Nicolae Vlase pentru a lua o decizie conform. cerin.elor conven.iei.
203. De asemenea, Curtea consider. c. este necesar s. se acorde o repara.ie echitabil.
din cauza faptului c. autorit..ile na.ionale nu au tratat dosarul cu privire la decesul fiului
reclaman.ilor in urma unor focuri de arm. cu diligen.a impus. de art. 2 din conven.ie.
In baza elementelor de care dispune, in special a faptului c. ancheta este inc. pendinte,
Curtea consider. c. inc.lcarea art. 2 sub aspect procedural le-a cauzat persoanelor in cauz. un
prejudiciu moral, punandu-i intr-o situa.ie de suferin.. .i frustrare. Pronun.andu-se in echitate,
aceasta acord. fiec.rui reclamant 15 000 EUR cu acest titlu.
2. Cererea de repara.ie echitabil. a dlui M.rie.
204. Ini.ial, reclamantul a solicitat 200 000 EUR ca prejudiciu suferit din cauza duratei
excesive a anchetei privind absen.a unei anchete efective a represiunii manifesta.iilor
anticomuniste. Prejudiciul moral a fost reevaluat de c.tre reclamant in urma grevelor foamei
pe care le-a f.cut pentru a li se comunica reclaman.ilor copia documentelor din dosarul de
anchet., conform indica.iilor Cur.ii. Prejudiciul moral astfel reevaluat la 7 aprilie 2010 se
ridic. la 230 000 EUR.
205. Guvernul consider. c. aceste cereri de repara.ie echitabil. nu au leg.tur. cu
inc.lc.rile reclamate. De asemenea, le consider. ca fiind excesive .i nejustificate .i solicit.
Cur.ii s. le resping..
206. Curtea consider. c. reclamantul a suferit in mod cert un prejudiciu moral. .inand
seama de inc.lcarea constatat. a art. 8 .i pronun.andu-se in echitate, in conformitate cu art. 41
din conven.ie, este necesar s. i se acorde reclamantului suma de 6 000 EUR cu titlu de
prejudiciu moral.
B. Cheltuieli de judecat.
207. De asemenea, to.i reclaman.ii cer cate 603 400 RON, adic. 150 850 EUR,
cheltuieli de judecat., intitulat prejudiciu material, reprezentand cheltuielile asocia.iei pentru
dosarul prezentat autorit..ilor na.ionale .i Cur.ii. Ace.tia prezint. facturi de telefon, de
coresponden.., precum .i documente justificative ale cheltuielilor de deplasare la Strasbourg
.i de organizare a manifesta.iilor, inclusiv cheltuielile de recuperare medical. a reclamantului
Teodor M.rie. in urma grevelor foamei pe care le-a f.cut.
208. De asemenea, solicit. 49 400 EUR reprezentand onorariile avoca.ilor .i 14 400
EUR reprezentand salariile pl.tite de asocia.ie celor doi angaja.i care au lucrat exclusiv pentru
dosar.
209. Guvernul consider. c. cheltuielile f.cute de asocia.ie nu au nicio leg.tur. cu
aceast. cauz. .i c. cheltuielile de deplasare la Strasbourg nu erau necesare, avand in vedere
faptul c. procedura din aceast. cauz. s-a derulat in scris .i Curtea nu a invitat reclaman.ii s.
se prezinte in fa.a ei.
210. In conformitate cu jurispruden.a Cur.ii, un reclamant nu poate ob.ine rambursarea
cheltuielilor de procedur. decat in m.sura in care se stabilesc realitatea, necesitatea .i
caracterul rezonabil al cuantumului lor. In spe.., .inand seama de documentele aflate in
posesia, de jurispruden.a .i de natura .i complexitatea problemelor ridicate, Curtea consider.
rezonabil. suma de 20 000 EUR pentru procedura in fa.a Cur.ii .i o acord. reclaman.ilor.
Aceasta va fi pl.tit. direct .i in solidar lui Antonie Popescu, Ioana Sfir.ial. .i Ionu. Matei.
C. Dobanzi moratorii
211. Curtea consider. necesar ca rata dobanzilor moratorii s. se intemeieze pe rata
dobanzii facilit..ii de imprumut marginal practicat. de Banca Central. European., majorat.
cu trei puncte procentuale.
Pentru aceste motive, Curtea, in unanimitate,
1. Declar. cererile admisibile in ceea ce prive.te capetele de cerere intemeiate pe art.
2 .i art. 8 privind persoanele reclamante .i inadmisibile pentru celelalte capete de cerere;
2. Hot.r..te c. a fost inc.lcat art. 2 din conven.ie sub aspect procedural, in privin.a
reclaman.ilor Nicolae Vlase .i Elena Vlase;
3. Hot.r..te c. a fost inc.lcat art. 8 din conven.ie in privin.a reclamantului Teodor
M.rie.;
4. Hot.r..te c. nu este necesar s. examineze capetele de cerere intemeiate pe art. 6,
art. 13, art. 34 .i art. 14 coroborat cu art. 6 din conven.ie, in ceea ce prive.te reclaman.ii
individuali;
5. Hot.r..te
a) c. statul parat trebuie s. pl.teasc. reclaman.ilor, in termen de trei luni de la data
r.manerii definitive a hot.rarii conform art. 44 ˜ 2 din conven.ie, urm.toarele sume, precum
.i orice sum. care poate fi datorat. cu titlu de impozit, ca prejudiciu moral;
i. pentru cererea nr. 18817/08, cate 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro)
reclaman.ilor Nicolae Vlase .i Elena Vlase;
ii. pentru cererea nr. 33810/07, 6 000 EUR (.ase mii de euro) reclamantului Teodor
M.rie.;
b) c. statul parat trebuie s. pl.teasc. reclaman.ilor, in termen de trei luni de la data
r.manerii definitive a hot.rarii, conform art. 44 ˜ 2 din conven.ie, 20 000 EUR (dou.zeci de
mii de euro) lui Antonie Popescu, Ioana Sfir.ial. .i Ionu. Matei, pentru cheltuieli de judecat.;
c) c. sumele indicate la punctele precedente vor fi convertite in moneda statului parat
la rata de schimb din ziua pl..ii;
d) c., de la expirarea termenului men.ionat pan. la efectuarea pl..ii, aceste sume vor fi
majorate cu o doband. simpl., la o rat. egal. cu rata dobanzii facilit..ii de imprumut marginal
practicat. de Banca Central. European., aplicabil. pe parcursul acestei perioade .i majorat.
cu trei puncte procentuale;
6. Respinge cererea de repara.ie echitabil. pentru celelalte capete de cerere.
Redactat. in limba francez., apoi comunicat. in scris, la 24 mai 2011, in aplicarea
art. 77 ˜ 2 .i 3 din regulament.
Santiago Quesada Josep Casadevall
Grefier Pre.edinteSec.ia a treia
CAUZA ASOCIA.IA .21 DECEMBRIE 1989h
.I AL.II IMPOTRIVA ROMANIEI
(Cererile nr. 33810/07 .i 18817/08)
Hot.rare
Strasbourg
24 mai 2011
Hot.rarea devine definitiv. in condi.iile prev.zute la art. 44 pct. 2 din conven.ie. Aceasta
poate suferi modific.ri de form..
In cauza Asocia.ia .21 Decembrie 1989h .i al.ii impotriva Romaniei,
Curtea European. a Drepturilor Omului (Sec.ia a treia), reunit. intr-o camer. compus.
din Josep Casadevall, pre.edinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis
Lopez Guerra, Mihai Poalelungi, judec.tori, Florin Streteanu, judec.tor ad hoc,.i de Santiago
Quesada, grefier de sec.ie,
Dup. ce a deliberat in camera de consiliu la 3 mai 2011,
Pronun.. prezenta hot.rare, adoptat. la aceea.i dat.:
Procedura
1. La originea cauzei se afl. cererile nr. 33810/07 .i 18817/08 indreptate impotriva
Romaniei prin care doi resortisan.i ai acestui stat, Teodor M.rie. .i Nicolae Vlase .i Elena
Vlase, precum .i o persoan. juridic. de drept roman, cu sediul in Bucure.ti, Asocia.ia .21
Decembrie 1989h (.reclaman.iih), au sesizat Curtea la 3 iulie 2007 .i 9 aprilie 2008 in temeiul
art. 34 din Conven.ia pentru ap.rarea drepturilor omului .i a libert..ilor fundamentale
(.conven.iah).
2. Reclamantul, Teodor M.rie., .i asocia.ia reclamant. sunt reprezenta.i de c.tre
Antonie Popescu, Ioana Sfir.ial. .i Ionu. Matei, avoca.i in Bucure.ti. Acesta din urm. a fost
.i reprezentantul so.ilor Vlase pan. la 20 august 2009. De la aceast. dat., au fost reprezenta.i
de domnul Dan-Sergiu Oprea, avocat in Bra.ov. Guvernul roman (.Guvernulh) a fost
reprezentat de agentul guvernamental, R.zvan-Hora.iu Radu, din cadrul Ministerului
Afacerilor Externe.
3. In urma ab.inerii lui Corneliu Birsan, judec.tor ales s. reprezinte Romania,
Guvernul l-a desemnat pe Florin Streteanu in calitate de judec.tor ad-hoc (art. 26 ˜ 4 din
conven.ie .i art. 29 ˜ 1 din regulament).
4. Cei doi reclaman.i, p.rin.ii unei victime decedate, .i al treilea reclamant, participant
la manifesta.ie, pretind in special lipsa unei anchete efective in ceea ce prive.te represiunea
violent. a manifesta.iilor antiguvernamentale care s-au desf..urat in decembrie 1989.
5. La 4 noiembrie 2008, Curtea a hot.rat s. conexeze cererile .i s. le comunice
Guvernului.
6. La 2 martie .i, respectiv, 11 mai 2009, Guvernul .i so.ii Vlase au solicitat ca cererea
lor s. fie examinat. separat de cea introdus. de asocia.ia reclamant. .i de domnul Teodor
M.rie., intre al.ii, din motive de celeritate. Ace.tia din urm. au fost de acord cu cererea
celorlal.i doi reclaman.i.
7. Curtea consider. totu.i necesar s. nu revin. asupra deciziei sale de conexare a celor
dou. cereri, in aplicarea art. 42 ˜ 1 din regulament, .i s. le examineze impreun. intr-o singur.
hot.rare, .inand seama .i de leg.tura faptic. .i juridic. existent. intre ele [Moldovan
impotriva Romaniei (nr. 2), nr. 41138/98 .i 64320/01, pct. 6, CEDO 2005-VII (extrase)],
decat in interesul unei bune administr.ri a justi.iei (a se vedea mutatis mutandis, Maria
Atanasiu .i al.ii impotriva Romaniei, nr. 30767/05 .i 33800/06, pct. 108, 12 octombrie 2010).
8. In temeiul art. 29 ˜ 1 din conven.ie, admisibilitatea .i fondul cauzei vor fi examinate
impreun..
In fapt
I. Circumstan.ele cauzei
9. Prima reclamant., Asocia.ia 21 Decembrie 1989 (Asocia.ia 21 Decembrie 1989),
este o asocia.ie compus. din participan.i, din victime r.nite .i din p.rin.ii victimelor decedate
in timpul represiunii manifesta.iilor antiguvernamentale care au avut loc in Romania in
decembrie 1989, in momentul r.sturn.rii .efului statului de atunci, Nicolae Ceau.escu,
evenimente cunoscute .i sub numele de .Revolu.iah. Asocia.ia, infiin.at. la 9 februarie 1990,
sprijin. interesele victimelor in procedura penal. ini.iat. in prezent de Parchetul de pe lang.
Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie. Aceast. procedur. prive.te moartea sau r.nile provocate de
gloan.e .i de relele tratamente .i arest.rile la care au fost supuse mai multe mii de persoane
din mai multe ora.e din .ar..
10. Al doilea reclamant, Teodor M.rie., s-a n.scut in 1962. El a participat la
manifesta.iile antiguvernamentale care s-au derulat la Bucure.ti in decembrie 1989 .i la
manifesta.iile ulterioare pan. in iunie 1990. El este, in prezent, pre.edintele asocia.iei
reclamante.
11. Al treilea .i al patrulea reclamant, Elena Vlase .i M. Nicolae Vlase, sunt p.rin.ii
lui Nicolae N. Vlase (numit .i Nicu.or), decedat la varsta de nou.sprezece ani in timpul
represiunii manifesta.iilor care au avut loc la Bra.ov, in decembrie 1989.
A. Circumstan.ele generale privind ancheta represiunii violente a manifesta.iilor
din decembrie 1989
1. Evenimentele din decembrie 1989 .i urm.rile lor
12. La 16 decembrie 1989, la Timi.oara au izbucnit manifesta.iile impotriva regimului
totalitar. La 17 decembrie 1989, la ordinul lui Nicolae Ceau.escu, Pre.edintele Republicii,
mai mul.i militari de rang inalt au fost trimi.i la Timi.oara pentru restabilirea ordinii. A urmat
o represiune violent., care a f.cut numeroase victime. Incepand cu 21 decembrie 1989, au
izbucnit manifesta.ii .i la Bucure.ti, Bra.ov .i alte ora.e din .ar..
13. Opera.iunile militare conduse cu aceast. ocazie au f.cut numeroase victime printre
civili. Dintr-o scrisoare adresat. primei reclamante, la 5 iunie 2008, de c.tre Parchetul militar
de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie, reiese c. .peste o mie dou. sute de persoane au
decedat, mai mult de cinci mii au fost r.nite .i mai multe mii au fost private ilegal de libertate
.i supuse la rele tratamenteh la Bucure.ti, Timi.oara, Re.i.a, Buz.u, Constan.a, Craiova,
Br.ila, Oradea, Cluj, Bra.ov, Targu Mure., Sibiu .i alte ora.e din Romania. De altfel, astfel
cum reiese din documentele Ministerului Ap.r.rii, declasificate prin Hot.rarea Guvernului nr.
94/2010 din 10 februarie 2010, mii de militari dota.i cu zeci de tancuri .i alte vehicule
blindate au fost trimi.i la Bucure.ti .i in alte ora.e. In perioada 17 . 30 decembrie 1989, au
f.cut uz de o mare cantitate de muni.ii.
14. Un num.r considerabil de persoane au fost ucise sau r.nite de gloan.e incepand cu
17 decembrie 1989 la Timi.oara .i incepand cu 21 decembrie 1989 la Bucure.ti. Dintr-un
raport din 24 iulie 1990 al Direc.iei procuraturilor militare, reiese c., in noaptea de 21 spre 22
decembrie 1989, .48 persoane au decedat .i 150 au fost r.nite la Bucure.ti ca rezultat al
represiunii violente a for.elor de ordine, inclusiv cu arme de foch.
15. Numeroase victime au fost ucise sau r.nite de gloan.e .i dup. 22 decembrie 1989,
dat. la care .eful statului de atunci au fost r.sturnat.
16. Astfel, la Bra.ov, ora. in care fiul reclaman.ilor domnul .i doamna Vlase a fost
victima impu.c.turilor .i a decedat, alte treizeci .i opt de persoane au fost ucise de gloan.e in
noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 .i altele in zilele urm.toare. Potrivit unui document
intitulat .Concluzii privind rezultatul investiga.iilor efectuate in ceea ce prive.te evenimentele
ce au avut loc la Bra.ov in perioada 23 . 25 decembrie 1989h prezentat de Guvern .i redactat
de un colectiv de .apte procurori .i .apte ofi.eri de poli.ie judiciar., dup. anun.ul oficial f.cut
la radio .i la televiziunea public. c. dictatura a c.zut, for.ele militare trimise pentru a ap.ra
regimul totalitar impotriva manifestan.ilor s-au retras, mai intai in caz.rmi, .i reprezentan.ii
manifestan.ilor au putut ocupa sediul consiliului jude.ean. In urma unor informa.ii cu privire
la pericolul c. anumite elemente contrarevolu.ionare trec la atac in seara de 22 decembrie
1989, generalul F., comandantul garnizoanei din Bra.ov, a fost chemat pentru a coordona
.ac.iunile de ap.rareh a bunurilor dobandite de la revolu.ie. Acesta a chemat 657 de solda.i de
la .ase unit..i militare. Primele trageri cu arme de foc au avut loc in timpul nop.ii, in jurul orei
3 diminea.a.
17. Ulterior, in 1990, mai multe asocia.ii civice, printre care .i asocia.ia reclamant. .i
o alt. asocia.ie prezidat. atunci de al doilea reclamant, .i-au mobilizat membrii de mai multe
ori pentru a protesta impotriva .persoanelor .i mentalit..ilor percepute ca fiind apropriate
comunismuluih in pia.a Universit..ii din Bucure.ti. Principalele revendic.ri ale
manifestan.ilor erau s. cunoasc. persoanele r.spunz.toare pentru represiunea armat. din
decembrie 1989 .i demisia noilor conduc.tori.
18. In cursul anului 1990, parchetele militare din Bucure.ti, Timi.oara, Oradea,
Constan.a, Craiova, Bac.u, Targu Mure. .i Cluj au deschis anchete privind utilizarea for.ei .i
priv.rile ilegale de libertate a unor persoane care au avut loc in ultimele zile din luna
decembrie 1989. In unele cazuri, cu privire la evenimentele din Timi.oara .i Cluj-Napoca,
anchetele s-au terminat cu sesizarea instan.ei .i cu o decizie de condamnare a unor inal.i
responsabili militari (privind represiunea din perioada 17 . 22 decembrie 1989 de la
Timi.oara, .i anume cauza .andru .i al.ii impotriva Romaniei, nr. 22465/03, pct. 6-47,
8 decembrie 2009).
19. Pan. in prezent, principala anchet. penal. privind utilizarea violen.ei, in special
impotriva manifestan.ilor civili, atat inainte cat .i in urma r.sturn.rii lui Nicolae Ceau.escu,
este inc. in curs .i face obiectul dosarului nr. 97/P/1990. Stabilirea circumstan.elor .i a
persoanelor r.spunz.toare pentru moartea violent. a lui Nicu.or Vlase face parte din acest
dosar.
2. Ini.ierea anchetei in dosarul nr. 97/P/1990. Decizia de netrimitere in judecat. din
20 septembrie 1995
20. Sec.ia Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Curtea Suprem. de
Justi.ie a deschis o anchet. privind represiunea manifesta.iilor din 21 .i 22 decembrie 1989.
Ini.ial, ancheta privea numai privarea de libertate a peste o mie de persoane .i a anchetelor
abuzive indreptate impotriva a zeci de persoane.
21. Prin decizia din 24 iulie 1990 a Sec.iei Parchetelor militare pronun.at. in dosarul
nr. 76/P/1990, s-a hot.rat separarea cauzei privind identificarea persoanelor care, prin
utilizarea de arme cu foc .i alte mijloace violente, au cauzat moartea unui num.r mare de
persoane .i au f.cut numeroase victime. Noua cauz. a fost inregistrat. sub nr. 97/P/1990.
22. Conform ordonan.ei parchetului din 20 septembrie 1995, pronun.at. in dosarul nr.
97/P/1990,
.In ceea ce prive.te obiectivele dosarului nr. 97/P/1990, trebuie, de asemenea, precizate limitele in
perioada care au fost luate in considerare. Astfel, trebuie subliniat faptul c. investiga.iile au vizat faptele comise
in intervalele de timp care s-au scurs de la dispersarea adun.rii ordonat. de N. Ceau.escu la 21 decembrie 1989
in Pia.a Palatului .i fuga dictatorului intervenit. in cursul zilei de 22 decembrie 1989.h
23. Incepand cu anul 1992, parchetul militar a separat ancheta in ceea ce prive.te mai
multe sute de p.r.i v.t.mate care au suferit violen.e .i arest.ri abuzive in ziua de 21
decembrie 1989. De exemplu, deciziile din 5 iunie .i 2 iulie 1992 de separare a anchetelor
privind pe Marius I. .i Sorin B. b.tu.i de c.tre militari. Ulterior, in aceast. cauz. s-au
pronun.at decizii de neincepere a urm.ririi penale. Acestea se intemeiau pe Decretul-lege nr. 3
din 4 ianuarie 1990 privind amnistierea unor infrac.iuni .i gra.ierea unor pedepse mai mici de
trei ani.
24. La 20 septembrie 1995, procurorul S. din cadrul Sec.iei Parchetelor militare din
cadrul Parchetului de pe lang. Curtea Suprem. de Justi.ie, a pronun.at o ordonan.. de
neincepere a urm.ririi penale in dosarul nr. 97/P/1990 cu privire la persoanele ucise sau r.nite
de gloan.e.
25. Ordonan.a citat. nu cuprindea lista exhaustiv. a victimelor, al c.ror num.r il situa
la .o sut. treizeci de mor.i .i r.ni.ih; conform altor indica.ii din aceea.i decizie, ar fi existat
patruzeci .i nou. de mor.i .i optzeci .i nou. de r.ni.i de gloan.e, b.rba.i, femei .i copii . civili
neinarma.i, din care numai patruzeci .i doi erau numi.i nominal.
26. Conform acestei ordonan.e, faptele s-au desf..urat in felul urm.tor: in urma
manifesta.iilor contra regimului, care au inceput la Timi.oara, ministrul ap.r.rii de atunci a
dat, la 17 decembrie 1989, dispozi.ie de lupt.. Conform ordonan.ei din 20 septembrie 1995,
ordinul a fost redactat astfel: .For.ele armate trebuie s. respecte modalit..ile de avertizare
[folosind cuvintele] stai, stai, c. trag; in caz de nesupunere la avertisment, se trage foc in aer
apoi, dac. avertismentul continu. s. fie ignorat, se trage in direc.ia picioarelorh. Ordonan.a
din 20 septembrie 1995 nu precizeaz. care erau situa.iile care reclamau interven.ia armat..
27. Ordonan.a indica apoi c. a fost imposibil s. se stabileasc. derularea exact. a
faptelor, avand in vedere amploarea confrunt.rii .dintre, pe de o parte, mii sau zeci de mii de
manifestan.i .i, pe de alt. parte, sute sau mii de militari ai for.elor represiveh. In plus,
parchetul a reamintit c. .dup. c.derea regimului totalitar, s-a instalat o adev.rat. paralizie a
institu.iilor de stat, intr-o situa.ie general. de haos .i confuzieh, astfel incat nu au fost incepute
anchete la fa.a locului, nici prelev.ri de prove, expertize balistice sau chiar autopsii ale
cadavrelor victimelor. De asemenea, s-a notat faptul c. .anumite institu.ii ai c.ror agen.i au
fost implica.i in dispersarea manifestan.ilor nu au cooperat .i nu au ajutat deloc la stabilirea
faptelorh.
28. In plus, de.i dou. sute treizeci .i cinci de persoane, din care unele au fost r.nite de
gloan.e, au fost arestate .i supuse la rele tratamente la Mili.ia capitalei, Ministerul de Interne a
refuzat s. identifice ofi.erii superiori ai agen.ilor care au s.var.it aceste infrac.iuni.
29. Ordonan.a din 20 septembrie 1995 men.iona, de asemenea, c. niciun militar sau
agent al statului nu a fost victima violen.elor de atunci, astfel c. deschiderea focului impotriva
manifestan.ilor civili neinarma.i .i neviolen.i fusese ilegal..
30. Fiind vorba de r.spunderea penal. pentru mor.ile .i r.nile cauzate de c.tre militarii
din cadrul Ministerului Ap.r.rii, Ministerului Internelor .i Securit..ii, ordonan.a a
concluzionat c. r.spunderea revenea exclusiv persoanelor care ordonaser. deschiderea
focului, .i anume .efului statului de atunci, care era .i comandantul suprem al armatei, .i
mini.trilor ap.r.rii .i internelor, precum .i .efului Securit..ii .i .altor membri ai Comitetului
Politic Executiv al Partidului Comunisth, ale c.ror nume nu erau men.ionate in ordonan… In
ceea ce-i prive.te pe ministrul internelor .i .eful Securit..ii, precum .i pe .al.i membri ai
Comitetului Politic Executivh, ordonan.a preciza faptul c. ace.tia fuseser. deja condamna.i
pentru acelea.i fapte, f.r. indicarea referin.ei din dosarele sau deciziile de condamnare. In
ceea ce prive.te fostul ministru al ap.r.rii, ordonan.a a dispus incetarea urm.ririi penale,
acesta fiind decedat.
31. Ordonan.a indica in cele din urm. c., fiind vorba de militari care, f.r. s. fi primit
vreun ordin, au tras personal in manifestan.i, numai unii au putut fi identifica.i, cum este
generalul A.C. In cazurile in care au fost identifica.i, urm.rirea penal. impotriva lor a fost
desf..urat. separat .i a f.cut obiectul altor dosare; nu mai f.ceau parte, a.adar, din dosarul nr.
97/P/1990.
3. Cele dou. decizii ale parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.i .i Justi.ie din 7
decembrie 2004
32. In urma unei cereri formulat. de domnul M.rie. .i asocia.ia reclamant., Sec.ia
Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie, a
anulat, prin decizia din 7 decembrie 2004, ordonan.a din 20 septembrie 1995 pronun.at. in
dosarul nr. 97/P/1990, ca nelegal. .i nefondat.. Printre motivele de nelegalitate, parchetul a
ar.tat c. ordonan.a din 20 septembrie 1995 nu men.iona cu exactitate persoanele .i faptele
care erau prev.zute in ordonan.a de neincepere a urm.ririi penale .i c. utiliza expresia
impersonal. .ceilal.i membrih ai Comitetului Executiv al Partidului Comunist. Un alt motiv
de nelegalitate era faptul c. decizia nu fusese comunicat. persoanelor v.t.mate sau altor
persoane anchetate.
In plus, parchetul a observat c., in ciuda probelor depuse la dosarul anchetei,
ordonan.a din 20 septembrie 1995 nu examina r.spunderea .efului G.rzilor Patriotice,
colonelul P.C., nici pe cea a militarilor care au jucat un rol in organizarea modalit..ilor de
executare a ordinelor date de .eful statului sau de mini.trii s.i.
Parchetul a constatat c. anumite p.r.i v.t.mate nu au fost audiate in cursul anchetei,
c. militarii din cadrul regimentelor care fuseser. trimi.i s. pun. cap.t manifesta.iilor nu au
fost audia.i, c. jurnalele .inute de unit..ile militare implicate in represiune nu au fost cerute .i,
a.adar, nici verificate .i c. ancheta nu s-a ocupat de eventuala implicare a altor institu.ii
publice cum ar fi, de exemplu, utilizarea autovehiculelor Po.tei pentru transportul
prizonierilor.
33. Prin decizia pronun.at. in aceea.i zi, 7 decembrie 2004, Sec.ia Parchetelor militare
a dispus punerea sub acuzare a 102 persoane, in principal ofi.eri, inclusiv inal.i responsabili,
ai armatei .i poli.iei, precum .i ai fostelor for.e de Securitate, pentru omor (art. 174-176 C.
pen.), genocid (art. 357 C. pen.), tratamente inumane (art. 358 C. pen.), tentativ.,
complicitate, instigare la comiterea acestor infrac.iuni .i participa.ie lato sensu (improprie) la
acestea, fapte comise .in perioada 21 – 30 decembrie 1989h. .aisprezece civili, din care un
fost pre.edinte al Romaniei .i un fost .ef al Serviciului Roman de Informa.ii, au fost, de
asemenea, pu.i sub acuzare.
4. Desf..urarea anchetei dup. 2004: ramurile anchetei conexate la dosarul nr.
97/P/1990
34. Mai multe anchete penale privind represiunea violent. a manifesta.iilor din
decembrie 1989, cu un parcurs diferit la inceput, au fost conexate anchetei care face obiectul
dosarului nr. 97/P/1990.
35. Prin decizia din 9 ianuarie 2006, Sec.ia Parchetelor militare a dispus ca dosarul
privind ancheta represiunii violente din Bra.ov in cursul c.reia fiul reclaman.ilor Vlase a fost
ucis s. fie ad.ugat la dosarul nr. 97/P/1990. Aceast. decizie a fost motivat. de faptul c.
comandan.ii militari care au ac.ionat la Bra.ov in perioada 16 . 30 decembrie 1989 erau
subordona.i generalului G.V., comandant al Armatei I.
36. Astfel cum reiese din scrisoarea din 22 mai 2009 a Sec.iei Parchetelor militare,
126 decizii de neincepere a urm.ririi penale pronun.ate in dosarele de anchet. separate au fost
infirmate, iar dosarele ad.ugate la dosarul nr. 97/P/1990.
37. S-au mai ad.ugat la dosarul nr. 97/P/1990, dup. anularea deciziilor de neincepere
a urm.ririi penale ini.iale, anchetele cu privire la mai multe sute de victime, in total, mor.i .i
r.ni.i, in Bucure.ti, in cartierul in care se afla televiziunea public. .i in strada Antiaerian.,
precum .i in ora.ele Br.ila, Constan.a, Targu Mure. .i Slobozia. Deciziile de neincepere a
urm.ririi penale se bazau pe absen.a r.spunderii penale, in special pe motivul erorii de fapt .i
a pierderii temporare de discern.mant a persoanelor implicate. Deciziile de infirmare
sus.ineau c. neinceperea urm.ririi penale nu indica infrac.iunile s.var.ite, numele persoanelor
acuzate .i nu men.iona victimele din perioada 22 . 30 decembrie 1989.
5. Actele de anchet. realizate dup. decizia din 7 decembrie 2004 in dosarul nr.
97/P/199
38. In scrisoarea adresat. la 5 iunie 2008 asocia.iei reclamante, Procurorul .ef adjunct
al Sec.iei Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i
Justi.ie a ar.tat c., in perioada 2005 . 2007, in dosarul nr. 97/P/1990, au fost audiate
6 370 persoane. In plus, s-au realizat 1 100 expertize balistice, peste 10 000 investiga.ii in
teren .i 1 000 anchete la fa.a locului. A precizat, de asemenea, c. .printre cauzele intarzierii
[anchetei] trebuie men.ionate .i m.surile repetitive […] care vizeaz. transferul dosarului de la
un procuror la altul […], faptul c. procurorii nu au comunicat cu promptitudine p.r.ilor
v.t.mate deciziile de neincepere a urm.ririi penale […] .i c. ancheta a fost redeschis. la doar
ca.iva ani dup. depunerea plangerilor persoanelor in cauz. […]; absen.a cooper.rii institu.iilor
implicate in represiunea din decembrie 1989 […], complexitatea extrem. a anchetei […] din
cauz. c. m.surile de investiga.ie necesare nu au fost realizate imediat dup. omorurile .i relele
tratamente denun.ate […]h.
Scrisoarea precizat. anterior men.ioneaz. o alt. cauz. a intarzierii, .i anume decizia
nr. 610/2007 a Cur.ii Constitu.ionale din 16 iulie 2007, care a retras procurorilor militari din
cadrul Sec.iei Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie
.i Justi.ie competen.a de a ancheta in dosarul nr. 97/P/1990 pentru a o transfera procurorilor
civili, .i anume Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie. In opinia .efului
Sec.iei Parchetelor militare exprimat. in scrisoarea din 5 iunie 2008 men.ionat. anterior,
transferul dosarului ar fi de natur. s. genereze noi intarzieri de procedur., avand in vedere
volumul mare al dosarului, complexitatea cauzei .i distan.a in timp a evenimentelor care fac
obiectul anchetei.
39. Conform datelor avansate de c.tre Guvern, de la reluarea anchetei, s-au audiat
2800 martori .i 320 p.r.i v.t.mate in 2007 .i numai 72 martori .i 38 p.r.i v.t.mate in 2005.
460 martori .i 210 p.r.i v.t.mate s-au audiat in 2008. 443 albume .i plan.e fotografice au fost
examinate in 2006 .i 175 in 2007.
40. Prin decizia din 15 ianuarie 2008, Sec.ia Parchetelor militare din cadrul
Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie a decis s. separe ancheta cu privire
la cei 16 acuza.i civili (dintre care un fost pre.edinte al Romaniei .i un fost .ef al Serviciului
Roman de Informa.ii) de cea cu privire la militari .i s.-.i transfere competen.a parchetului de
pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie.
41. Dintr-un comunicat din 10 februarie 2009 al Biroului de informare public. din
cadrul Consiliului Superior al Magistraturii reiese c. pre.edintele Consiliului va solicita
Inspec.iei Judiciare stabilirea cauzelor nesolu.ion.rii cu celeritate a cercet.rilor penale.
B. Circumstan.ele deosebite privind ancheta mor.ii lui Nicu.or Vlase
42. Conform certificatului de deces, Nicu.or Vlase a decedat la 23 decembrie 1989.
43. Ini.ial, ancheta penal. a decesului s.u a f.cut obiectul dosarului nr. 158/P/1990 al
Parchetului Militar din Bra.ov. Prin decizia din 9 ianuarie 2006, acest dosar a fost ad.ugat la
dosarul nr. 97/P/1990.
1. Inceputul anchetei
44. Raportul elaborat la 3 ianuarie 1990, in urma unui examen medico-legal extern,
f.r. autopsie, practicat la Laboratorul de medicin. legal. din Bra.ov, a indicat c. decesul s-a
datorat unei r.ni f.cute de o arm. de foc care-i provocase o hemoragie extern.. Din declara.ia
dat. la 27 noiembrie 2008 de ofi.erul C., pe atunci medic militar la Spitalul militar din
Bra.ov, acesta primise ordinul de a nu realiza autopsia cadavrelor.
45. La 26 februarie 1990, acela.i medic C. de la spitalul militar a intocmit un .raporth
c.tre .eful Inspectoratului de poli.ie a jude.ului Bra.ov la cererea c.pitanului [P.]. In acest
raport, a declarat c., .la 23 decembrie 1989, intre orele 3 .i 5 diminea.a, a fost adus cadavrul
lui Vlase Nicolae, in varst. de 19 ani, din Bra.ov, ucis la Revolu.ie, in zona Consiliului
Jude.eanh .i c. .la 26 decembrie 1989, a fost transportat la morg. pentru necropsieh.
46. Reclaman.ii, care au observat urme de violen.e pe corpul fiului lor decedat .i au
constatat c. rana f.cut. de glon. inc. sangera, au b.nuit c. nu a decedat in diminea.a zilei de
23 decembrie 1989, in timpul tragerilor asupra mul.imii de manifestan.i, ci ulterior. In urma
demersurilor lor .i a cererii parchetului militar din Bra.ov, r.m..i.ele lui Nicolae Vlase au
fost exhumate .i s-a f.cut o autopsie; la 13 martie 1991 a fost elaborat un raport medico-legal.
In ciuda cererilor reclaman.ilor, autorit..ile au refuzat s. accepte participarea la autopsie a
unor exper.i str.ini sau a unui medic desemnat de persoanele in cauz..
47. Ulterior, in cursul anilor 1991-2008, reclaman.ii au adresat memorii Parchetului de
pe lang. Curtea Suprem. de Justi.iei, Ministerului Justi.iei .i Pre.edintelui Republicii. Au
cerut ca cei care i-au torturat fiul .i l-au ucis s. fie identifica.i .i tra.i la r.spundere. In 1999,
au primit primele informa.ii cu privire la anchet.. Inainte de aceast. dat., cei patru procurori
ins.rcina.i cu ancheta s-au limitat, dup. cum spune reclamanta, s.-i recomande verbal s. se
interneze in spital pentru a fi ingrijit. .i i-au repro.at c. nu a avut grij. de fiul s.u ca s. nu fie
ucis.
2. Decizia de neincepere a urm.rii penale din 28 decembrie 1994
48. Prin decizia din 28 decembrie 1994, necomunicat. reclaman.ilor, Parchetul militar
din Bra.ov a pronun.at decizia de neincepere a urm.rii penale in dosarul nr. 158/P/1990 cu
privire la 39 de persoane ucise, dintre care .i fiul reclaman.ilor, doamna .i domnul Vlase, .i
82 de r.ni.i la Bra.ov in noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989.
Decizia a ar.tat c. nu a fost posibil s. se stabileasc. cu exactitate locul din centrul
ora.ului unde fiecare dintre aceste persoane a c.zut, deoarece cadavrele au fost luate inainte
de incetarea focurilor, tot in cursul nop.ii, .i identificarea lor s-a f.cut ulterior la morga
spitalului militar, a spitalului jude.ean sau la laboratorul de medicin. legal. unde au fost
trimise.
Dup. ce a constatat c. mai multe sute de militari inarma.i au intervenit pentru a ap.ra
cele mai importante institu.ii din ora. de un atac iminent, dar f.r. s. le numeasc., parchetul
militar a ar.tat c. .focul a fost deschis din gre.eal., f.r. s. fi fost dat vreun ordin, in
condi.iile specifice de atunci, adic. stres, teama de presupu.ii terori.ti, oboseala cadrelor
militareh. Civilii au fost prin.i in mijlocul tragerilor incruci.ate ale militarilor care ocupau
pozi.ii opuse. Num.rul mare de victime din noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 din centrul
ora.ului Bra.ov se explic. .i prin faptul c. militarii din cadrul Ministerului Ap.r.rii Na.ionale
au utilizat 270 000 cartu.e, trupele de mili.ie din Securitate 1 079 cartu.e .i g.rzile patriotice
.i civilii care au ob.inut pu.ti 39 480 cartu.e. S-au folosit .i mitraliere .i au fost lansate peste
100 de grenade.
Parchetul militar a estimat c. lipsa judec..ii de care au dat dovad. comandan.ii
garnizoanei din Bra.ov ne.inand seama de starea de spirit a militarilor plasa.i sub ordinele lor
.i de starea lor de oboseal. .i stres nu putea angaja r.spunderea penal.. Parchetul militar
re.ine in favoarea lor lipsa de experien.. a cadrelor militare in materie de lupt. in mediul
urban .i faptul c. nu au luat m.suri inainte de declan.area focului pentru a stabili mijloacele
de comunicare dintre unit..ile amenajate in zon..
49. In p.r.ile sale relevante, decizia a fost astfel redactat.:
.In momentul in care au inceput tragerile in centrul ora.ului, mai multe sute de persoane erau prezente,
printre care femei .i tineri care au r.spuns apelului televiziunii na.ionale care le-a cerut s. ias. in strad.,
deoarece revolu.ia era in pericol.
To.i ace.ti civili au fost prin.i in mijlocul tragerilor incruci.ate ale militarilor care ocupau pozi.ii opuse
.i cei care nu aveau satisf.cut serviciul militar (femei .i tineri) nu .tiau c. trebuie s. se intind. pe jos. De altfel,
chiar militarii in serviciu, lua.i prin surprindere, au r.mas in picioare cand au inceput tragerile.
In aceste circumstan.e, in primele minute de la declan.area tragerilor, zeci de persoane, dintre care .i
militari, au fost atinse de gloan.e.
To.i militarii care s-au aflat in acea noapte in centrul ora.ului Bra.ov, din care marea majoritate au fost
audia.i, au declarat c. erau obosi.i deoarece cei mai mul.i erau posta.i acolo din noaptea precedent., 21 spre 22
decembrie 1989, c. erau to.i speria.i de ceea ce aflaser. c. se intampla la Bucure.ti .i c., din propria lor
ini.iativ., .i-au inc.rcat armele deoarece se a.teptau in orice moment s. fie ataca.i.
In aceste circumstan.e, a fost suficient ca civilul I.E. s. trag. primele focuri in direc.ia persoanelor pe
care le considera suspecte pentru ca to.i militarii care se aflau in centru s. declan.eze focul la randul lor, f.r. un
ordin prealabil al comandan.ilor lor. […]
Toate persoanele inarmate . atat militari cat .i civili . care au f.cut uz de arme de foc in noaptea de 22
spre 23 decembrie 1989 in centrul ora.ului erau de bun.-credin.. .i de partea Revolu.iei, convin.i c. ac.ionau
pentru a ap.rarea ei. Au f.cut uz de arme de foc din cauza confuziei care domina, precum .i a fricii mari .i
b.nuielii care puseser. st.panire pe cei care erau in strad..h
3. Ancheta din 1999 pan. in prezent
50. Prin scrisoarea din 9 iulie 1999, Procurorul .ef al Parchetului militar din Bra.ov a
informat reclamantul Nicolae Vlase c. ancheta cu privire la decesul fiului s.u s-a incheiat cu
o decizie de neincepere a urm.rii penale .pentru eroarea de fapt, care inl.tur. r.spunderea
penal.h. Din aceast. scrisoare reiese c. ancheta stabilise faptul c. fiul reclaman.ilor a decedat
.in cursul evenimentelor din decembrie 1989h, f.r. nicio alt. precizare cu privire la locul,
momentul .i alte circumstan.e in care a intervenit decesul. Scrisoarea a raportat, de asemenea,
constat.rile unui raport medico-legal elaborat la 13 martie 1991, dup. exhumarea r.m..itelor,
conform c.rora Nicolae N. Vlase a avut o moarte violent., datorat. unei hemoragii externe in
urma rupturii arterei femurale stangi, provocat. de proiectilul unei arme de foc. Mai mult,
scrisoarea a ar.tat c. expertiza medico-legal. nu a indicat alte urme de violen.. pe corpul
victimei, cu excep.ia unei zgarieturi de 2 cm2 pe dosul palmei drepte.
51. Reclamanta Elena Vlase a contestat aceast. decizie in fa.a Sec.iei Parchetelor
militare din cadrul Parchetului de pe lang. Curtea Suprem. de Justi.ie.
52. Prin decizia din 30 august 1999, Sec.ia Parchetelor militare a infirmat decizia de
neincepere a urm.rii penale emis. la 28 decembrie 1994 pe motiv c. ancheta fusese
incomplet. .i c. .nu au existat dovezi care s. permit. eliminarea r.spunderii persoanelor care
aveau obliga.ia de a conduce .i coordona ac.iunile militarilor […] astfel incat s. p.streze
controlul situa.iei .i s. evite pierderea de vie.i sau r.nirea unor persoane nevinovateh. Prin
aceea.i decizie, Sec.ia Parchetelor militare a notat c. nu au fost clarificate circumstan.ele in
care 600 pu.ti de .tip ZBh au fost distribuite unor civili neinstrui.i pentru utilizarea lor. Mai
mult, nu au fost identificate persoanele direct r.spunz.toare de moartea a 39 de persoane .i de
r.nile cauzate altor 82 militari .i civili.
53. La 23 martie 2001, 21 iulie .i 25 noiembrie 2003, 25 ianuarie, 18 octombrie .i
24 decembrie 2005, precum .i 3 ianuarie 2006, reclaman.ii .i-au repetat plangerile penale
impotriva poli.i.tilor, agen.ilor de Securitate .i medicilor implica.i, in opinia lor, in moartea
violent. a fiului lor.
54. Prin scrisoarea din 11 iulie 2001, Sec.ia Parchetelor militare din cadrul Parchetului
de pe lang. Curtea Suprem. de Justi.ie a informat-o pe reclamanta Elena Vlase c. ancheta
privind decesul fiului s.u era in curs de desf..urare.
55. Prin scrisoarea din 21 octombrie 2002, directorul inchisorii Codlea a trimis Sec.iei
Parchetelor militare o declara.ie a de.inutului M.C. f.cut. in 1990 care se referea la uciderea
fiului reclaman.ilor in decembrie 1989. In opinia acestui martor, Nicolae Vlase fusese ucis de
c.tre un ofi.er de poli.ie in timp ce era re.inut la sec.ia de poli.ie a jude.ului Bra.ov.
56. Prin scrisoarea din 18 decembrie 2003, Ministerul Justi.iei a r.spuns doamnei
Elena Vlase c. plangerea privind intarzierea anchetei penale a decesului fiului s.u a fost
retrimis. Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie.
57. Prin decizia din 9 ianuarie 2006, parchetul a dispus ca dosarul privind ancheta
represiunii violente din Bra.ov s. fie conexat la dosarul nr. 97/P/1990 datorit. faptului c.
comandan.ii militari care au ac.ionat la Bra.ov in perioada 16 . 30 decembrie 1989 erau
subordona.i generalului G.V., .eful primei armate.
58. Prin scrisorile din 27 ianuarie .i 5 noiembrie 2007, care se bazau pe declara.iile
martorului M.C., reclaman.ii au solicitat Sec.iei Parchetelor militare din cadrul Parchetului de
pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie audierea mai multor persoane, dintre care procurori
militari .i un medic legist, in scopul anchet.rii. In plus, ace.tia au cerut examinarea unei
inregistr.ri video produs. de ei .i care ar.ta cadavrul fiului lor prezentand urme de tortur..
59. Dintr-o o scrisoare pe care Sec.ia Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe
lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.iei a adresat-o doamnei Vlase la 4 aprilie 2008, ancheta
penal. privind uciderea fiului reclaman.ilor se face in dosarul nr. 97/P/1990 (a se vedea supra,
partea A).
60. Prin scrisorile din 16 octombrie 2008 .i 29 ianuarie 2009, Consiliul Superior al
Magistraturii a r.spuns unei plangeri a reclamantei Elena Vlase privind absen.a eficacit..ii
anchetei mor.ii fiului s.u. Consiliul a ar.tat c. a constatat c., intre anii 1994.2001 .i 2002.
2005, nu a fost indeplinit niciun act in cadrul investiga.iei pentru stabilirea persoanelor
r.spunz.toare pentru moartea fiului s.u. Apoi, a ar.tat c. nu putea fi dispus. nicio m.sur.,
deoarece r.spunderea disciplinar. a procurorilor nu putea fi stabilit. decat intr-un an de zile
de la comiterea faptei.
In cele din urm., Consiliul a indicat c., dup. decembrie 2004 au fost realizate mai
multe acte in cadrul anchetei investiga.ie astfel c. nicio r.spundere nu putea fi re.inut. in
sarcina procurorilor ins.rcina.i cu ancheta.
4. Ac.iunea civil. a reclaman.ilor Elena .i Nicolae Vlase
61. La o dat. neprecizat., in 2004, reclaman.ii au dat in judecat. Ministerul Ap.r.rii,
Ministerul de Interne .i Serviciul Roman de Informa.ii. Au cerut s. li se acorde desp.gubiri
din partea institu.iilor pe care le considerau r.spunz.toare de decesul fiului lor .i de
impiedicarea anchetei.
62. Prin decizia din 31 ianuarie 2005 a Tribunalului jude.ului Bra.ov, ac.iunea lor a
fost declarat. inadmisibil. pentru insuficienta timbrare a ac.iunii, in ciuda faptului c. instan.a
a re.inut faptul c. reclaman.ii declaraser. c. nu dispun de mijloacele financiare pentru a pl.ti
integral taxele de timbru. Aceast. decizie a fost men.inut. de Curtea de Apel din Bra.ov, la 5
mai 2005. Reclaman.ii au formulat recurs. La 1 martie 2006, ace.tia au cerut Inaltei Cur.i de
Casa.ie .i Justi.ie s. amane decizia privind recursul pan. la emiterea de c.tre parchet a
deciziei cu privire la ancheta mor.ii fiului lor .i s. solicite parchetului s. comunice decizia.
Recursul reclaman.ilor, prin urmare, s-a perimat. La 14 februarie 2008, Inalta Curte de
Casa.ie .i Justi.ie a constatat din oficiu c. a intervenit perimarea.
C. Circumstan.ele deosebite cu privire la reclamantul Teodor M.rie.
1. Ziua de 21 decembrie
63. La 21 decembrie 1989 la amiaz., reclamantul a fost surprins in str.zile din
Bucure.ti de o mul.ime de oameni care alerga panicat.. A aflat c. persoanele de la adunarea
convocat. de Nicolae Ceau.esc s-au dispersat. A decis s. se al.ture grupului care se indrepta
spre Universitate, scandand slogane anticomuniste.
64. In apropiere de Pia.a Universit..ii, un cordon de solda.i cu scuturi blocau trecerea
manifestan.ilor. Dup. o alterca.ie, solda.ii au inceput s. alerge dup. ca.iva manifestan.i,
inclusiv dup. reclamant, care a incercat s. scape.
65. C.tre ora 16, manifestan.ii, intre care era .i reclamantul, au incercat s. se apropie
de sediul Comitetului Central al Partidului Comunist, dar au fost bloca.i de solda.i cu scuturi.
Reclamantul a v.zut un autovehicul militar blindat in strada blocat.. Dup. o or. jum.tate, trei
blindate au atacat manifestan.ii. Reclamantul .i mul.i al.i manifestan.i au urm.rit una din
blindate pan. cand o manevr. brusc. a vehiculului c.tre o strad. secundar. i-a expus in fa.a
unui cordon de solda.i inarma.i, care au deschis focul asupra mul.imii. Reclamantul .i ceilal.i
manifestan.i au incercat apoi s. fug. .i au alergat ca s. se fereasc. de gloan.ele care erau trase
din toate direc.iile asupra lor .i care uciser. deja mai multe persoane.
66. Reclamantul a reu.it s. intre intr-o curte, care era deja plin. de manifestan.i .i
acoperit. de ferestre sparte. Observand c. bulevardul era inaccesibil din cauza focurilor
continui ale militarilor ce avansau .i c. r.mase blocat in curte, reclamantul a reu.it, impreun.
cu alte persoane, s. sar. peste un zid .i s. fug.. S-a indreptat spre Teatrul Na.ional, unde a
r.mas impreun. cu ceilal.i manifestan.i, inconjura.i de mili.ie .i de blindate militare, intr-un
aer irespirabil din cauza gazului lacrimogen .i a prafului de pu.c..
67. Rezult. din documentele dosarului de anchet., .i anume din declara.iile martorilor
(declara.ia lui Dan D. din 13 februarie 2005, a Floric.i N. din 5 iunie 2006 .i a lui Ion A.),
precum .i dintr-un raport al poli.iei c. reclamantul Teodor M.rie. figura printre manifestan.ii
asupra c.rora s-a deschis focul in Pia.a Universit..ii, la 21 decembrie 1989.
68. Din jurnalele de lupt. din 21 decembrie 1989 .i din alte documente ale for.elor
armate, inclusiv o transcriere de telecomunica.ii speciale din 21 decembrie 1989, reiese c. a
fost dat .i executat ordinul de .decimare a manifestan.ilorh .i de arestare a celor r.ma.i in
via.. .i de incarcerare in inchisoarea de la Jilava. Aceste documente indic., de asemenea,
amploarea for.elor militare .i de poli.ie aflate inclusiv in Pia.a Universit..ii, echipate cu arme
de r.zboi .i cu vehicule blindate, .i anume tancuri de lupt., precum .i cantitatea de muni.ii
utilizate in acea zi. Zeci de manifestan.i au fost uci.i de focurile de arme, inclusiv de rafalele
de arme automate, sau zdrobi.i de vehiculele blindate, cadavrele lor fiind abandonate la
vederea manifestan.ilor.
69. Din declara.iile mai multor ofi.eri militari, dintre care unii acuza.i, .i ale altor
martori civili, ce figureaz. in dosarul de anchet., reiese, de asemenea, c., la 21 decembrie
1989, in Pia.a Universit..ii, aproximativ 1000 persoane au fost prinse violent de mili.ie,
b.tute brutal .i arestate (a se vedea declara.iile ofi.erilor Florin M., din 25 ianuarie 1990, .i
Lauren.iu B., din 26 noiembrie 2008, .i declara.iile martorilor Maria V., din 23 ianuarie 1990,
.i Ileana S., din 12 martie 1990).
70. Dup. ora 23, in noaptea de 21 decembrie 1989, reclamantul s-a intors la domiciliu.
Aici a aflat c. fusese c.utat de mai multe persoane. Ulterior, a aflat c. oficialii statului urmau
s. preg.teasc. mandate de arestare pentru to.i participan.ii la manifesta.ie .i c. numai
amploarea evenimentelor desf..urate in ziua urm.toare impiedicase acest lucru. Din
cuno.tin.ele lui, toata ziua manifestan.ii fuseser. filma.i .i fotografia.i in scopul represiunii
dorit. de autorit..i.
2. Ziua de 22 decembrie 1989 .i urm.rile ei
71. In diminea.a de 22 decembrie 1989, reclamantul s-a intors in centrul ora.ului la
manifesta.ia din fa.a sediului Comitetului Central al Partidului Comunist. Ajuns acolo, a
reu.it s. p.trund. in cl.direa Comitetului printr-o fereastr., cu ajutorul altor manifestan.i.
In.untru a g.sit pu.ti .i cutii cu muni.ii.
Ca.iva manifestan.i, inclusiv reclamantul, au luat pu.ti .i au alergat la etajele
superioare .i pe terasa cl.dirii, cu inten.ia de a opri elicopterul care tocmai decola in care erau
cuplul preziden.ial .i al.i membri ai Comitetului Politic Executiv. La ultimul etaj, s-au intalnit
cu dou. g.rzi de corp ale lui Nicolae Ceau.escu cu care au fost nevoi.i s. se lupte pentru a
putea ajunge pe terasa de unde elicopterul tocmai decolase. Intorcandu-se pe culoare, au dat
peste un ofi.er care i-a chemat intr-un birou unde erau al.i ofi.eri. Dup. ce au ob.inut
promisiunea de a nu mai deschide focul asupra civililor, manifestan.ii au l.sat, la randul lor,
armele.
72. In jurul orei 18:30, in timp ce reclamantul impreun. cu al.i participan.i se aflau
intr-unul din birourile din cl.dire, au auzit focuri de arme. Reclamantul s-a dus la fereastr. s.
vad. ce se intampla. Un glon. a fost tras in direc.ia sa, atingand cadrul ferestrei. Au urmat mai
multe gloan.e .i cei din birou au fost nevoi.i s. ias. tarandu-se pe jos.
73. Seara, reclamantul .i ceilal.i participan.i au fost obliga.i s. sting. lumina .i s.
trag. perdelele pentru a evita alte focuri de arm. asupra lor. For.ele speciale care au p.truns in
cl.dire au cerut reclamantului .i celorlalte persoane prezente s. evacueze etajul .ase la etajele
inferioare. Ajuns la parter .i g.sind alimente, reclamantul a luat din ele .i s-a intors iar la
etajele superioare s. le duc. solda.ilor. La etajul cinci, aceia.i solda.i care i-au spus s.
coboare cateva minute mai devreme l-au somat s. se opreasc., amenin.andu-l cu armele.
Reclamantul le-a explicat motivul pentru care a urcat la ei .i unul din ei s-a apropiat de el
pentru a-i lua alimentele aduse.
74. Reclamantul a ie.it din sediul Comitetului Central .i s-a intors acas. in timp ce se
tr.geau focuri de arme de peste tot. A petrecut noaptea acas., ascultand tragerile pan. in zori.
75. La 23 decembrie, reclamantul a decis s. mearg. la televiziunea na.ional. din cauza
apelurilor lansate pentru a veni .i a-i ap.ra sediul. La un moment dat, s-au tras cateva gloan.e
asupra ma.inii cu care se deplasa reclamantul, de.i in strad. nu era nimeni, cu excep.ia
ambulan.elor care se indreptau la sediul televiziunii. Reclamantul a ie.it din ma.in., s-a
ascuns sub un autobuz parcat .i a stat acolo aproximativ o or..
76. La 24 decembrie, reclamantul a mers la Ministerul Ap.r.rii, in fa.a c.ruia erau
ma.ini arse .i corpurile catorva persoane, arse sau mutilate. Cl.direa era inconjurat. de ma.ini
blindate. La un moment dat, ca.iva ofi.eri .i solda.i i-au propus reclamantului s. ii inso.easc.
intr-un apartament dintr-un imobil vecin, pretinzand c. au v.zut pe cineva tr.gand de acolo.
Ajun.i acolo, solda.ii au tras dou. focuri, dup. care au c.zut de acord ca reclamantul s. intre
primul, urmat de un soldat inarmat cu o arm. inc.rcat.. Dup. ce au verificat apartamentul, .iau
dat seama c. nu este nimeni acolo.
77. Apoi reclamantul a participat la manifesta.iile din primele luni ale anului 1990,
cand una din principalele revendic.ri era cunoa.terea persoanelor r.spunz.toare pentru
numeroasele victime din decembrie 1989.
A fost interpelat, ca .i al.i manifestan.i, de for.ele de ordine in timpul opera.iunilor de
.cur..areh a Pie.ei Universit..ii care s-au desf..urat in noaptea de 13 spre 14 iunie 1990 .i
arestat preventiv incepand cu 18 iunie 1990, sub acuza.ia de p.trundere f.r. autoriza.ie in
sediul televiziunii publice .i de tulburare a ordinii publice. A fost incarcerat la penitenciarul
Bucure.ti Jilava, apoi la Penitenciarul spital Bucure.ti Jilava, pan. la 30 octombrie 1990.
Ulterior, a fost achitat de acuza.iile aduse impotriva lui prin hot.rarea din 24 februarie 1992 a
Cur.ii Supreme de Justi.ie.
78. In declara.ia din 20 septembrie 2008 din dosarul nr. 97/P/1990, reclamantul arat.
c. a participat la aceste evenimente, precizand c., incepand din 26 decembrie 1989, impreun.
cu al.i participan.i la manifesta.iile anticomuniste, s-au angajat intr-o mi.care de protest
impotriva noilor structuri politice .i militare ajunse de la putere, in opinia acestuia, printr-o
.contra-revolu.ie sangeroas.h care a produs moartea, r.nirea sau arestarea abuziv. a mii de
persoane. In aceast. privin.., asocia.ia reclamant. a formulat o plangere penal. cu privire la
abuzurile comise de c.tre for.ele represive in perioada 26 decembrie 1989 . 15 iunie 1990.
Aceasta face obiectul unei anchete in dosarul nr. 75/P/1998.
79. In scrisoarea din 28 ianuarie 2011, Secretariatul de Stat pentru Problemele
Revolu.ionarilor din Decembrie 1989 a precizat c. reiese din documente, precum .i din
declara.iile mai multor persoane, c. reclamantul a participat .la confruntarea cu for.ele de
ordineh care a condus la c.derea regimului totalitar. Aceea.i scrisoare precizeaz. faptul c.
.domnul M.rie. nu are certificat de revolu.ionar deoarece, din motive personale .i de
con.tiin.., a refuzat s.-l cear., asemenea multor altor participan.i la Revolu.ieh. Cu toate
acestea, apreciem c. nimeni nu poate nega calitatea de revolu.ionar dobandit. pe calea direct.
a particip.rii la evenimentele din decembrie 1989. Calitatea de revolu.ionar putea fi, de altfel,
dovedit. in fa.a instan.ei .i recunoscut. in afara oric.rei proceduri administrative de acordare
a unui certificat.
D. Alte circumstan.e cu privire la anchet.
1. Proiect de lege de amnistierea faptelor comise de militari
80. La 31 iulie 2008, asocia.ia reclamant. a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii
in privin.a a ceea ce aceasta considera a fi o tentativ. de influen.are a procurorilor ins.rcina.i
cu anchetele referitoare la evenimentele din decembrie 1989 . iunie 1990. In memoriul
inaintat, asocia.ia a ar.tat c., in urma unei ini.iative a unei organiza.ii non-guvernamentale .
Asocia.ia Na.ional. a Cadrelor Militare in Rezerv. .i in Retragere ., Ministerul Ap.r.rii ar fi
transmis parchetelor militare, in data de 18 iulie 2008, prin intermediul direc.iei sale juridice,
un proiect de lege de amnistiere a faptelor comise de militari in decembrie 1989. Asocia.ia
reclamant. a declarat inclusiv faptul c. .eful Sec.iei Parchetelor militare trimisese proiectul
de lege tuturor procurorilor, cerandu-le acestora in mod expres p.rerea asupra oportunit..ii
acestei legi, cat .i asupra con.inutului s.u. Asocia.ia a considerat c. aceasta era o tentativ. de
influen.are a procurorilor .i de in.bu.ire pentru totdeauna a anchetelor privind faptele ilegale:
se plangea c. o propunere de lege care incerca s. gr.beasc. aceste anchete .i s. le fac. mai
efective, ce fusese depus. inainte de mai multe organiza.ii neguvernamentale, printre care .i
asocia.ia reclamant., nu a fost transmis. procurorilor, a.a cum s-a procedat pentru proiectul
de lege privind amnistia.
Printr-un comunicat de pres. din 8 septembrie 2008, Ministerul Ap.r.rii a ar.tat c. a
primit proiectul de lege privind amnistia din partea Comisiei pentru Ap.rare a Camerei
Deputa.ilor .i a precizat c. nu a fost formulat. nicio opinie in privin.a sa.
2. Accesul reclaman.ilor la dosarul de anchet.
81. Reclamantul Teodor M.rie. a fost de dou. ori in greva foamei care a durat in total
152 zile, adic. de la 4 august la 16 noiembrie 2009 .i de la 14 ianuarie la 30 martie 2010,
pentru ca reclaman.ii s. poat. avea accesul efectiv la dosarul de anchet. inclusiv posibilitatea
de a ob.ine copii ale dosarului.
82. Prin scrisoarea din 30 octombrie 2009, Guvernul a informat Curtea c., in perioada
12 . 20 octombrie 2009, asocia.ia reclamant. a primit cate o copie a tuturor documentelor
anchetei, precum .i inregistr.ri audio .i video clasificate in dosarul nr. 97/P/1990, cu excep.ia
celor care erau secrete. In aceea.i scrisoare Guvernul a precizat c. documentele clasate ca
fiind secrete urmau s. fie trimise reclaman.ilor dup. declasificare.
83. In urma hot.rarilor Guvernului nr. 94 .i 184 din 10 februarie .i 9 martie 2010
pentru declasificarea anumitor informa.ii secrete de stat emise de Ministerul Ap.r.rii, alte
documente au fost puse la dispozi.ia reclaman.ilor.
84. Din scrisoarea adresat. Cur.ii la 7 aprilie 2010 de c.tre dl. M.rie. .i asocia.ia
reclamant., anumite documente nu le-au fost furnizate, cum ar fi copia paginilor 105 .i 106
din volumul nr. 12 care cuprindeau rapoartele cadrelor Ministerului de Interne. Au ob.inut,
ulterior, copia documentelor lips.. Din copia furnizat. de reclaman.i .i necontestat. de
Guvern reiese c. aceste pagini ale raportului ar.tau c. la sediul televiziunii publice
.imp.r.irea armelor s-a f.cut la ordinulh pre.edintelui Romaniei din perioada 1990 . 1996 .i
2000 . 2004.
85. Din scrisoarea reclaman.ilor din 22 octombrie 2010 reiese in prezent c. aproape
toate documentele dosarului au fost puse la dispozi.ia lor, cu excep.ia deciziilor Consiliului de
Mini.tri.
E. Circumstan.e cu privire la supravegherea secret.
86. Asocia.ia reclamant., precum .i reclaman.ii individuali pretind c. au suferit
amenin..ri .i presiuni din partea unor persoane neidentificate pentru a renun.a la cererile lor
adresate Cur.ii.
87. In plus, asocia.ia reclamant. .i pre.edintele s.u, al doilea reclamant, se consider.
obiectul unor m.suri secrete de supraveghere, in special interceptarea convorbirilor telefonice.
Acesta din urm. prezint. dou. fi.e de informa.ii personale din 28 iunie .i 6 decembrie 1990,
precum .i un raport de sintez. emis de Serviciul Roman de Informa.ii din 24 noiembrie 1990.
88. Un raport clasificat ca secret din 28 iunie 1990, emis de Centrul Opera.ional din
Inspectoratul de Poli.ie Bucure.ti .i semnat de c.tre .eful centrului, maiorul M., prezentat de
dl. M.rie. .i a c.rui autenticitate nu a fost contestat. de Guvern, face o descriere detaliat. a
condi.iilor de trai ale reclamantului in special .i ale so.iei sale. Acesta include informa.ii cu
privire la via.a lor in comun, la p.rin.ii lor, la activit..ile lor profesionale, la petrecerea
timpului lor liber acas. .i la intalnirile cu prietenii, la inten.ia lor de a cump.ra o ma.in., la
rela.iile reclamantului cu vecinii s.i, precum .i la op.iunile lor politice .i la con.inutul unui
interviu pe care l-a dat la radio. In ceea ce prive.te participarea reclamantului la manifesta.iile
din decembrie 1989, raportul respectiv relateaz. .participarea sa activ.h timp de patru zile
consecutiv .i prezen.a sa in cl.direa care a fost sediul Comitetului Central al Partidului
Comunist Roman.
89. Un alt document din 24 noiembrie 1990, emis de SRI, a c.rui copie conform. a
fost emis. la 13 noiembrie 2006, prive.te activitatea mai multor persoane, printre care .i
reclamantul, in perioada aprilie . iunie 1990, in special participarea lor la manifesta.iile
antiguvernamentale din acea perioad.. In acest document se arat., printre altele, c.
reclamantul, dl. M.rie., era printre persoanele c.rora .Ambasada american. le-a oferit cazare
pentru a se odihnih.
90. Ziarul Evenimentul zilei din 6 iunie 2002 a publicat un articol intitulat .Cei 13
monitoriza.i de SRIh, inso.it de un fax al unui document despre care se pretindea c. a fost
emis de SRI. Acest document cuprindea o list. cu treisprezece persoane monitorizate, printre
care era .i numele so.iei reclamantului, titular. a num.rului de telefon fix utilizat de acesta.
91. Prin scrisoarea din 14 aprilie 2008, asocia.ia solicita SRI s.-i comunice referin.ele
mandatelor de interceptare a convorbirilor telefonice a trei telefoane mobile .i a dou. numere
de telefon fixe ale Asocia.iei.
92. La 16 februarie 2009, reclamantul, dl. M.rie., a adresat din nou cererea la SRI
pentru a .ti dac., din decembrie 1989 .i pan. in ziua cererii sale, existau autoriza.ii de filaj .i
de interceptare a convorbirilor sale telefonice.
93. Prin scrisoarea din 19 februarie 2009, SRI i-a r.spuns c., in temeiul Legii nr.
51/1991 privind siguran.a na.ional. .i a Legii nr. 14/1992 privind organizarea .i func.ionarea
SRI, era imposibil s. fie confirmat. sau infirmat. cererea (necesitatea respect.rii
prevederilor imperative ale legisla.iei in vigoare determin. imposibilitatea confirm.rii ori
infirm.rii cererii). Prin scrisorile din 9, 10 .i 17 martie 2009, alte trei organisme cu atribu.ii
in domeniul siguran.ei na.ionale, .i anume Serviciul de Informa.ii Externe, Serviciul de
Protec.ie .i Paz. .i Direc.ia General. de Informa.ii .i Protec.ie Intern. din cadrul Ministerului
de Interne, au r.spuns reclamantului c. nu a f.cut obiectul activit..ilor institu.iei, in ceea ce
prive.te SPP, sau c. nu de.in date despre acest subiect, in ceea ce prive.te SIE .i direc.ia de
informa.ii din cadrul Ministerului de Interne.
94. Scrisoarea din 23 februarie 2009 a Sec.iei Parchetelor militare arat. c. in dosarul
nr. 97/P/1990 parchetul nu a dispus .i nu a solicitat interceptarea convorbirilor telefonice ale
reclaman.ilor .i c. nu a fost emis nici un mandat de interceptare.
II. Dreptul .i practica intern. .i interna.ional. relevante
A. Dreptul .i practica privind ancheta penal.
1. Decizia nr. 610/2007 a Cur.ii Constitu.ionale
95. Decizia nr. 610/2007 a Cur.ii Constitu.ionale din 20 iunie 2007 referitoare la
excep.ia de neconstitu.ionalitate a unei dispozi.ii tranzitorii din Legea nr. 356/2006 pentru
modificarea .i completarea Codului de procedur. penal., precum .i pentru modificarea altor
legi. Potrivit dispozi.iilor acestei legi, competen.a de a urm.ri penal .i de a judeca
infrac.iunile s.var.ite in comun de c.tre civili .i militari revenea parchetelor .i instan.elor
civile de drept comun .i nu parchetelor .i instan.elor militare, cum era stipulat in varianta
anterioar. modific.rii. Totu.i, noua lege prevedea ca pentru anchetele aflate in curs de
urm.rire penal. sau de judecat. la data intr.rii in vigoare a legii, cauzele ce privesc infrac.iuni
s.var.ite de civili .i militari erau urm.rite .i judecate de parchetele .i instan.ele militare. Prin
decizia nr. 610/2007, Curtea Constitu.ional. a constatat neconstitu.ional. aceast. dispozi.ie
tranzitorie.
2. Proiectul de lege de amnistiere a faptelor imputate militarilor For.elor armate
comise in timpul evenimentelor din decembrie 1989
96. Proiectul de lege transmis la 18 iulie 2008, pentru consultare, de c.tre Direc.ia
juridic. a Ministerului Ap.r.rii, Sec.iei Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang.
Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie cuprinde urm.toarele dou. articole:
Art. 1
.Sunt amnistiate .i exonerate de orice r.spundere penal. faptele pretinse ca fiind comise in timpul
Revolu.iei din decembrie 1989, care se bazeaz. pe prevederi constitu.ionale .i pe jur.mantul .i regulamentele
militare in vigoare la acea vreme, indiferent de pedeapsa prev.zut. de lege sau aplicat. de tribunaleh
Art. 2
.Beneficiaz. de amnistiere .i de toate efectele sale cadrele militare .i militarii mobiliza.i care au fost
judeca.i .i condamna.i sau impotriva c.rora au fost ini.iate urm.riri judiciare din cauza particip.rii lor la
evenimentele din decembrie 1989.h
3. Hot.rarile Guvernului nr. 94 din 10 februarie 2010 .i nr. 184 din 9 martie 2010
97. HG nr. 94 din 10 februarie 2010 .i nr. 184 din 9 martie 2010 privind declasificarea
anumitor informa.ii secrete de stat emise de c.tre Ministerul Ap.r.rii Na.ionale au fost
publicate in Monitorul Oficial nr. 104 din 16 februarie 2010 .i, respectiv, 159 din 12 martie
2010. Ele privesc autorizarea de declasificare a informa.iilor clasificate ca .secret absoluth .i
.secreth .i care sunt enumerate in anexele acestor decizii, pe motiv c. dezv.luirea acestora nu
mai poate prejudicia siguran.a na.ional., ap.rarea ..rii, ordinea public. sau interesele
persoanelor de drept public sau privat. Printre documentele respective sunt rapoartele .i
ordinile de zi ale mai multor unit..i militare privind misiunile efectuate in timpul
evenimentelor din decembrie 1989 .i ulterior, cu informa.ii, printre altele, despre ordinile
primite, efectivele trimise, muni.iile puse la dispozi.ia lor .i ac.iunile intreprinse. Reiese c.
majoritatea unit..ilor militare au fost in misiune de lupt. din 17 decembrie 1989 pan. la
inceputul lui ianuarie 1990. Reiese, de asemenea, c., pan. la fuga cuplului Ceau.escu,
unit..ile militare erau in stare de alert. par.ial., iar un raport din 22 decembrie 1989 arat. c.,
in urma acestui eveniment, o decizie a Consiliului Frontului Ap.r.rii Na.ionale a dispus ca,
incepand din ziua respectiv., toate statele majore .i g.rzile patriotice s. fie in stare de alert. .i
s. participe cu toate efectivele .i cu toate mijloacele la realizarea .i la ap.rarea achizi.iilor din
timpul revolu.iei.
4. Prevederile privind participa.ia lato sensu .i prescrip.ia special. in dreptul penal
roman
98. Prevederile prin care se reglementeaz. participa.ia improprie, cuprinse in art. 31 C.
pen., sunt redactate astfel in partea relevant.:
.Determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu inten.ie, la s.var.irea unei fapte prev.zute de
legea penal., de c.tre o persoan. care comite acea fapt. f.r. vinov..ie, se sanc.ioneaz. cu pedeapsa prev.zut. de
lege pentru acea infrac.iune..h
99. Art. 124 C. pen. prevede o form. de prescrip.ie special., ce intervine indiferent de
num.rul de intreruperi intervenite, imediat ce termenul de prescrip.ie normal prev.zut de art.
122 este dep..it cu jum.tate. Singurele infrac.iuni imprescriptibile sunt cele impotriva p.cii .i
umanit..ii, prev.zute la Titlul XI din Codul penal.
100. Noul Cod penal publicat in Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, care nu
este inc. in vigoare, con.ine prevederi similare cu privire la prescrip.ia special. la art. 155.
Spre deosebire de reglementarea actual., infrac.iunile imprescriptibile sunt cele prev.zute in
Titlul XII din cod, cu privire la infrac.iunile de genocid, impotriva umanit..ii .i crimele de
r.zboi, in conformitate cu dispozi.iile Statutului de la Roma al Cur.ii Penale Interna.ionale.
5. Hot.rari judec.tore.ti care acord. desp.gubiri pentru ineficien.a anchetei
101. Guvernul prezint. dou. hot.rari, nr. 4238 .i 4505 din 12 .i 19 iunie 2008,
pronun.ate de Judec.toria Sector 5 din Bucure.ti care au ca obiect obliga.ia statului,
reprezentat de Ministerul Finan.elor, de a pl.ti reclaman.ilor, rude ale persoanelor decedate in
cursul demonstra.iilor anticomuniste care au avut loc in decembrie 1989 in Bucure.ti,
desp.gubiri pentru prejudiciul material .i moral suferit din cauza duratei excesive .i a
ineficien.ei anchetei deschise in urma acestor evenimente.
102. In temeiul prevederilor Constitu.iei .i a jurispruden.ei Cur.ii Europene a
Drepturilor Omului cu privire la obliga.ia autorit..ilor na.ionale de a desf..ura o anchet.
efectiv. .i de a incheia procedura penal. intr-un termen rezonabil, instan.a a considerat c.
ancheta, care incepuse in 1990 .i care, 18 ani mai tarziu, era in continuare la parchet, nu
r.spundea cerin.elor conven.iei. Prin urmare, considerand c. pasivitatea autorit..ilor interne a
constituit o gre.eal. care se afl. la originea unui prejudiciu material .i moral, in sensul
prevederilor art. 998 .i art. 999 C. civ. privind r.spunderea civil. delictual., instan.a a dispus
ca Ministerul Finan.elor s. pl.teasc. reclaman.ilor 100 000 lei romane.ti (RON) .i, respectiv,
50 000 RON.
103. In urma apelului introdus de Ministerul Finan.elor impotriva hot.rarii din 12
iunie 2008, Tribunalul Bucure.ti, prin hot.rarea definitiv. din 27 ianuarie 2009, a redus la
50 000 RON cuantumul sumei acordate. Guvernul nu a precizat dac. hot.rarea din 19 iunie
2008 a r.mas definitiv.. Reiese totu.i din site-ul internet oficial al instan.ei romane.ti c., la
21 ianuarie 2009, Tribunalul Bucure.ti ar fi admis recursul impotriva hot.rarii din 19 iunie
2008 .i ar fi respins cererile reclamantului. Conform acelea.i surse, aceast. hot.rare de
respingere a preten.iilor reclamantului ar fi fost p.strat. definitiv de c.tre Curtea de Apel
Bucure.ti, prin hot.rarea pronun.at. la 20 ianuarie 2010.
B. Dispozi.iile normative privind recunoa.terea printr-un act administrativ a
calit..ii de revolu.ionar .i acordarea drepturilor specifice
104. Legea nr. 42/1990 din 18 decembrie 1990 pentru cinstirea eroilor-martiri .i
acordarea unor drepturi urma.ilor acestora, r.ni.ilor, precum .i lupt.torilor pentru victoria
Revolu.iei din decembrie 1989, republicat., dup. ce a fost modificat., in Monitorul Oficial nr.
198 din 23 august 1996, a instituit o procedur. administrativ. ce permite recunoa.terea
calit..ii de lupt.tor pentru Revolu.ie sau acordarea post mortem a titlului de erou martir
persoanelor care au f.cut dovada c. au participat la Revolu.ie sau au pierdut un membru al
familiei, .i le-a acordat unele drepturi .i desp.gubiri.
105. Legea nr. 341/2004 din 12 iulie 2004 a recuno.tin.ei fa.. de eroii-martiri care au
contribuit la victoria Revolu.iei romane din decembrie 1989, publicat. in Monitorul Oficial
nr. 654 din 20 iulie 2004, astfel cum a fost modificat. ultima oar. prin OUG nr. 6/2008 din
15 februarie 2008, prevede noi titluri administrative pentru persoanele care au participat la
Revolu.ie. Legea face distinc.ia in special intre mai multe tipuri de participa.ie stabilind, la
art. 3, titlurile de .lupt.tor r.nith, .lupt.tor re.inuth, .lupt.tor remarcat prin fapte deosebiteh
sau de .participant la victoria Revolu.ieih.
106. In temeiul art. 5 din lege, noile titluri trebuiau recunoscute prin noi certificate de
revolu.ionari, emise conform legii, in urma cererii de reinnoire formulat. la Secretariatul de
Stat pentru Problemele Revolu.ionarilor.
107. Aceea.i lege a stabilit, de asemenea, o comisie parlamentar. responsabil. cu
controlul aplic.rii ei.
C. Prevederile privind m.surile de supraveghere .i textele Consiliului Europei
108. Partea esen.ial. a dreptului intern relevant este descris. in hot.rarile Rotaru
impotriva Romaniei, (MC), nr. 28341/95, pct. 31, CEDO 2000-V .i Dumitru Popescu
impotriva Romaniei (nr. 2), nr. 71525/01, pct. 40-46, 26 aprilie 2007.
109. Rezolu.ia interimar. [Rez. DO(2005)57] cu privire la hot.rarea Cur.ii Europene a
Drepturilor Omului din 4 mai 2000 in cauza Rotaru impotriva Romaniei, adoptat. de
Comitetul de Mini.tri la 5 iulie 2005, la cea de-a 933-a reuniune a Delega.ilor Mini.trilor, a
solicitat autorit..ilor romane.ti s. adopte rapid reformele legislative necesare pentru a
r.spunde criticilor formulate de Curte in hot.rarea cu privire la sistemul roman de colectare .i
arhivare a informa.iilor de c.tre serviciile secrete. Aceasta are urm.torul text in p.r.ile sale
relevante:
.Comitetul de Mini.tri, in temeiul art. 46 ˜ 2 din Conven.ia pentru Ap.rarea Drepturilor Omului .i a
Libert..ilor Fundamentale, astfel cum a fost modificat. prin Protocolul nr. 11 (denumit. in continuare
.conven.iah),
Avand in vedere hot.rarea definitiv. a Cur.ii Europene a Drepturilor Omului, pronun.at. la 4 mai 2000
in cauza Rotaru .i transmis. la aceea.i dat. Comitetului de Mini.tri in temeiul art. 46 din conven.ie;
[…]
Reamintind observa.ia Cur.ii, in ceea ce prive.te art. 8 din conven.ie, c. dreptul intern nu a stabilit cu
suficient. precizie limitele ce trebuie respectate la colectarea, consemnarea .i arhivarea informa.iilor care
afecteaz. siguran.a na.ional. (pct. 57 din hot.rare), precum .i inexisten.a unei proceduri de control al
activit..ilor serviciilor secrete in vederea asigur.rii respect.rii valorilor unei societ..i democratice, control ce
trebuia asigurat, cel pu.in in ultim. instan.., de c.tre puterea judec.toreasc..
Reamintind, de asemenea, concluzia Cur.ii, in ceea ce prive.te art. 13 din conven.ie, c. nicio prevedere
de drept roman nu permitea reclamantului s. conteste de.inerea, de c.tre serviciile de informa.ii, de date cu
privire la via.a privat. sau s. nege adev.rul acestor informa.ii (pct. 72 din hot.rare);
[…]
Constatand totu.i cu regret c., la mai bine de cinci ani de la data hot.rarii, mai multe puncte slabe
indicate de Curtea european. nu par s. se fi remediat inc., in special in ceea ce prive.te procedura vizand
accesul la arhivele SRI ale fostelor servicii de informa.ii (altele decat Securitatea), absen.a reglement.rii privind
vechimea informa.iilor ce pot fi consemnate de c.tre autorit..i sau imposibilitatea de contestare a de.inerii
acestor informa.ii .i, cu excep.ia cazurilor prev.zute de Legea nr. 187/1999, veridicitatea lor;
FACE APEL la autorit..ile romane.ti s. adopte rapid reformele legislative necesare pentru a r.spunde
criticilor formulate de Curte in hot.rarea sa cu privire la sistemul roman de colectare .i arhivare a informa.iilor
de c.tre serviciile secrete, […]h
110. Extrasele relevante din Rezolu.ia Rez (2004) 3 cu privire la hot.rarile ce indic. o
problem. structural. de baz., adoptat. la 12 mai 2004 de c.tre Comitetul de Mini.tri, .i din
Recomandarea Rec (2004)6 a Comitetului de Mini.tri privind imbun.t..irea c.ilor de atac
interne, adoptat. la 12 mai 2004, precum .i anexa sa, sunt reproduse in Hot.rarea Maria
Atanasiu .i al.ii impotriva Romaniei, nr. 30767/05 .i 33800/06, pct. 81-83,
12 octombrie 2010.
In drept
I. Cu privire la pretinsa inc.lcare a art. 2 din conven.ie invocat. de dl. .i dna
Vlase
111. Reclaman.ii dl. .i dna Vlase pretind c. fiul lor, Nicu.or Vlase, a fost ucis la
sfar.itul lunii decembrie 1989 in urma recurgerii la for.a letal. de c.tre agen.ii statului.
Ace.tia repro.eaz. autorit..ilor competente c. nu au efectuat o anchet. efectiv., impar.ial. .i
diligent. care s. poat. duce la identificarea .i sanc.ionarea persoanelor r.spunz.toare. In
aceast. privin.., ei spun c. ancheta penal. cu privire la acuza.iile lor de atingere a dreptului la
via.. este inc. pendinte .i denun.. lipsa de diligen.. a autorit..ilor romane. De asemenea,
denun.. proiectul de lege cu privire la amnistierea actelor imputate militarilor For.elor armate,
care au avut loc in timpul evenimentelor din decembrie 1989, transmis de c.tre Direc.ia
juridic. a Ministerului Ap.r.rii, la 18 iulie 2008, pentru consulta.ie, Sec.iei Parchetelor
militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie. Ace.tia invoc.
art. 2 din conven.ie, formulat dup. cum urmeaz.:
Art. 2
.1. Dreptul la via.. al oric.rei persoane este protejat prin lege. […]h
112. Guvernul se opune acestui argument.
A. Cu privire la admisibilitate
113. Guvernul ridic. dou. excep.ii preliminare in aceast. privin… Pe de o parte,
contest. competen.a ratione temporis a Cur.ii de a examina cererile din perspectiva aspectului
procedural al art. 2 din conven.ie .i, pe de alt. parte, pledeaz. pentru neepuizarea c.ilor de
atac interne.
1. Cu privire la excep.ia de incompatibilitate ratione temporis
114. Sprijinindu-se pe concluziile la care a ajuns Curtea in cauza Ble.i. impotriva
Croa.iei [(MC), nr. 59532/00, pct. 63-69, CEDO 2006-III], Guvernul sus.ine c. actele
prezumate c. ar fi inc.lcat un drept garantat de conven.ie .i procedurile care se raporteaz. la
acesta sunt indisociabile .i nu pot fi a.adar examinate separat. Evenimentele, precum .i
deschiderea anchetelor, fiind anterioare datei de ratificare a conven.iei de c.tre Romania, 20
iunie 1994, Guvernul consider. c., in spe.., Curtea nu este competent. ratione temporis s.
examineze cap.tul de cerere intemeiat pe aspectul procedural al art. 2 din conven.ie.
115. Drept r.spuns, reclaman.ii invoc. hot.rarea .andru .i al.ii men.ionat. anterior, in
care Curtea este considerat. competent. ratione temporis s. judece un cap.t de cerere similar
vizand ineficacitatea unei anchete penale cu privire la represiunea armat. a manifesta.iilor ce
au avut loc la Timi.oara in decembrie 1989.
116. Curtea reaminte.te principiile impuse de hot.rarea .ilih impotriva Sloveniei
[(MC), nr. 71463/01, pct. 159-163, 9 aprilie 2009], conform c.rora obliga.ia procedural.
inclus. la art. 2 de a desf..ura o anchet. efectiv. a devenit o obliga.ie distinct. .i
independent.. De.i efectueaz. ac.iuni care vizeaz. aspectele materiale ale art. 2, aceasta poate
consta o .ingerin..h diferit. .i independent., in sensul hot.rarii Ble.i. (citat. anterior, pct.
88). In aceast. m.sur., ea poate fi considerat. o obliga.ie deta.abil. care rezult. din art. 2 .i
care ii poate fi impus. statului, chiar dac. decesul a survenit inainte de data intr.rii in vigoare
a conven.iei fa.. de stat (.ilih, citat. anterior, pct. 159; Agache .i al.ii impotriva Romaniei, nr.
2712/02, pct. 69, 20 octombrie 2009). Totu.i, pentru ca obliga.iile procedurale impuse de art.
2 s. devin. aplicabile, trebuie s. se stabileasc. faptul c. o parte considerabil. a m.surilor
procedurale au fost sau trebuiau aplicate dup. ratificarea conven.iei de c.tre statul in cauz.
(.ilih, citat. anterior, pct. 163).
117. In spe.., Curtea observ. c. procedura penal. cu privire la decesul lui Nicu.or
Vlase, inceput. in 1990, a continuat .i dup. 20 iunie 1994, data ratific.rii conven.iei de c.tre
Romania. In acea zi, era inc. la parchet. Rezult. c. o parte important. a m.surilor procedurale
a fost aplicat. in mod necesar dup. ratificarea conven.iei.
118. Prin urmare, Curtea hot.r..te c. este competent. ratione temporis s. judece
pretinsa inc.lcare a art. 2 cu privire la aspectul s.u procedural (Agache .i al.ii, citat. anterior,
pct. 70-73, .i .andru .i al.ii, citat. anterior, pct. 59) Aceasta urmeaz. a se limita la a stabili
dac. faptele survenite dup. intrarea in vigoare a conven.iei pentru Romania eviden.iaz. o
inc.lcare a acestei dispozi.ii.
2. Cu privire la excep.ia de neepuizare a c.ilor de atac interne
119. Guvernul sus.ine c. reclaman.ii nu .i-au exercitat c.ile de atac disponibile pentru
a se .ine seama de cap.tul lor de cerere privind durata anchetei. Potrivit Guvernului,
reclaman.ii ar fi putut introduce in mod direct in fa.a instan.elor civile o ac.iune in r.spundere
civil. impotriva autorit..ilor na.ionale pentru intarzierea anchetei, in temeiul prevederilor art.
998 .i art. 999 C. civ. privind r.spunderea civil. delictual.. In ceea ce prive.te eficacitatea
acestei c.i de recurs, Guvernul prezint. dou. hot.rari ale Judec.toriei Sector 5 Bucure.ti, nr.
4238 .i 4505 din 12 .i, respectiv, 19 iunie 2008, prin care s-a dispus ca Ministerul Finan.elor
s. pl.teasc. reclaman.ilor desp.gubiri pentru deficien.e in ancheta deschis. ca urmare a
represiunii manifesta.iilor anticomuniste de la Bucure.ti. In cele din urm., Guvernul se
declar. con.tient de faptul c. nu mai poate aduce exemple de hot.rari judec.tore.ti de acest
tip, dar consider. c. acest lucru se datoreaz. inexisten.ei altor cita.ii in justi.ie cu acest obiect.
120. In opinia reclaman.ilor, cele dou. exemple invocate de Guvern nu autorizeaz.
concluzia c. ar fi vorba de o cale de atac efectiv., deoarece instan.a nu a obligat autorit..ile
competente s. accelereze procedurile penale respective. In plus, reclaman.ii consider. c. ar fi
vorba de dou. cauze produse de Guvern pro causa, in scopul procedurii in fa.a Cur.ii.
121. Curtea reaminte.te c. obliga.ia de epuizare a c.ilor de atac interne, prev.zut. de
art. 35 din conven.ie, vizeaz. c.ile de atac accesibile reclaman.ilor .i care pot remedia situa.ia
denun.at. de ace.tia. Acestea trebuie s. existe cu un grad suficient de certitudine, nu numai in
teorie, ci .i in practic., f.r. de care sunt lipsite de efectivitatea .i accesibilitatea dorite; este
obliga.ia statului parat s. demonstreze c. aceste cerin.e sunt intrunite
[Selmouni impotriva Fran.ei (MC), nr. 25803/94, pct. 75, CEDO 1999-V].
122. Curtea constat. c. Guvernul a prezentat dou. hot.rari pronun.ate in prim.
instan.. care au obligat statul s. pl.teasc. reclaman.ilor, rudele persoanelor decedate in cursul
manifesta.iilor anticomuniste de la Bucure.ti desp.gubiri pentru prejudiciile suferite din cauza
duratei excesive a anchetei, hot.rari pronun.ate dup. data sesiz.rii Cur.ii de c.tre reclaman.i.
Din informa.iile furnizate de Guvern reiese c. numai una din aceste dou. hot.rari a fost
confirmat. par.ial de c.tre instan.ele superioare.
In aceast. privin.., Curtea estimeaz. c. o singur. hot.rare definitiv. nu este suficient.
pentru a demonstra cu destul. certitudine existen.a c.ilor de recurs interne efective .i
accesibile pentru capetele de cerere cum sunt cele ale reclaman.ilor (Selcuk .i Asker impotriva
Turciei, 24 aprilie 1998, pct. 68, Culegere de hot.rari .i decizii 1998-II).
123. De altfel, Curtea noteaz. c. reclaman.ii au formulat efectiv o ac.iune civil. al
c.rei obiect era tragerea la r.spundere a institu.iilor care, in opinia lor, erau r.spunz.toare de
moartea fiului lor .i de impiedicarea desf..ur.rii anchetei. Aceast. ac.iune a fost declarat.
inadmisibil. prin hot.rarea din 31 ianuarie 2005, confirmat. la 5 mai 2005, pentru insuficienta
timbrare a ac.iunii, in ciuda faptului c. instan.a re.inuse faptul c. reclaman.ii declaraser. c.
nu dispun de mijloacele financiare pentru a pl.ti integral taxele de timbru. Recursul formulat
de reclaman.i impotriva acestei hot.rari a fost suspendat la cererea lor .i Inalta Curte de
Casa.ie a constatat, la 14 februarie 2008, c. a intervenit perimarea.
124. Fiind vorba, in primul rand, de obstacolul ap.rut din cuantumul taxei de timbru in
compara.ie cu mijloacele cu care reclaman.ii se confrunt., Curtea a avut deja ocazia s. se
pronun.e asupra acestei probleme in cauza Weissman .i al.ii impotriva Romaniei [nr.
63945/00, pct. 41, CEDO 2006-VII (extrase)] in care a concluzionat existen.a unei piedici in
calea dreptului de acces la un tribunal contrar art. 6 din conven.ie. Pe de alt. parte, Curtea
observ. c. aceast. cale de atac nu putea avea ca rezultat o accelerare a anchetei.
125. In cele din urm., Curtea reaminte.te c. obliga.iile statului in temeiul art. 2 nu ar
putea fi indeplinite prin simpla acordare de desp.gubiri, in urma unei proceduri civile
deschis. la ini.iativa reclamantului, .i nu a autorit..ilor (a se vedea, de exemplu, hot.rarea
Ya.a impotriva Turciei, 2 septembrie 1998, pct. 74, Culegere de hot.rari .i decizii 1998-VI .i
Dzieciak impotriva Poloniei, nr. 77766/01, pct. 80, 9 decembrie 2008). Ancheta cerut. de art.
2 din conven.ie trebuie s. poat. duce la identificarea celor care pot fi tra.i la r.spundere.
Curtea va cerceta a.adar, in cele ce urmeaz., dac. acest aspect procedural al art. 2 din
conven.ie a fost respectat (McKerr impotriva Regatului Unit, nr. 28883/95, pct. 121, CEDO
2001-III).
126. Rezult. c. excep.iile Guvernului nu pot fi re.inute. Curtea constat. c. acest cap.t
de cerere nu este in mod v.dit nefondat in sensul art. 35 ˜ 3 din conven.ie. De altfel, Curtea
subliniaz. c. acesta nu prezint. niciun alt motiv de inadmisibilitate. Este necesar a.adar s. fie
declarat admisibil.
B. Cu privire la fond
1. Argumentele p.r.ilor
127. Reclaman.ii subliniaz. faptul c., la dou.zeci de ani dup. ce fiul lor a fost ucis,
ancheta penal. nu a reu.it inc. s. identifice persoanele r.spunz.toare .i s. le trimit. in
judecat.. Ace.tia denun.. durata excesiv., lungile perioade de inactivitate, de aproape
doisprezece ani, lacunele sale, precum .i lipsa de impar.ialitate, faptul c. anumi.i acuza.i cu
inalte func.ii publice au impiedicat orice progres pan. in 2004 sau c. anumi.i procurori .i
inal.i responsabili ai Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie au f.cut parte
din For.ele armate implicate in represiunea violent. a manifesta.iilor antiguvernamentale din
decembrie 1989. Ei arat. c., in prezent, ancheta .ov.ie din nou .i c. termenul prescrip.iei
speciale a r.spunderii penale pentru omor calificat se impline.te in 2012, numai crimele
incadrate drept crime impotriva umanit..ii fiind imprescriptibile. Or, in opinia lor, incadrarea
juridic. dat. faptelor din aceast. cauz. nu este crim. impotriva umanit..ii.
128. Guvernul sus.ine c. autorit..ile au condus o anchet. efectiv. avand in vedere
circumstan.ele excep.ionale din spe.. .i subliniaz. c. acestea au luat toate m.surile pentru
identificarea .i sanc.ionarea persoanelor r.spunz.toare, ceea ce este in conformitate cu
cerin.ele impuse de art. 2 din conven.ie, care nu ar impune autorit..ilor o obliga.ie de a ajunge
la un anumit rezultat.
129. Fiind vorba de durata anchetei, Guvernul estimeaz. c. un cap.t de cerere cu
privire la pretinsa inc.lcare a art. 2 din conven.ie nu poate fi luat in considerare de c.tre Curte
incepand cu 20 iunie 1994, data intr.rii in vigoare a conven.iei in privin.a Romaniei.
130. Guvernul consider. c. ancheta efectuat. nu este o anchet. obi.nuit.,
circumstan.ele mor.ii fiului reclaman.ilor inscriindu-se intr-un context special, avand in
vedere complexitatea deosebit. a cauzei .i miza politic. .i social. considerabil., vizand un
eveniment istoric marcant pentru Romania. Acesta arat. ca atare c. ancheta vizeaz. s.
stabileasc. nu numai circumstan.ele mor.ii fiului reclaman.ilor, dar .i cele ale mor.ii .i
v.t.m.rii unui num.r mare de persoane implicate in evenimente.
131. Guvernul enum.r., de asemenea, demersurile realizate in scopul anchetei de c.tre
autorit..ile de urm.rire penal., adic. luarea m.rturiilor, realizarea cercet.rilor la locul faptei,
a expertizelor medico-legale, audierea reclaman.ilor. Subliniaz. faptul c. autorit..ile au luat
.i declara.ia lui C.D., unul din martorii indica.ii de c.tre reclaman.i, .i au procedat la
exhumarea cadavrului fiului reclaman.ilor .i la realizarea unei autopsii pentru stabilirea
cauzelor decesului s.u .i pentru clarificarea unor discrepan.e rezultate in timpul anchetei.
132. Pentru a concluziona, Guvernul consider. c. nu este vorba de rea-credin.. sau
lips. de diligen.. a autorit..ilor statului in ceea ce prive.te modul in care ancheta penal. a fost
realizat. in dosarele vizand evenimentele din decembrie 1989, avand in vedere faptul c. alte
dosare au fost finalizate prin hot.rari judec.tore.ti.
2. Motivarea Cur.ii
133. Curtea va examina eficacitatea anchetei cu privire la decesul violent al fiului
reclaman.ilor, dl. .i dna Vlase, in lumina principiilor bine stabilite in materie .i rezumate in
hot.rarile Gulec impotriva Turciei, 27 iulie 1998, pct. 77-78, Culegere de hot.rari .i decizii
1998-IV, Issaieva .i al.ii impotriva Rusiei, nr. 57947/00, 57948/00 .i 57949/00, pct. 208-213,
24 februarie 2005 .i Carabulea impotriva Romaniei, nr. 45661/99, pct. 127-131, 13 iulie
2010.
Obliga.ia procedural. ce decurge din art. 2 cere realizarea unei anchete efective atunci
cand recurgerea la for.., in special de c.tre agen.ii statului, a dus la uciderea unei persoane.
Este vorba de o examinare imediat., complet., impar.ial. .i profund. a circumstan.elor in
care au fost comise crimele, pentru a putea realiza identificarea .i sanc.ionarea persoanelor
r.spunz.toare. Este o obliga.ie nu de rezultat, ci de mijloace. Autorit..ile trebuie s. fi luat
m.suri rezonabile pentru a asigura ob.inerea probelor cu privire la faptele respective. In acest
context, o cerin.. de celeritate .i diligen.. rezonabil. este implicit.. De asemenea, persoanele
ins.rcinate cu ancheta .i cele care efectueaz. investiga.iile trebuie s. fie independente de cele
implicate in evenimente, excluzand orice leg.tur. ierarhic. sau institu.ional. .i solicitand o
independen.. practic. (Issaieva .i al.ii, citat. anterior, pct. 210-211).
134. De asemenea, Curtea reaminte.te c., in cazul in care obstacole sau dificult..i
impiedic. evolu.ia unei anchete intr-o situa.ie deosebit., inseamn. c. reac.ia prompt. a
autorit..ilor este capital. pentru p.strarea increderii publicului .i adeziunea la statul de drept.
Orice caren.. a anchetei care ii sl.be.te capacitatea de stabilire a circumstan.elor spe.ei sau de
identificare a persoanelor r.spunz.toare risc. s. conduc. la concluzia c. nu prezint. nivelul
de eficien.. necesar (.ilih, citat. anterior, pct. 195).
135. Din acelea.i motive, publicul trebuie s. aib. dreptul de a verifica in mod suficient
ancheta sau concluziile sale, astfel incat s. poat. fi contestat. r.spunderea atat in practic., cat
.i in teorie. Gradul impus de control public poate varia de la o situa.ie la alta. Totu.i, in toate
cazurile, persoanele apropiate victimei trebuie asociate procedurii in m.sura in care acest
lucru este necesar pentru protec.ia intereselor lor legitime (Gulec, citat. anterior, pct. 115).
136. In spe.., Curtea re.ine faptul c., la scurt timp dup. evenimentele din 1989, a fost
ini.iat. o anchet. din oficiu. Inceput. in 1990, procedura penal. privind decesul lui Nicu.or
Vlase este inc. pendinte, de mai bine de dou.zeci de ani. Curtea reaminte.te c., in spe..,
competen.a sa ratione temporis nu ii permite s. ia in considerare decat perioada ulterioar.
datei de 20 iunie 1994, data intr.rii in vigoare a conven.iei in Romania.
137. Curtea re.ine, mai intai, c., in 1994, cauza era la Parchetul militar din Bra.ov. In
acest sens, Curtea noteaz., a.a cum a f.cut-o .i in cauza .andru .i al.ii, (citat. anterior, pct.
74), c. ancheta a fost incredin.at. procurorilor militari care erau, precum majoritatea
acuza.ilor, printre care inal.i responsabili ai armatei afla.i inc. in func.ie, militari supu.i
principiului subordon.rii ierarhice.
138. Ulterior, Curtea observ. c., astfel cum reiese din elementele dosarului,
confirmate de dou. scrisori din 16 octombrie 2008 .i 29 ianuarie 2009, emise de Consiliul
Superior al Magistraturii (a se vedea supra, pct. 60), in perioadele 1994 . 2001 .i 2002 . 2005
. adic. timp de zece ani, in total . nu s-a realizat nicio investiga.ie care s. incerce s.
identifice persoanele r.spunz.toare pentru moartea lui Nicolae Vlase. Curtea consider. c.,
chiar dac. imediat dup. c.derea fostului regim, ancheta inceput. s-ar fi putut confrunta cu
unele dificult..i obiective, ulterior, inactivitatea autorit..ilor o perioad. atat de lung. nu mai
este justificat. (Agache .i al.ii, citat. anterior, pct. 80)
139. Mai mult, lacunele anchetei au fost in repetate randuri constatate chiar de
autorit..ile na.ionale. Astfel, din cauza acestor caren.e, hot.rarea din 30 august 1999 a Sec.iei
Parchetelor militare a infirmat decizia de neincepere a urm.ririi penale pronun.at. la 28
decembrie 1994 (a se vedea supra, pct. 52). Cu toate acestea, ancheta ulterioar. nu a reu.it s.
remedieze aceste caren.e.
Sec.ia Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i
Justi.ie a recunoscut .i a identificat anumite cauze ale intarzierii anchetei, inclusiv in
scrisoarea sa din 5 iunie 2008, printre care faptul c. actele de cercetare penal. necesare nu au
fost realizate imediat dup. comiterea crimelor .i relelor tratamente denun.ate, m.surile
repetitive vizand transferul dosarului de la un procuror la altul, necomunicare imediat.
p.r.ilor v.t.mate a deciziilor de neincepere a urm.rii penale, precum .i .lipsa de cooperareh a
institu.iilor implicate in represiunea din decembrie 1989. In aceast. privin.., Curtea
reaminte.te c. ascunderea cu inten.ie a probelor genereaz. indoiala cu privire la capacitatea
real. a anchetelor de stabilire a faptelor (McKerr, citat. anterior, pct. 137). De asemenea,
clasificarea ca .secret absoluth .i .secreth a informa.iilor esen.iale pentru anchet. . din care
rapoartele .i jurnalele de lupt. ale mai multor unit..i militare ce descriu misiunile lor in
timpul evenimentelor din decembrie 1989 . este de natur. s. compromit. sarcina organelor
judiciare ins.rcinate cu ancheta. Accesul la aceste arhive nu poate fi refuzat anchetatorilor
decat din motive de siguran.. na.ional., in aceste circumstan.e excep.ionale .i sub un control
judiciar independent. Or, in spe.., Guvernul nu a adus nicio justificare de aceast. natur., care
s. poat. impiedica ancheta o perioad. atat de lung. de timp.
140. Cat despre obliga.ia de asociere la procedur. a rudelor victimei (Gulec, citat.
anterior, pct. 82 .i 82 .i Issaieva .i al.ii, citat. anterior, pct. 213), Curtea observ. c. nicio
justificare nu a fost inaintat. cu privire la absen.a total. de informa.ii despre anchet. cu care
reclama.ii s-au confruntat pan. la 9 iulie 1999, in ciuda numeroaselor lor cereri de informa.ii
in aceast. privin… In mod special, nici decizia de neincepere a urm.ririi penale din 28
decembrie 1994, nici motivele lor nu le-au fost comunicate. Chiar .i dup. aceast. dat.,
comunic.rile care le-au fost f.cute se reduc la o scurt. informare la 18 decembrie 2003 .i la
r.spunsurile Consiliului Superior al Magistraturii cu con.inut repetitiv, din 16 octombrie 2008
.i 29 ianuarie 2009.
141. Abia la 10 februarie .i la 9 martie 2010, aproape la dou.zeci de ani dup.
evenimente, aceste informa.ii esen.iale pentru anchet., clasificate anterior ca .secret absoluth
.i .secreth au fost accesibile, prin hot.rari de guvern, atat reclaman.ilor cat .i oric.rei p.r.i
v.t.mate. Or, inainte de aceast. dat., Curtea nu este convins. c. interesele reclaman.ilor de a
participa la anchet., precum .i interesul publicului de a avea un control suficient asupra
anchetei au fost ap.rate suficient de mult [Hugh Jordan impotriva Regatului Unit, nr.
24746/94, pct. 134, CEDO 2001-III (extrase)].
142. Curtea nu subestimeaz. complexitatea incontestabil. a cauzei, care vizeaz., de la
decizia de conexare din 9 ianuarie 2006, identificarea persoanelor r.spunz.toare de intreaga
represiune armat. care s-a derulat in ultimele zile din decembrie 1989, in mai multe ora.e din
Romania, cu excep.ia Timi.oarei, Cluj .i Sibiu care f.ceau obiectul unor anchete separate
dintre care primele dou. au fost terminate, de altfel, cu condamnarea celor vinova.i. Curtea
consider., cu toate acestea, c. miza politic. .i social. invocat. de c.tre Guvern nu ar putea
justifica singur. nici durata anchetei, nici modul in care aceasta a fost condus. o perioad. prea
lung. de timp, f.r. ca cei interesa.i .i publicul s. fie informa.i de progresele f.cute.
Dimpotriv., importan.a sa pentru societatea romaneasc., care consta in dreptul numeroaselor
victime de a .ti ce s-a intamplat, ceea ce implic. dreptul la o anchet. judiciar. efectiv. .i
eventual drept la repara.ie, ar fi trebuit s. incite autorit..ile na.ionale s. se ocupe de dosar
imediat .i f.r. intarzieri inutile pentru a preveni orice aspect cum c. anumite acte se bucur.
de impunitate (a se vedea, de asemenea, .andru .i al.ii, citat. anterior, pct. 79)
143. Spre deosebire de cauza .andru .i al.ii citat. anterior, in care procedura s-a
terminat in final cu o hot.rare judec.toreasc. definitiv., Curtea observ. in spe.. c., chiar .i
dup. realizarea a numeroase m.suri de investiga.ie intre 2005 .i 2008, in decembrie 2010
cauza era tot la parchet f.r. s. fi fost vreodat. prezentat. in fa.a vreunei instan.e. Or, obliga.ia
procedural. ce decurge din art. 2 din conven.ie poate cu greu fi considerat. indeplinit. atunci
cand familiile victimelor sau mo.tenitorii lor nu au putut avea acces la o procedur. in fa.a
unei instan.e independente chemate s. cunoasc. faptele.
144. Curtea a subliniat deja mai sus importan.a dreptului victimelor .i a celor in drept
de a cunoa.te adev.rul cu privire la circumstan.ele evenimentelor ce implic. inc.lcarea
masiv. a drepturilor fundamentale cum este dreptul la via.., ce implic. dreptul la o anchet.
judiciar. efectiv. .i eventualul drept la repara.ie. Din acest motiv, in cazul utiliz.rii masive a
for.ei letale impotriva popula.iei civile in timpul manifesta.iilor antiguvernamentale
precedand tranzi.ia de la un regim comunist la un regim democrat, cum este cazul de fa..,
Curtea nu poate accepta ca o anchet. s. fie efectiv. in cazul in care se termin. prin efectul
prescrip.iei r.spunderii penale, in vreme ce inse.i autorit..ile au r.mas inactive. De altfel,
astfel cum Curtea a ar.tat deja, amnistia este in general incompatibil. cu obliga.ia statelor de
a ancheta actele de tortur. [Ould Dah impotriva Fran.ei (dec.), nr. 13113/03, din 17 martie
2009] .i de a lupta impotriva nepedepsirii crimelor interna.ionale. La fel .i in ceea ce prive.te
gra.ierea (Abdulsamet Yaman impotriva Turciei, nr. 32446/96, pct. 55, 2 noiembrie 2004).
145. Avand in vedere elementele de mai sus, Curtea consider. c. autorit..ile na.ionale
nu au ac.ionat cu diligen.a impus. in conformitate cu art. 2 din conven.ie. Prin urmare,
aceasta stabile.te c. aceast. dispozi.ie a fost inc.lcat. sub aspect procedural.
II. Cu privire la pretinsa inc.lcare a art. 3 din conven.ie invocat. de dl. .i dna
M.rie.
146. Reclamantul Teodor M.rie. se plange c. autorit..ile competente nu au efectuat o
anchet. efectiv. privind relele tratamente la care a fost supus in timpul particip.rii sale, in
decembrie 1989, la manifesta.iile antiguvernamentale reprimate de for.ele armate. Spune c.,
asemenea celorlal.i reclaman.i, ancheta penal. in aceast. privin.. este inc. in derulare .i
denun.. lipsa de diligen.. a autorit..ilor romane, inclusiv proiectul de lege cu privire la
amnistierea actelor imputate militarilor for.elor armate, care au avut loc in timpul
evenimentelor din decembrie 1989. El invoc. in aceast. privin.. art. 3, formulat dup. cum
urmeaz.:
.Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.h
A. Argumentele p.r.ilor
1. Argumentele Guvernului
147. Guvernul invoc. lipsa calit..ii de reclamant a victimei. In esen.., contest.
aplicabilitatea art. 3 la situa.ia denun.at. de reclamant .i afirm. c. acesta din urm. a participat
din proprie ini.iativ. la manifesta.iile antiguvernamentale ce au inceput la 21 decembrie 1989
.i c. nu a fost r.nit atunci.
Din aceast. cauz., Guvernul estimeaz. c. reclamantul nu a prezentat in fa.a
autorit..ilor na.ionale o preten.ie intemeiat. cu privire la existen.a unui tratament interzis de
art. 3. De altfel, Guvernul observ. c. reclamantului nu i-a fost acordat un certificat
administrativ de .revolu.ionarh.
148. In subsidiar, Guvernul subliniaz. faptul c. reclamantul .i-a precizat inten.ia de a
participa, in calitate de parte civil., la dosarul nr. 97/P/1990 numai la 20 septembrie 2008 .i
c. numai incepand cu aceast. dat. statului i-ar reveni obliga.ia de a efectua o anchet. cu
privire la acuza.iile sale. Prin urmare, Guvernul noteaz. c. ancheta, in privin.a acestuia, a
durat numai cinci luni pan. la momentul trimiterii observa.iilor, ceea ce nu este mult .inand
cont de contextul general al dosarului.
149. In observa.iile sale suplimentare, Guvernul arat. c., de.i anterior datei de 20
septembrie 2008 reclamantul avusese diverse intalniri cu reprezentan.ii Sec.iei Parchetelor
militare, nu .i-a ar.tat inten.ia de a formula preten.ii sau o plangere in calitate de parte
v.t.mat.. Prin urmare, Guvernul estimeaz. c. inainte de aceast. dat. demersul reclamantului
prezenta caracterul unei actio popularis.
2. Argumentele reclamantului
150. Reclamantul arat. c. are calitatea de victim. in ceea ce prive.te absen.a unei
anchete efective asupra utiliz.rii for.ei letale impotriva unui grup de manifestan.i in care el se
afla in timp ce numero.ii manifestan.i erau uci.i in jurul lui. In aceast. privin.., spune c. el
insu.i a trebuit s. fac. fa.. acestei violen.e letale, via.a .i integritatea sa fizic. .i psihic. fiind
puse in pericol deoarece numeroase focuri de arm. au fost trase in direc.ia lui de c.tre for.ele
militare ce executau o misiune de lupt.. For.ele militare trimise in num.r mare au f.cut uz nu
numai de gaz lacrimogen, dar .i de armament .i de muni.ii de r.zboi, precum .i de
autovehicule blindate .i tancuri de lupt., cu care au lovit mul.imea in care se afla reclamantul,
r.spandind panic.. Astfel, el spune c. a tr.it un sentiment profund de nelini.te, in urma c.ruia
a r.mas .i ast.zi cu sechele, .i anume st.ri depresive .i de anxietate, precum .i insomnii .i
co.maruri.
Prezint. in sprijinul acestor afirma.ii documente de la dosarul de anchet., .i anume
declara.iile martorilor .i un raport al poli.iei care atest. prezen.a sa printre manifestan.ii
asupra c.rora a fost deschis focul. Prezint., de asemenea, copii ale jurnalelor de lupt. din
21 decembrie 1989 .i ale altor documente ale for.elor armate, inclusiv o transcriere de
telecomunica.ii speciale din 21 decembrie 1989, de unde reiese ordinul de .decimare a
manifestan.ilorh .i de arestare .i incarcerare a celor r.ma.i in via…
Reclamantul arat., de altfel, faptul c. refuzul de a primi un certificat de .revolu.ionarh
din partea Guvernului este un act care dovede.te revolta sa impotriva caren.elor anchetei
respective.
151. In cele din urm., reclamantul arat. c., chiar inainte s. dea declara.ia la parchet in
2008, a formulat, in calitate de pre.edinte al asocia.iei reclamante, numeroase plangeri la
parchet, din care unele au condus la avansarea anchetei, dup. 2004.
B. Motivarea Cur.ii
1. Principiile ce decurg din jurispruden.a relevant.
152. Curtea reaminte.te c. obliga.ia procedural. dedus. din art. 3 din conven.ie se
impune atunci cand preten.ia referitoare la existen.a tratamentului interzis este .intemeiat.h
[Chiri.. impotriva Romaniei (dec.), nr. 37147/02, 6 septembrie 2007].
153. In aceast. privin.., Curtea reaminte.te c. relele tratament trebuie s. ating. un
minim de gravitate pentru a intra sub inciden.a art. 3. Aprecierea acestui minim este relativ.
prin esen..; ea depinde de ansamblul de date ale cauzei, in special de durata tratamentului, a
efectelor sale fizice .i mintale precum .i, uneori, de sexul, varsta .i starea de s.n.tate a
victimei [Labita impotriva Italiei (MC), nr. 26772/95, pct. 120, CEDOH 2000-IV, Erdo.an
Ya..z impotriva Turciei, nr. 27473/02, pct. 35, CEDO 2007-III (extrase)].
In orice caz, acuza.iile de rele tratamente trebuie sprijinite de aceste elemente de prob.
adecvate [Selmouni impotriva Fran.ei (MC), nr. 25803/94, pct. 88, CEDO 1999-V .i Gafgen
impotriva Germaniei (MC), nr. 22978/05, pct. 92, CEDO 2010-…].
154. Curtea reaminte.te, in cele din urm., c. riscul unei ac.iuni interzise de art. 3 se
poate lovi de acest text dac. este suficient de real .i imediat. Astfel, amenin.area unei
persoane cu tortura ar putea constitui, in circumstan.ele date, cel pu.in un tratament inuman
(Campbell .i Cosans impotriva Regatului Unit, 25 februarie 1982, pct. 26, seria A nr. 48,
Gafgen, citat. anterior, pct. 108). La fel .i in cazul absen.ei protec.iei unei persoane expus.
riscului de tratament contrar art. 3 (Alexandru Marius Radu impotriva Romaniei, nr.
34022/05, pct. 49, 21 iulie 2009, .i Rodi. .i al.ii impotriva Bosniei-Her.egovinei, nr.
22893/05, pct. 73, 27 mai 2008).
In plus, unele ac.iuni care nu ii ating fizic pe reclaman.i, cum ar fi distrugerea caselor
lor, comise chiar f.r. inten.ia de a pedepsi, au fost considerate, de asemenea, rele tratamente
(Selcuk .i Asker, citat. anterior, pct. 78-79, .i, de asemenea, Bilgin impotriva Turciei, nr.
23819/94, pct. 103, 16 noiembrie 2000, Dula. impotriva Turciei, nr. 25801/94, pct. 55,
30 ianuarie 2001). Mai mult, Curtea a considerat c. sentimentul unei persoane de profund.
nelini.te, asociat unui dispre. evident impotriva sa de c.tre autorit..i, a atins pragul gravit..ii
cerute pentru a intra sub inciden.a art. 3 (Mubilanzila Mayeka .i Kaniki Mitunga impotriva
Belgiei, nr. 13178/03, pct. 70, CEDO 2006-XI).
2. Aplicarea acestor principii
155. In spe.., Curtea arat. c. reclamantul nu sus.ine c. ar fi fost r.nit in timpul
particip.rii sale la manifesta.iile din 21 decembrie 1989 .i in zilele urm.toare. El pretinde c. a
fost expus unui risc serios pentru via.a .i integritatea sa fizic. .i psihic. .i, din aceast. cauz.,
a tr.it un sentiment profund de nelini.te, care i-ar fi l.sat sechele psihologice. Mai precis,
actele denun.ate de reclamant in fa.a autorit..ilor na.ionale erau, in principal, amenin.area
vie.ii .i s.n.t..ii sale in urma focurilor de arm. trase de armat. asupra manifestan.ilor printre
care se afla .i expunerea la substan.ele toxice utilizate de armat., cum este gazul lacrimogen
.i praful de pu.c..
156. Curtea noteaz. c., din actele dosarului reiese c., la 21 decembrie 1989,
importante efective de militari ai for.elor armate dotate cu tancuri de lup. .i cu alte
autovehicule blindate au fost trimise la Bucure.ti, in zona central. a capitalei, .i c. ace.tia au
deschis focul asupra manifestan.ilor civili neinarma.i printre care se afla .i reclamantul. Un
num.r foarte important de gloan.e au fost trase cu aceast. ocazie avand ca consecin.. zeci de
mor.i .i pete o sut. de r.ni.i in interval de cateva ore (a se vedea supra, pct. 13-14).
In aceast. privin.., Curtea reaminte.te c., in cauza .andru, citat. anterior (pct. 51-54),
a notat deja utilizarea masiv. a for.ei letale impotriva popula.iei civile, in decembrie 1989, de
c.tre agen.ii de stat de la Timi.oara pentru reprimarea manifesta.iilor anticomuniste.
157. Date fiind aceste circumstan.e, Curtea poate accepta faptul c. reclamantul a putut
sim.i un profund sentiment de nelini.te in momentul faptelor, in fa.a unei violen.e oarbe .i de
o asemenea intensitate incat nu putea .ti dac. va sc.pa cu via…
158. Cu toate acestea, Curtea noteaz. c. reclamantul nu a furnizat un certificat
medical care s. atente sechele psihice (a se vedea mutatis mutandis Melinte impotriva
Romaniei, nr. 43247/02, pct. 33-36, 9 noiembrie 2006 .i Erdo.an Ya..z, citat. anterior, pct.
43-44). In cele din urm., Curtea noteaz. c. reclamantul nu a dovedit c. ar fi sesizat
autorit..ile inainte de 2004 ar.tandu-.i in mod detaliat propriile suferin.e (a se vedea supra,
pct. 32 .i 78).
159. Date fiind circumstan.ele acestei cauze, in special absen.a dovezii care s. ateste
efectele fizice .i mintale asupra persoanei reclamantului ce decurg din actele denun.ate,
combinat. cu faptul c. s-a plans prea tarziu in fa.a autorit..ilor na.ionale, Curtea estimeaz. c.
acestea din urm. nu au inc.lcat obliga.ia procedural. decurgand din art. 3 din conven.ie in
privin.a sa.
160. Avand in vedere considera.iile precedente, este necesar ca acest cap.t de cerere s.
fie declarat ca fiind in mod v.dit nefondat in temeiul art. 35 ˜ 3 .i 4 din conven.ie.
III. Cu privire la pretinsa inc.lcare a art. 8 din conven.ie
161. Invocand art. 8 .i art. 34 din conven.ie, al doilea reclamant, dl. Teodor M.rie., se
consider. obiectul unor m.suri secrete de supraveghere, in special al intercept.rilor
convorbirilor telefonice. In opinia lui, aceste m.suri constituie un mijloc de presiune al
autorit..ilor in raport cu activitatea sa de pre.edinte al unei asocia.ii ce militeaz. pentru o
anchet. efectiv. pentru marele num.r de victime ucise .i r.nite in decembrie 1989.
162. Curtea reaminte.te mai intai c. un cap.t de cerere se caracterizeaz. prin faptele
denun.ate (a se vedea Eugenia Laz.r impotriva Romaniei, nr. 32146/05, pct. 60, 16 februarie
2010) .i, in virtutea principiului jura novit curia, consider. c. problema primordial. a acestei
p.r.i a cererii prive.te respectarea vie.ii private .i a coresponden.ei reclamantului. Prin
urmare, Curtea va examina acest cap.t de cerere in temeiul art. 8, formulat in felul urm.tor:
.1. Orice persoan. are dreptul la respectarea vie.ii sale private .i de familie, a domiciliului s.u .i a
coresponden.ei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autorit..i publice in exercitarea acestui drept decat in m.sura in care
acest amestec este prev.zut de lege .i dac. constituie o m.sur. care, intr-o societate democratic., este necesar.
pentru siguran.a na.ional., siguran.a public., bun.starea economic. a ..rii, ap.rarea ordinii .i prevenirii faptelor
penale, protejarea s.n.t..ii sau a moralei, ori protejarea drepturilor .i libert..ilor altora.h
A. Cu privire la admisibilitate
163. Curtea constat. c. acest cap.t de cerere nu este in mod v.dit nefondat in sensul
art. 35 ˜ 3 din conven.ie. Nu a fost invocat niciun alt motiv de inadmisibilitate.
B. Cu privire la fond
1. Argumentele p.r.ilor
164. Guvernul estimeaz. c. reclamantul nu a prezentat o preten.ie intemeiat. conform
art. 8 din conven.ie .i consider. c. nu a furnizat nicio dovad. in sprijinul acuza.iilor sale cu
privire la interceptarea convorbirilor telefonice. Estimeaz. c. cererea nu con.ine suficiente
elemente, astfel cum cere art. 47 din Regulamentul Cur.ii, care s. permit. s. se stabileasc.
dac. sunt intrunite condi.iile de admisibilitate enun.ate la art. 35 ˜ 1 din conven.ie, .i anume
epuizarea c.ilor de recurs interne .i respectarea termenului de .ase luni. Guvernul invoc. in
aceast. privin.. cauza Syssoyeva .i al.ii impotriva Letoniei [((MC), nr. 60654/00, pct. 125,
CEDO 2007-II].
165. Guvernul sus.ine, de asemenea, astfel cum reiese din scrisoarea din 23 februarie
2009 a Sec.iei Parchetelor militare, c. ,in dosarul nr. 97/P/1990, inainte de modificarea
Codului de procedur. penal., parchetul nu a dispus niciodat. interceptarea convorbirilor
telefonice ale reclamantului .i c. nu f.cut acest lucru nici dup. schimbarea legislativ.. In
acest dosar nu s-a emis nici un mandat de ascultare.
166. Reclamantul afirm. c. cap.tul s.u de cerere prive.te un domeniu sensibil, in care
este dificil s. faci dovada ingerin.elor. El se consider. victima, inclusiv in calitatea sa de
pre.edinte al asocia.iei reclamante, unor m.suri de supraveghere inc. din 1990 .i pan. in
prezent, din cauza informa.iilor despre el de.inute de serviciile de informa.ii. Printre cele trei
documente pe care le prezint. in aceast. privin.., unul, emis de SRI, a c.rui copie conform. a
fost emis. la 13 noiembrie 2006, prive.te activitatea mai multor persoane, printre care .i
reclamantul, in perioada aprilie . iunie 1990, in special participarea lor la manifesta.iile
antiguvernamentale din acea perioad.. In acest document se arat., printre altele, c.
reclamantul, dl. M.rie., era printre persoanele c.rora .Ambasada american. le-a oferit cazare
pentru a se odihnih.
Reclamantul arat. apoi incoeren.a dintre r.spunsurile diverselor organisme publice cu
privire la existen.a unor m.suri de supraveghere in privin.a sa. Sus.ine c. SRI a refuzat s.
confirme sau s. infirme c. el ar f.cea obiectul unor m.suri de supraveghere secret., in vreme
ce alte institu.ii au negat acest lucru.
In cele din urm., reclamantul face referire la articolele ap.rute in pres. care descriau
practici ilegale de supraveghere secret., in special de intercept.ri ale convorbirilor telefonice,
din partea serviciilor de informa.ii. In acest sens, el afirm. c. ziarul Evenimentul zilei din 6
iunie 2002 a publicat un articol intitulat .Cei 13 supraveghea.i de c.tre SRIh, inso.it de un fax
al unui document pretins ca fiind emis de SRI .i care con.ine o list. cu treisprezece persoane
supravegheate, printre care se afla .i numele so.iei reclamantului, titulara postului telefonic
fix utilizat de acesta din urm..
2. Motivarea Cur.ii
a) Principii ce decurg din jurispruden.a relevant.
167. Curtea reaminte.te, mai intai, c. convorbirile telefonice sunt cuprinse in no.iunile
de .via.. privat.h .i de .coresponden..h in sensul art. 8 [a se vedea Dumitru Popescu
impotriva Romaniei (nr. 2), nr. 71525/01, pct. 61, 26 aprilie 2007 .i hot.rarile citate].
In aceast. privin.., Curtea a considerat c. ar putea constitui o ingerin.. in drepturile
sale teama de supraveghere secret. ce decurge din existen.a chiar a unei legisla.ii care
prevede m.suri de supraveghere neinso.ite de suficiente garan.ii impotriva ingerin.elor
arbitrare in via.a privat. .i in coresponden.a persoanelor care ar putea intra sub inciden.a sa
(Iordachi .i al.ii impotriva Moldovei, nr. 25198/02, pct. 34, 10 februarie 2009). Astfel, Curtea
a acceptat .i faptul c. un individ poate, in anumite condi.ii, s. se pretind. victim. a unei
inc.lc.ri antrenat. de simpla existen.. a unor m.suri secrete sau a unei legisla.ii care ii
autorizeaz., f.r. s. fie nevoie s. inainteze c. le-au fost aplicate in realitate. Altfel, atunci cand
statul stabile.te o supraveghere secret. a c.ror existen.. este ignorat. de persoanele controlate
.i care r.mane, prin urmare, inatacabil., art. 8 ar putea fi anihilat intr-o mare m.sur.,
deoarece, intr-o asemenea situa.ie, este posibil ca un individ s. fie tratat in mod contrar art. 8,
chiar privat de dreptul garantat de acest articol, f.r. s. .tie .i f.r. s. fie in stare s. formuleze
un recurs la nivel na.ional sau in fa.a organelor conven.iei (Klass .i al.ii impotriva Germaniei,
6 septembrie 1978, pct. 34-35, seria A nr. 28).
168. In cele din urm., Curtea reaminte.te c. inregistrarea intr-un registru secret .i
comunicarea datelor privind .via.a privat.h a unei persoane intr. in sfera de aplicare a art. 8 ˜
1. De asemenea, datele de natur. public. se pot referi la via.a privat. atunci cand sunt, in mod
sistematic, adunate .i inregistrate in fi.iere p.strate de autorit..ile publice (Rotaru, citat.
anterior, pct. 43).
b) Aplicarea acestor principii
169. In spe.., Curtea noteaz. c. reclamantul s-a plans, mai intai, c. ii este team. c.
este obiectul unor m.suri de supraveghere, in special al intercept.rilor telefonice, din 1990
pan. in prezent. In aceast. privin.., el a prezentat demersurile pe care le-a f.cut la serviciile
de informa.ii. Aceste demersuri nu au ajuns totu.i s. clarifice acest subiect, deoarece SRI a
r.spuns reclamantului in scrisoarea din 19 februarie 2009 c., in temeiul legilor nr. 51/1991
privind siguran.a na.ional. .i nr. 14/1992 privind organizarea .i func.ionarea SRI, ii era
imposibil s. confirme sau s. infirme dac. a f.cut obiectul unei supravegheri secrete in
perioada respectiv..
170. Cu toate acestea, reclamantul a prezentat dou. fi.e stabilite in privin.a sa in 1990,
care con.in date cu caracter personal, .i un al treilea document de sintez. a c.rui copie a fost
emis. la 13 noiembrie 2006, tot in privin.a lui. Aceste trei documente erau clasificate ca
.secreteh .i p.strate de autorit..ile statului responsabile in domeniul informa.iilor.
Curtea observ. c. con.inutul acestor fi.e, a c.ror autenticitate nu a fost contestat. de
c.tre Guvern, denot. c. reclamantul a f.cut in mod efectiv obiectul unor m.suri de
supraveghere in 1990. Mai mult, aceste date privind, pe de o parte, participarea reclamantului
la manifesta.iile antiguvernamentale derulate in aprilie . iunie 1990 .i, conform spuselor sale,
in privat, cu aceast. ocazie, .i, pe de alt. parte, privind stilul s.u de via.. .i rela.iile personale,
erau intotdeauna p.strate de serviciile de informa.ii, cel pu.in in 2006, cand au fost emise
copiile acestor documente.
171. in aceast. privin.., Curtea noteaz. c. legisla.ia roman. aplicabil. in materie de
m.suri de supraveghere secret. privind siguran.a na.ional. a fost examinat. pentru prima oar.
in cauza Rotaru citat. anterior. Curtea a concluzionat c. legisla.ia privind strangerea .i
arhivarea datelor nu cuprindea garan.iile necesare protej.rii dreptului persoanelor la via.a
privat.. Aceasta nu indica cu destul. claritate intinderea .i modalit..ile de exercitare a puterii
de apreciere a autorit..ilor in domeniul in cauz. (Rotaru, citat. anterior, pct. 61).
172. De altfel, Rezolu.ia interimar. [Rez. DO(2005)57] cu privire la hot.rarea
adoptat. de Comitetul de Mini.tri la 5 iulie 2005, la cea de-a 933-a reuniune a Delega.ilor
Mini.trilor, a solicitat autorit..ilor romane s. adopte rapid reformele legislative necesare
pentru a r.spunde criticilor formulate de Curte in hot.rarea cu privire la sistemul roman de
colectare .i arhivare a informa.iilor de c.tre serviciile secrete. Comitetul de Mini.tri a
constatat cu p.rere de r.u c., la mai bine de cinci ani de la data hot.rarii, tot nu este remediat
la multe e.ecuri ar.tate de Curtea european., in special in ceea ce prive.te absen.a
reglement.rii cu privire la vechimea informa.iilor ce pot fi consemnate de autorit..i, sau
imposibilitatea de contestare a de.inerii acestor informa.ii. Ast.zi, executarea acestei hot.rari
este inc. pendinte in fa.a Comitetului de Mini.tri.
173. In plus, Curtea a constatat, in hot.rarea Dumitru Popescu (nr. 2), c., in ciuda
amendamentelor aduse Codului de procedur. penal. prin legile nr. 281/2003 .i 356/2006,
unele m.suri de supraveghere in cazurile de presupus. atingere a siguran.ei na.ionale par s.
poat. fi dispuse .i ast.zi conform procedurii prev.zut. de art. 13 din Legea nr. 51/1991, care
nu a fost abrogat. nici in prezent [Dumitru Popescu (nr. 2), citat. anterior, pct. 83 . 84].
174. .inand cont de cele ce preced, Curtea constat. c. absen.a unor garan.ii in
legisla.ia na.ional. care s. poat. garanta c. informa.iile ob.inute datorit. unei supravegheri
secrete sunt distruse imediat ce nu mai este nevoie de ele pentru atingerea scopului cercetat
(Klass, citat. anterior, pct. 52) a permis ca informa.iile adunate de serviciile de informa.ii cu
privire la reclamant, in 1990, s. fie inc. p.strate de acestea in 2006, adic. .aisprezece ani
dup. ce au fost colectate. De altfel, con.inutul celei de-a doua fi.e nu las. s. se reflecte un
scop de cercetare specific., altul decat supravegherea exploratorie general. (a se vedea, a
contrario, Klass, citat. anterior, pct. 51).
175. In plus, Curtea estimeaz. c., in lipsa unor garan.ii in legisla.ia na.ional.
relevant., reclamantul este expus unui risc serios de interceptare a convorbirilor telefonice
(Iordachi .i al.ii, citat. anterior, pct. 53, .i Rotaru, citat. anterior, pct. 59-63).
176. Prin urmare, Curtea consider. c., in spe.., s-a inc.lcat art. 8 din conven.ie.
177. In ceea ce prive.te partea din cap.tul de cerere privind coresponden.a asocia.iei
reclamante, Curtea noteaz. c., chiar dac. in cererea ini.ial. asocia.ia reclamant. s-a plans de
acest lucru, ulterior ea nu a mai formulat observa.ii in aceast. privin… Curtea deduce c.
aceasta nu dore.te s. men.in. respectivul cap.t de cerere, in sensul art. 37 ˜ 1 lit. a) din
conven.ie.
IV. Cu privire la inc.lcarea pretins. de persoanele reclamante a art. 6, art. 13,
art. 34 .i art. 14 coroborat cu art. 6 din conven.ie,
178. Cele trei persoane reclamante denun.., de asemenea, o inc.lcare a dreptului lor la
un proces intr-un termen rezonabil, pe motiv c. ancheta penal. cu privire la violen.ele din
decembrie 1989 este inc. pendinte. Ace.tia invoc., in acest sens, art. 6 .i art. 13 din
conven.ie.
179. Reclaman.ii Elena .i Nicolae Vlase se plang de faptul c. ancheta penal. cu
privire la moartea fiului lor, Nicolae N. Vlase, in decembrie 1989, este inc. pendinte. De
asemenea, ei invoc. in acest sens art. 14 coroborat cu art. 6 din conven.ie pentru discriminare
cu privire la victimele crimelor comise in alte circumstan.e decat cele din decembrie 1989.
180. Reclamantul Teodor M.rie. .i asocia.ia reclamant. se plang de o inc.lcare a art.
34 din conven.ie din cauza dificult..ilor semnificative pe care le-au avut pentru a avea acces
la dosarul anchetei penale criticat. pentru ineficacitate, inclusiv pentru preg.tirea observa.iilor
lor ca r.spuns la cele ale Guvernului. Ei denun.. inten.ia autorit..ilor de a le ascunde
documente esen.iale pentru aprecierea faptelor, cum sunt paginile 105 .i 106 din volumul nr.
12 care cuprind rapoartele cadrelor Ministerului de Interne (a se vedea supra, pct. 84).
181. Avand in vedere constatarea sa cu privire la aspectul procedural al art. 2 .i art. 3
(a se vedea supra, pct. 145-57), Curtea consider. c. nu mai este necesar s. se examineze dac.
au fost inc.lcate, in spe.., aceste dispozi.ii (a se vedea, intre altele, .andru, citat. anterior,
pct. 83).
V. Cu privire la celelalte inc.lc.ri pretinse de asocia.ia reclamant.
182. Invocand art. 2, art. 3, art. 6 .i art. 13 din conven.ie, asocia.ia reclamant. se
plange, asemenea persoanelor reclamante, de durata anchetei penale cu privire la
evenimentele violente din decembrie 1989. Aceasta denun.. lipsa de diligen.. a autorit..ilor
romane.ti .i se teme c. ar fi existat o dorin.. de a ascunde totul pentru ca persoanele
r.spunz.toare de sute de mor.i .i de r.ni.i din timpul incidentelor violente din decembrie 1989
s. nu fie niciodat. g.si.i vinova.i.
183. Curtea reaminte.te c. no.iunea de .victim.h men.ionat. la art. 34 din conven.ie
trebuie interpretat. in mod autonom .i independent de no.iunile interne precum cele privind
interesul sau calitatea de a ac.iona. Pentru ca un reclamant s. se poat. pretinde victima
inc.lc.rii unuia din drepturile .i libert..ile recunoscute de conven.ie, trebuie s. existe o
leg.tur. suficient de direct. intre reclamant .i prejudiciul pe care estimeaz. c. l-a suferit din
cauza pretinsei inc.lc.ri.
O asocia.ie nu s-ar putea pretinde victima unor m.suri care ar fi adus atingere
drepturilor pe care conven.ia le recunoa.te membrilor s.i [(Association des amis de SaintRaphael
et de Frejus .i al.ii impotriva Fran.ei (dec.), nr. 45053/98, pct. 18, din 29 februarie
2000].
184. In spe.., asocia.ia reclamant. nu se poate pretinde victima inc.lc.rii drepturilor
procedurale cu privire la o anchet. efectiv.. Aceste drepturi apar.in victimelor violen.elor sau
p.rin.ilor victimelor decedate [a se vedea, mutatis mutandis, Conka .i al.ii, precum .i la Ligue
des droits de lfhomme impotriva Belgiei (dec.), nr. 51564/99, din 13 martie 2001, .i
Asociacion de victimas del terrorismo impotriva Spaniei, (dec.), nr. 54102/00, CEDO, din 29
martie 2001]. De altfel, nimic nu impiedic. o asocia.ie s. reprezinte un anumit num.r de
persoane, cu condi.ia ca ace.tia s. fie identifica.i .i asocia.ia s. justifice un mandat specific
dat de fiecare din ei.
185. Rezult. c. capetele de cerere prezentate de asocia.ia reclamant. in temeiul art. 2,
art. 3 .i art. 6 din conven.ie sunt incompatibile ratione personae cu prevederile conven.iei, in
sensul art. 35 ˜ 3, .i trebuie respinse in aplicarea art. 35 ˜ 4.
186. In cele din urm., Curtea reaminte.te c., in cazul in care conven.ia asigur.
existen.a in dreptul intern a unui recurs care permite exercitarea drepturilor .i libert..ilor
consacrate de conven.ie, aceast. prevedere se aplic. numai preten.iilor .intemeiateh in
temeiul conven.iei amintite (a se vedea Boyle .i Rice impotriva Regatului Unit, 27 aprilie
1988, pct. 52, seria A nr. 131).
187. Avand in vedere concluziile privind celelalte preten.ii ridicate de reclaman.i,
Curtea estimeaz. c. aceast. condi.ie nu este indeplinit. in spe… Prin urmare, acest cap.t de
cerere este in mod v.dit nefondat .i trebuie respins, in temeiul art. 35 ˜ 3 .i 4 din conven.ie.
VI. Cu privire la aplicarea art. 46 din conven.ie
188. Art. 46 din conven.ie prevede:
.1. Inaltele p.r.i contractante se angajeaz. s. se conformeze hot.rarilor definitive ale Cur.ii in litigiile
in care ele sunt p.r.i.
2. Hot.rarea definitiv. a Cur.ii este transmis. Comitetului de Mini.tri care supravegheaz. executarea ei.
[c] h
189. Curtea noteaz. c., in spe.., constatarea inc.lc.rii art. 2 din conven.ie sub aspectul
s.u procedural relev. o problem. pe scar. larg., dat fiind faptul c. sute de persoane sunt
implicate ca p.r.i v.t.mate in procedura penal. criticat.. In plus, peste o sut. de cereri
similare in aceast. cauz. sunt pendinte in fa.a Cur.ii. Acestea ar putea genera, in viitor, noi
hot.rari in care s. se constate inc.lcarea conven.iei.
190. In aceast. privin.., Curtea reaminte.te c., in conformitate cu art. 46, inaltele p.r.i
contractante se angajeaz. s. se conformeze hot.rarilor definitive ale Cur.ii in litigiile in care
sunt p.r.i, iar Comitetul de Mini.tri este responsabil pentru supravegherea execut.rii acestor
hot.rari. Rezult. c., in cazul in care Curtea constat. o inc.lcare, statul parat are obliga.ia
legal. nu numai de a pl.ti persoanelor in cauz. sumele acordate cu titlu de repara.ie echitabil.
prev.zut. de art. 41, ci, de asemenea, de a alege, sub supravegherea Comitetului de Mini.tri,
m.surile generale .i/sau, dup. caz, individuale pe care s. le includ. in ordinea sa juridic.
intern. pentru a pune cap.t inc.lc.rii constatate de Curte .i pentru a elimina, pe cat posibil,
consecin.ele acestei inc.lc.ri. Statul parat este liber, sub supravegherea Comitetului de
Mini.tri, s.-.i aleag. mijloacele pentru indeplinirea obliga.iei sale legale in conformitate cu
art. 46 din conven.ie [Scozzari .i Giunta impotriva Italiei (MC), nr. 39221/98 .i 41963/98,
pct. 249, CEDO 2000-VIII], cu respectarea principiului subsidiarit..ii, astfel incat Curtea s.
nu fie obligat. s.-.i reitereze constatarea de inc.lcare intr-o serie lung. de cauze identice.
191. In plus, rezult. din conven.ie, in special din art. 1, c. prin ratificarea conven.iei
statele contractante se angajeaz. s. ia m.suri pentru ca dreptul lor intern s. fie compatibil cu
aceasta [Maestri impotriva Italiei (MC), nr. 39748/98, ˜ 47, CEDO 2004-I].
192. In ceea ce prive.te m.surile destinate s. asigure caracterul efectiv al
mecanismului stabilit de conven.ie, Curtea atrage aten.ia asupra rezolu.iei [Res(2004)3],
precum .i asupra Recomand.rii [Rec(2004)6] Comitetului de Mini.tri al Consiliului Europei,
adoptate la 12 mai 2004.
193. De.i, in principiu, nu este de competen.a sa s. defineasc. m.surile de redresare
corespunz.toare pentru ca statul parat s.-.i indeplineasc. obliga.iile in conformitate cu art. 46
din conven.ie, avand in vedere situa.ia cu caracter structural constatat., Curtea observ. c. se
impun, f.r. indoial., m.suri generale la nivel na.ional in contextul punerii in aplicare a
prezentei hot.rari.
194. Prin urmare, Curtea consider. c. statul parat trebuie s. opreasc. situa.ia
constatat. in spe.., pe care o consider. contrar. conven.iei, ce reiese din dreptul numeroaselor
persoane atinse, cum sunt persoanele reclamante, la o anchet. efectiv., care nu se termin. cu
efectul prescrip.iei r.spunderii penale, .inand cont .i de importan.a pentru societatea
romaneasc. de a cunoa.te adev.rul cu privire la evenimentele din decembrie 1989. Statul
parat trebuie, a.adar, s. ofere o redresare adecvat. pentru respectarea cerin.elor art. 46 din
conven.ie, .inand cont de principiile enun.ate de jurispruden.a Cur.ii in materie enun.ate in
aceast. hot.rare (a se vedea mutatis mutandis Rumpf impotriva Germaniei, nr. 46344/06, pct.
73, 2 septembrie 2010).
195. In aceste circumstan.e, Curtea nu consider. necesar. amanarea examin.rii
cauzelor similare pendinte pe rolul s.u, a.teptand ca statul parat s. ia m.suri. Curtea
consider. mai degrab. c. continuarea examin.rii cauzelor similare ar fi de natur. s.-i
reaminteasc. in mod regulat statului parat de obliga.ia ce reiese din aceast. hot.rare (Rumpf,
citat. anterior, pct. 75).
VII. Cu privire la aplicarea art. 41 din conven.ie
196. Art. 41 din conven.ie prevede:
.In cazul in care Curtea declar. c. a avut loc o inc.lcare a conven.iei sau a protocoalelor sale .i dac.
dreptul intern al inaltei p.r.i contractante nu permite decat o inl.turare incomplet. a consecin.elor acestei
inc.lc.ri, Curtea acord. p.r.ii lezate, dac. este cazul, o repara.ie echitabil..h
A. Prejudiciu
197. Preten.iile celorlal.i reclaman.i, precum .i observa.iile Guvernului, sunt
prezentate in continuare.
1. Cererea de repara.ie echitabil. a dnei .i dlui Vlase
198. Reclaman.ii solicit. Cur.ii s. oblige statul roman s. ia m.surile necesare pentru
accelerarea investiga.ilor privind uciderea fiului lor pentru a se lua o decizie in func.ie de
cerin.ele conven.iei.
199. In acela.i document cu privire la cererea lor de repara.ie echitabil., ace.tia
revendic. impreun. 60 000 000 EUR, pe de o parte, .i 200 000 EUR, pe de alt. parte, ca
prejudiciu moral suferit din cauza duratei excesive a anchetei uciderii fiului lor imputabil.
direct agen.ilor statului, in opinia lor.
200. Guvernul consider. c. aceast. cerere de repara.ie echitabil. este confuz.. De
asemenea, o consider. ca fiind excesiv. .i nejustificat. .i solicit. Cur.ii s. o resping..
201. Curtea reaminte.te jurispruden.a sa consacrat. conform c.reia o hot.rare ce
constat. o inc.lcare atrage pentru statul parat obliga.ia juridic., in temeiul conven.iei, de a
opri inc.lcarea .i a elimina consecin.ele astfel incat s. se restabileasc. cat mai mult posibil
situa.ia anterioar. acesteia. Statele contractante p.r.i la o cauz. sunt, in principiu, libere s.
aleag. mijloacele pe care le vor folosi pentru a se conforma unei hot.rari ce constat. o
inc.lcare. Dac. natura inc.lc.rii permite o restitutio in integrum, este de datoria statului parat
s. o realizeze. Dac., in schimb, dreptul na.ional nu permite sau permite intr-un mod imperfect
s. se elimine consecin.ele inc.lc.rii, art. 41 abiliteaz. Curtea s. acorde p.r.ii v.t.mate, dac.
este cazul, repara.ia care i se pare potrivit. (Sfrijan impotriva Romaniei, nr. 20366/04, pct. 44,
22 noiembrie 2007).
Astfel, de exemplu, in cazul nerespect.rii art. 6 din conven.ie, aplicarea principiului
restitutio in integrum implic. plasarea reclaman.ilor, cel mai posibil, intr-o situa.ie
echivalent. celei in care s-ar afla dac. nu ar fi existat inc.lcarea cerin.elor acestei prevederi
(Sfrijan, citat. anterior, pct. 45-48).
202. In prezenta cauz., Curtea reaminte.te c. a constatat inc.lcarea procedural. a art.
2 din conven.ie din cauza absen.ei unei anchete efective a decesului fiului reclaman.ilor .i, in
special, din cauza absen.ei asocia.iei reclaman.ilor la procedurile judiciare din fa.a instan.ei.
Prin urmare, statul parat trebuie s. ia m.surile necesare pentru a accelera investiga.iile cu
privire la uciderea lui Nicolae Vlase pentru a lua o decizie conform. cerin.elor conven.iei.
203. De asemenea, Curtea consider. c. este necesar s. se acorde o repara.ie echitabil.
din cauza faptului c. autorit..ile na.ionale nu au tratat dosarul cu privire la decesul fiului
reclaman.ilor in urma unor focuri de arm. cu diligen.a impus. de art. 2 din conven.ie.
In baza elementelor de care dispune, in special a faptului c. ancheta este inc. pendinte,
Curtea consider. c. inc.lcarea art. 2 sub aspect procedural le-a cauzat persoanelor in cauz. un
prejudiciu moral, punandu-i intr-o situa.ie de suferin.. .i frustrare. Pronun.andu-se in echitate,
aceasta acord. fiec.rui reclamant 15 000 EUR cu acest titlu.
2. Cererea de repara.ie echitabil. a dlui M.rie.
204. Ini.ial, reclamantul a solicitat 200 000 EUR ca prejudiciu suferit din cauza duratei
excesive a anchetei privind absen.a unei anchete efective a represiunii manifesta.iilor
anticomuniste. Prejudiciul moral a fost reevaluat de c.tre reclamant in urma grevelor foamei
pe care le-a f.cut pentru a li se comunica reclaman.ilor copia documentelor din dosarul de
anchet., conform indica.iilor Cur.ii. Prejudiciul moral astfel reevaluat la 7 aprilie 2010 se
ridic. la 230 000 EUR.
205. Guvernul consider. c. aceste cereri de repara.ie echitabil. nu au leg.tur. cu
inc.lc.rile reclamate. De asemenea, le consider. ca fiind excesive .i nejustificate .i solicit.
Cur.ii s. le resping..
206. Curtea consider. c. reclamantul a suferit in mod cert un prejudiciu moral. .inand
seama de inc.lcarea constatat. a art. 8 .i pronun.andu-se in echitate, in conformitate cu art. 41
din conven.ie, este necesar s. i se acorde reclamantului suma de 6 000 EUR cu titlu de
prejudiciu moral.
B. Cheltuieli de judecat.
207. De asemenea, to.i reclaman.ii cer cate 603 400 RON, adic. 150 850 EUR,
cheltuieli de judecat., intitulat prejudiciu material, reprezentand cheltuielile asocia.iei pentru
dosarul prezentat autorit..ilor na.ionale .i Cur.ii. Ace.tia prezint. facturi de telefon, de
coresponden.., precum .i documente justificative ale cheltuielilor de deplasare la Strasbourg
.i de organizare a manifesta.iilor, inclusiv cheltuielile de recuperare medical. a reclamantului
Teodor M.rie. in urma grevelor foamei pe care le-a f.cut.
208. De asemenea, solicit. 49 400 EUR reprezentand onorariile avoca.ilor .i 14 400
EUR reprezentand salariile pl.tite de asocia.ie celor doi angaja.i care au lucrat exclusiv pentru
dosar.
209. Guvernul consider. c. cheltuielile f.cute de asocia.ie nu au nicio leg.tur. cu
aceast. cauz. .i c. cheltuielile de deplasare la Strasbourg nu erau necesare, avand in vedere
faptul c. procedura din aceast. cauz. s-a derulat in scris .i Curtea nu a invitat reclaman.ii s.
se prezinte in fa.a ei.
210. In conformitate cu jurispruden.a Cur.ii, un reclamant nu poate ob.ine rambursarea
cheltuielilor de procedur. decat in m.sura in care se stabilesc realitatea, necesitatea .i
caracterul rezonabil al cuantumului lor. In spe.., .inand seama de documentele aflate in
posesia, de jurispruden.a .i de natura .i complexitatea problemelor ridicate, Curtea consider.
rezonabil. suma de 20 000 EUR pentru procedura in fa.a Cur.ii .i o acord. reclaman.ilor.
Aceasta va fi pl.tit. direct .i in solidar lui Antonie Popescu, Ioana Sfir.ial. .i Ionu. Matei.
C. Dobanzi moratorii
211. Curtea consider. necesar ca rata dobanzilor moratorii s. se intemeieze pe rata
dobanzii facilit..ii de imprumut marginal practicat. de Banca Central. European., majorat.
cu trei puncte procentuale.
Pentru aceste motive, Curtea, in unanimitate,
1. Declar. cererile admisibile in ceea ce prive.te capetele de cerere intemeiate pe art.
2 .i art. 8 privind persoanele reclamante .i inadmisibile pentru celelalte capete de cerere;
2. Hot.r..te c. a fost inc.lcat art. 2 din conven.ie sub aspect procedural, in privin.a
reclaman.ilor Nicolae Vlase .i Elena Vlase;
3. Hot.r..te c. a fost inc.lcat art. 8 din conven.ie in privin.a reclamantului Teodor
M.rie.;
4. Hot.r..te c. nu este necesar s. examineze capetele de cerere intemeiate pe art. 6,
art. 13, art. 34 .i art. 14 coroborat cu art. 6 din conven.ie, in ceea ce prive.te reclaman.ii
individuali;
5. Hot.r..te
a) c. statul parat trebuie s. pl.teasc. reclaman.ilor, in termen de trei luni de la data
r.manerii definitive a hot.rarii conform art. 44 ˜ 2 din conven.ie, urm.toarele sume, precum
.i orice sum. care poate fi datorat. cu titlu de impozit, ca prejudiciu moral;
i. pentru cererea nr. 18817/08, cate 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro)
reclaman.ilor Nicolae Vlase .i Elena Vlase;
ii. pentru cererea nr. 33810/07, 6 000 EUR (.ase mii de euro) reclamantului Teodor
M.rie.;
b) c. statul parat trebuie s. pl.teasc. reclaman.ilor, in termen de trei luni de la data
r.manerii definitive a hot.rarii, conform art. 44 ˜ 2 din conven.ie, 20 000 EUR (dou.zeci de
mii de euro) lui Antonie Popescu, Ioana Sfir.ial. .i Ionu. Matei, pentru cheltuieli de judecat.;
c) c. sumele indicate la punctele precedente vor fi convertite in moneda statului parat
la rata de schimb din ziua pl..ii;
d) c., de la expirarea termenului men.ionat pan. la efectuarea pl..ii, aceste sume vor fi
majorate cu o doband. simpl., la o rat. egal. cu rata dobanzii facilit..ii de imprumut marginal
practicat. de Banca Central. European., aplicabil. pe parcursul acestei perioade .i majorat.
cu trei puncte procentuale;
6. Respinge cererea de repara.ie echitabil. pentru celelalte capete de cerere.
Redactat. in limba francez., apoi comunicat. in scris, la 24 mai 2011, in aplicarea
art. 77 ˜ 2 .i 3 din regulament.
Santiago Quesada Josep Casadevall
Grefier Pre.edinteSec.ia a treia
CAUZA ASOCIA.IA .21 DECEMBRIE 1989h
.I AL.II IMPOTRIVA ROMANIEI
(Cererile nr. 33810/07 .i 18817/08)
Hot.rare
Strasbourg
24 mai 2011
Hot.rarea devine definitiv. in condi.iile prev.zute la art. 44 pct. 2 din conven.ie. Aceasta
poate suferi modific.ri de form..
In cauza Asocia.ia .21 Decembrie 1989h .i al.ii impotriva Romaniei,
Curtea European. a Drepturilor Omului (Sec.ia a treia), reunit. intr-o camer. compus.
din Josep Casadevall, pre.edinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ineta Ziemele, Luis
Lopez Guerra, Mihai Poalelungi, judec.tori, Florin Streteanu, judec.tor ad hoc,.i de Santiago
Quesada, grefier de sec.ie,
Dup. ce a deliberat in camera de consiliu la 3 mai 2011,
Pronun.. prezenta hot.rare, adoptat. la aceea.i dat.:
Procedura
1. La originea cauzei se afl. cererile nr. 33810/07 .i 18817/08 indreptate impotriva
Romaniei prin care doi resortisan.i ai acestui stat, Teodor M.rie. .i Nicolae Vlase .i Elena
Vlase, precum .i o persoan. juridic. de drept roman, cu sediul in Bucure.ti, Asocia.ia .21
Decembrie 1989h (.reclaman.iih), au sesizat Curtea la 3 iulie 2007 .i 9 aprilie 2008 in temeiul
art. 34 din Conven.ia pentru ap.rarea drepturilor omului .i a libert..ilor fundamentale
(.conven.iah).
2. Reclamantul, Teodor M.rie., .i asocia.ia reclamant. sunt reprezenta.i de c.tre
Antonie Popescu, Ioana Sfir.ial. .i Ionu. Matei, avoca.i in Bucure.ti. Acesta din urm. a fost
.i reprezentantul so.ilor Vlase pan. la 20 august 2009. De la aceast. dat., au fost reprezenta.i
de domnul Dan-Sergiu Oprea, avocat in Bra.ov. Guvernul roman (.Guvernulh) a fost
reprezentat de agentul guvernamental, R.zvan-Hora.iu Radu, din cadrul Ministerului
Afacerilor Externe.
3. In urma ab.inerii lui Corneliu Birsan, judec.tor ales s. reprezinte Romania,
Guvernul l-a desemnat pe Florin Streteanu in calitate de judec.tor ad-hoc (art. 26 ˜ 4 din
conven.ie .i art. 29 ˜ 1 din regulament).
4. Cei doi reclaman.i, p.rin.ii unei victime decedate, .i al treilea reclamant, participant
la manifesta.ie, pretind in special lipsa unei anchete efective in ceea ce prive.te represiunea
violent. a manifesta.iilor antiguvernamentale care s-au desf..urat in decembrie 1989.
5. La 4 noiembrie 2008, Curtea a hot.rat s. conexeze cererile .i s. le comunice
Guvernului.
6. La 2 martie .i, respectiv, 11 mai 2009, Guvernul .i so.ii Vlase au solicitat ca cererea
lor s. fie examinat. separat de cea introdus. de asocia.ia reclamant. .i de domnul Teodor
M.rie., intre al.ii, din motive de celeritate. Ace.tia din urm. au fost de acord cu cererea
celorlal.i doi reclaman.i.
7. Curtea consider. totu.i necesar s. nu revin. asupra deciziei sale de conexare a celor
dou. cereri, in aplicarea art. 42 ˜ 1 din regulament, .i s. le examineze impreun. intr-o singur.
hot.rare, .inand seama .i de leg.tura faptic. .i juridic. existent. intre ele [Moldovan
impotriva Romaniei (nr. 2), nr. 41138/98 .i 64320/01, pct. 6, CEDO 2005-VII (extrase)],
decat in interesul unei bune administr.ri a justi.iei (a se vedea mutatis mutandis, Maria
Atanasiu .i al.ii impotriva Romaniei, nr. 30767/05 .i 33800/06, pct. 108, 12 octombrie 2010).
8. In temeiul art. 29 ˜ 1 din conven.ie, admisibilitatea .i fondul cauzei vor fi examinate
impreun..
In fapt
I. Circumstan.ele cauzei
9. Prima reclamant., Asocia.ia 21 Decembrie 1989 (Asocia.ia 21 Decembrie 1989),
este o asocia.ie compus. din participan.i, din victime r.nite .i din p.rin.ii victimelor decedate
in timpul represiunii manifesta.iilor antiguvernamentale care au avut loc in Romania in
decembrie 1989, in momentul r.sturn.rii .efului statului de atunci, Nicolae Ceau.escu,
evenimente cunoscute .i sub numele de .Revolu.iah. Asocia.ia, infiin.at. la 9 februarie 1990,
sprijin. interesele victimelor in procedura penal. ini.iat. in prezent de Parchetul de pe lang.
Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie. Aceast. procedur. prive.te moartea sau r.nile provocate de
gloan.e .i de relele tratamente .i arest.rile la care au fost supuse mai multe mii de persoane
din mai multe ora.e din .ar..
10. Al doilea reclamant, Teodor M.rie., s-a n.scut in 1962. El a participat la
manifesta.iile antiguvernamentale care s-au derulat la Bucure.ti in decembrie 1989 .i la
manifesta.iile ulterioare pan. in iunie 1990. El este, in prezent, pre.edintele asocia.iei
reclamante.
11. Al treilea .i al patrulea reclamant, Elena Vlase .i M. Nicolae Vlase, sunt p.rin.ii
lui Nicolae N. Vlase (numit .i Nicu.or), decedat la varsta de nou.sprezece ani in timpul
represiunii manifesta.iilor care au avut loc la Bra.ov, in decembrie 1989.
A. Circumstan.ele generale privind ancheta represiunii violente a manifesta.iilor
din decembrie 1989
1. Evenimentele din decembrie 1989 .i urm.rile lor
12. La 16 decembrie 1989, la Timi.oara au izbucnit manifesta.iile impotriva regimului
totalitar. La 17 decembrie 1989, la ordinul lui Nicolae Ceau.escu, Pre.edintele Republicii,
mai mul.i militari de rang inalt au fost trimi.i la Timi.oara pentru restabilirea ordinii. A urmat
o represiune violent., care a f.cut numeroase victime. Incepand cu 21 decembrie 1989, au
izbucnit manifesta.ii .i la Bucure.ti, Bra.ov .i alte ora.e din .ar..
13. Opera.iunile militare conduse cu aceast. ocazie au f.cut numeroase victime printre
civili. Dintr-o scrisoare adresat. primei reclamante, la 5 iunie 2008, de c.tre Parchetul militar
de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie, reiese c. .peste o mie dou. sute de persoane au
decedat, mai mult de cinci mii au fost r.nite .i mai multe mii au fost private ilegal de libertate
.i supuse la rele tratamenteh la Bucure.ti, Timi.oara, Re.i.a, Buz.u, Constan.a, Craiova,
Br.ila, Oradea, Cluj, Bra.ov, Targu Mure., Sibiu .i alte ora.e din Romania. De altfel, astfel
cum reiese din documentele Ministerului Ap.r.rii, declasificate prin Hot.rarea Guvernului nr.
94/2010 din 10 februarie 2010, mii de militari dota.i cu zeci de tancuri .i alte vehicule
blindate au fost trimi.i la Bucure.ti .i in alte ora.e. In perioada 17 . 30 decembrie 1989, au
f.cut uz de o mare cantitate de muni.ii.
14. Un num.r considerabil de persoane au fost ucise sau r.nite de gloan.e incepand cu
17 decembrie 1989 la Timi.oara .i incepand cu 21 decembrie 1989 la Bucure.ti. Dintr-un
raport din 24 iulie 1990 al Direc.iei procuraturilor militare, reiese c., in noaptea de 21 spre 22
decembrie 1989, .48 persoane au decedat .i 150 au fost r.nite la Bucure.ti ca rezultat al
represiunii violente a for.elor de ordine, inclusiv cu arme de foch.
15. Numeroase victime au fost ucise sau r.nite de gloan.e .i dup. 22 decembrie 1989,
dat. la care .eful statului de atunci au fost r.sturnat.
16. Astfel, la Bra.ov, ora. in care fiul reclaman.ilor domnul .i doamna Vlase a fost
victima impu.c.turilor .i a decedat, alte treizeci .i opt de persoane au fost ucise de gloan.e in
noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 .i altele in zilele urm.toare. Potrivit unui document
intitulat .Concluzii privind rezultatul investiga.iilor efectuate in ceea ce prive.te evenimentele
ce au avut loc la Bra.ov in perioada 23 . 25 decembrie 1989h prezentat de Guvern .i redactat
de un colectiv de .apte procurori .i .apte ofi.eri de poli.ie judiciar., dup. anun.ul oficial f.cut
la radio .i la televiziunea public. c. dictatura a c.zut, for.ele militare trimise pentru a ap.ra
regimul totalitar impotriva manifestan.ilor s-au retras, mai intai in caz.rmi, .i reprezentan.ii
manifestan.ilor au putut ocupa sediul consiliului jude.ean. In urma unor informa.ii cu privire
la pericolul c. anumite elemente contrarevolu.ionare trec la atac in seara de 22 decembrie
1989, generalul F., comandantul garnizoanei din Bra.ov, a fost chemat pentru a coordona
.ac.iunile de ap.rareh a bunurilor dobandite de la revolu.ie. Acesta a chemat 657 de solda.i de
la .ase unit..i militare. Primele trageri cu arme de foc au avut loc in timpul nop.ii, in jurul orei
3 diminea.a.
17. Ulterior, in 1990, mai multe asocia.ii civice, printre care .i asocia.ia reclamant. .i
o alt. asocia.ie prezidat. atunci de al doilea reclamant, .i-au mobilizat membrii de mai multe
ori pentru a protesta impotriva .persoanelor .i mentalit..ilor percepute ca fiind apropriate
comunismuluih in pia.a Universit..ii din Bucure.ti. Principalele revendic.ri ale
manifestan.ilor erau s. cunoasc. persoanele r.spunz.toare pentru represiunea armat. din
decembrie 1989 .i demisia noilor conduc.tori.
18. In cursul anului 1990, parchetele militare din Bucure.ti, Timi.oara, Oradea,
Constan.a, Craiova, Bac.u, Targu Mure. .i Cluj au deschis anchete privind utilizarea for.ei .i
priv.rile ilegale de libertate a unor persoane care au avut loc in ultimele zile din luna
decembrie 1989. In unele cazuri, cu privire la evenimentele din Timi.oara .i Cluj-Napoca,
anchetele s-au terminat cu sesizarea instan.ei .i cu o decizie de condamnare a unor inal.i
responsabili militari (privind represiunea din perioada 17 . 22 decembrie 1989 de la
Timi.oara, .i anume cauza .andru .i al.ii impotriva Romaniei, nr. 22465/03, pct. 6-47,
8 decembrie 2009).
19. Pan. in prezent, principala anchet. penal. privind utilizarea violen.ei, in special
impotriva manifestan.ilor civili, atat inainte cat .i in urma r.sturn.rii lui Nicolae Ceau.escu,
este inc. in curs .i face obiectul dosarului nr. 97/P/1990. Stabilirea circumstan.elor .i a
persoanelor r.spunz.toare pentru moartea violent. a lui Nicu.or Vlase face parte din acest
dosar.
2. Ini.ierea anchetei in dosarul nr. 97/P/1990. Decizia de netrimitere in judecat. din
20 septembrie 1995
20. Sec.ia Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Curtea Suprem. de
Justi.ie a deschis o anchet. privind represiunea manifesta.iilor din 21 .i 22 decembrie 1989.
Ini.ial, ancheta privea numai privarea de libertate a peste o mie de persoane .i a anchetelor
abuzive indreptate impotriva a zeci de persoane.
21. Prin decizia din 24 iulie 1990 a Sec.iei Parchetelor militare pronun.at. in dosarul
nr. 76/P/1990, s-a hot.rat separarea cauzei privind identificarea persoanelor care, prin
utilizarea de arme cu foc .i alte mijloace violente, au cauzat moartea unui num.r mare de
persoane .i au f.cut numeroase victime. Noua cauz. a fost inregistrat. sub nr. 97/P/1990.
22. Conform ordonan.ei parchetului din 20 septembrie 1995, pronun.at. in dosarul nr.
97/P/1990,
.In ceea ce prive.te obiectivele dosarului nr. 97/P/1990, trebuie, de asemenea, precizate limitele in
perioada care au fost luate in considerare. Astfel, trebuie subliniat faptul c. investiga.iile au vizat faptele comise
in intervalele de timp care s-au scurs de la dispersarea adun.rii ordonat. de N. Ceau.escu la 21 decembrie 1989
in Pia.a Palatului .i fuga dictatorului intervenit. in cursul zilei de 22 decembrie 1989.h
23. Incepand cu anul 1992, parchetul militar a separat ancheta in ceea ce prive.te mai
multe sute de p.r.i v.t.mate care au suferit violen.e .i arest.ri abuzive in ziua de 21
decembrie 1989. De exemplu, deciziile din 5 iunie .i 2 iulie 1992 de separare a anchetelor
privind pe Marius I. .i Sorin B. b.tu.i de c.tre militari. Ulterior, in aceast. cauz. s-au
pronun.at decizii de neincepere a urm.ririi penale. Acestea se intemeiau pe Decretul-lege nr. 3
din 4 ianuarie 1990 privind amnistierea unor infrac.iuni .i gra.ierea unor pedepse mai mici de
trei ani.
24. La 20 septembrie 1995, procurorul S. din cadrul Sec.iei Parchetelor militare din
cadrul Parchetului de pe lang. Curtea Suprem. de Justi.ie, a pronun.at o ordonan.. de
neincepere a urm.ririi penale in dosarul nr. 97/P/1990 cu privire la persoanele ucise sau r.nite
de gloan.e.
25. Ordonan.a citat. nu cuprindea lista exhaustiv. a victimelor, al c.ror num.r il situa
la .o sut. treizeci de mor.i .i r.ni.ih; conform altor indica.ii din aceea.i decizie, ar fi existat
patruzeci .i nou. de mor.i .i optzeci .i nou. de r.ni.i de gloan.e, b.rba.i, femei .i copii . civili
neinarma.i, din care numai patruzeci .i doi erau numi.i nominal.
26. Conform acestei ordonan.e, faptele s-au desf..urat in felul urm.tor: in urma
manifesta.iilor contra regimului, care au inceput la Timi.oara, ministrul ap.r.rii de atunci a
dat, la 17 decembrie 1989, dispozi.ie de lupt.. Conform ordonan.ei din 20 septembrie 1995,
ordinul a fost redactat astfel: .For.ele armate trebuie s. respecte modalit..ile de avertizare
[folosind cuvintele] stai, stai, c. trag; in caz de nesupunere la avertisment, se trage foc in aer
apoi, dac. avertismentul continu. s. fie ignorat, se trage in direc.ia picioarelorh. Ordonan.a
din 20 septembrie 1995 nu precizeaz. care erau situa.iile care reclamau interven.ia armat..
27. Ordonan.a indica apoi c. a fost imposibil s. se stabileasc. derularea exact. a
faptelor, avand in vedere amploarea confrunt.rii .dintre, pe de o parte, mii sau zeci de mii de
manifestan.i .i, pe de alt. parte, sute sau mii de militari ai for.elor represiveh. In plus,
parchetul a reamintit c. .dup. c.derea regimului totalitar, s-a instalat o adev.rat. paralizie a
institu.iilor de stat, intr-o situa.ie general. de haos .i confuzieh, astfel incat nu au fost incepute
anchete la fa.a locului, nici prelev.ri de prove, expertize balistice sau chiar autopsii ale
cadavrelor victimelor. De asemenea, s-a notat faptul c. .anumite institu.ii ai c.ror agen.i au
fost implica.i in dispersarea manifestan.ilor nu au cooperat .i nu au ajutat deloc la stabilirea
faptelorh.
28. In plus, de.i dou. sute treizeci .i cinci de persoane, din care unele au fost r.nite de
gloan.e, au fost arestate .i supuse la rele tratamente la Mili.ia capitalei, Ministerul de Interne a
refuzat s. identifice ofi.erii superiori ai agen.ilor care au s.var.it aceste infrac.iuni.
29. Ordonan.a din 20 septembrie 1995 men.iona, de asemenea, c. niciun militar sau
agent al statului nu a fost victima violen.elor de atunci, astfel c. deschiderea focului impotriva
manifestan.ilor civili neinarma.i .i neviolen.i fusese ilegal..
30. Fiind vorba de r.spunderea penal. pentru mor.ile .i r.nile cauzate de c.tre militarii
din cadrul Ministerului Ap.r.rii, Ministerului Internelor .i Securit..ii, ordonan.a a
concluzionat c. r.spunderea revenea exclusiv persoanelor care ordonaser. deschiderea
focului, .i anume .efului statului de atunci, care era .i comandantul suprem al armatei, .i
mini.trilor ap.r.rii .i internelor, precum .i .efului Securit..ii .i .altor membri ai Comitetului
Politic Executiv al Partidului Comunisth, ale c.ror nume nu erau men.ionate in ordonan… In
ceea ce-i prive.te pe ministrul internelor .i .eful Securit..ii, precum .i pe .al.i membri ai
Comitetului Politic Executivh, ordonan.a preciza faptul c. ace.tia fuseser. deja condamna.i
pentru acelea.i fapte, f.r. indicarea referin.ei din dosarele sau deciziile de condamnare. In
ceea ce prive.te fostul ministru al ap.r.rii, ordonan.a a dispus incetarea urm.ririi penale,
acesta fiind decedat.
31. Ordonan.a indica in cele din urm. c., fiind vorba de militari care, f.r. s. fi primit
vreun ordin, au tras personal in manifestan.i, numai unii au putut fi identifica.i, cum este
generalul A.C. In cazurile in care au fost identifica.i, urm.rirea penal. impotriva lor a fost
desf..urat. separat .i a f.cut obiectul altor dosare; nu mai f.ceau parte, a.adar, din dosarul nr.
97/P/1990.
3. Cele dou. decizii ale parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.i .i Justi.ie din 7
decembrie 2004
32. In urma unei cereri formulat. de domnul M.rie. .i asocia.ia reclamant., Sec.ia
Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie, a
anulat, prin decizia din 7 decembrie 2004, ordonan.a din 20 septembrie 1995 pronun.at. in
dosarul nr. 97/P/1990, ca nelegal. .i nefondat.. Printre motivele de nelegalitate, parchetul a
ar.tat c. ordonan.a din 20 septembrie 1995 nu men.iona cu exactitate persoanele .i faptele
care erau prev.zute in ordonan.a de neincepere a urm.ririi penale .i c. utiliza expresia
impersonal. .ceilal.i membrih ai Comitetului Executiv al Partidului Comunist. Un alt motiv
de nelegalitate era faptul c. decizia nu fusese comunicat. persoanelor v.t.mate sau altor
persoane anchetate.
In plus, parchetul a observat c., in ciuda probelor depuse la dosarul anchetei,
ordonan.a din 20 septembrie 1995 nu examina r.spunderea .efului G.rzilor Patriotice,
colonelul P.C., nici pe cea a militarilor care au jucat un rol in organizarea modalit..ilor de
executare a ordinelor date de .eful statului sau de mini.trii s.i.
Parchetul a constatat c. anumite p.r.i v.t.mate nu au fost audiate in cursul anchetei,
c. militarii din cadrul regimentelor care fuseser. trimi.i s. pun. cap.t manifesta.iilor nu au
fost audia.i, c. jurnalele .inute de unit..ile militare implicate in represiune nu au fost cerute .i,
a.adar, nici verificate .i c. ancheta nu s-a ocupat de eventuala implicare a altor institu.ii
publice cum ar fi, de exemplu, utilizarea autovehiculelor Po.tei pentru transportul
prizonierilor.
33. Prin decizia pronun.at. in aceea.i zi, 7 decembrie 2004, Sec.ia Parchetelor militare
a dispus punerea sub acuzare a 102 persoane, in principal ofi.eri, inclusiv inal.i responsabili,
ai armatei .i poli.iei, precum .i ai fostelor for.e de Securitate, pentru omor (art. 174-176 C.
pen.), genocid (art. 357 C. pen.), tratamente inumane (art. 358 C. pen.), tentativ.,
complicitate, instigare la comiterea acestor infrac.iuni .i participa.ie lato sensu (improprie) la
acestea, fapte comise .in perioada 21 – 30 decembrie 1989h. .aisprezece civili, din care un
fost pre.edinte al Romaniei .i un fost .ef al Serviciului Roman de Informa.ii, au fost, de
asemenea, pu.i sub acuzare.
4. Desf..urarea anchetei dup. 2004: ramurile anchetei conexate la dosarul nr.
97/P/1990
34. Mai multe anchete penale privind represiunea violent. a manifesta.iilor din
decembrie 1989, cu un parcurs diferit la inceput, au fost conexate anchetei care face obiectul
dosarului nr. 97/P/1990.
35. Prin decizia din 9 ianuarie 2006, Sec.ia Parchetelor militare a dispus ca dosarul
privind ancheta represiunii violente din Bra.ov in cursul c.reia fiul reclaman.ilor Vlase a fost
ucis s. fie ad.ugat la dosarul nr. 97/P/1990. Aceast. decizie a fost motivat. de faptul c.
comandan.ii militari care au ac.ionat la Bra.ov in perioada 16 . 30 decembrie 1989 erau
subordona.i generalului G.V., comandant al Armatei I.
36. Astfel cum reiese din scrisoarea din 22 mai 2009 a Sec.iei Parchetelor militare,
126 decizii de neincepere a urm.ririi penale pronun.ate in dosarele de anchet. separate au fost
infirmate, iar dosarele ad.ugate la dosarul nr. 97/P/1990.
37. S-au mai ad.ugat la dosarul nr. 97/P/1990, dup. anularea deciziilor de neincepere
a urm.ririi penale ini.iale, anchetele cu privire la mai multe sute de victime, in total, mor.i .i
r.ni.i, in Bucure.ti, in cartierul in care se afla televiziunea public. .i in strada Antiaerian.,
precum .i in ora.ele Br.ila, Constan.a, Targu Mure. .i Slobozia. Deciziile de neincepere a
urm.ririi penale se bazau pe absen.a r.spunderii penale, in special pe motivul erorii de fapt .i
a pierderii temporare de discern.mant a persoanelor implicate. Deciziile de infirmare
sus.ineau c. neinceperea urm.ririi penale nu indica infrac.iunile s.var.ite, numele persoanelor
acuzate .i nu men.iona victimele din perioada 22 . 30 decembrie 1989.
5. Actele de anchet. realizate dup. decizia din 7 decembrie 2004 in dosarul nr.
97/P/199
38. In scrisoarea adresat. la 5 iunie 2008 asocia.iei reclamante, Procurorul .ef adjunct
al Sec.iei Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i
Justi.ie a ar.tat c., in perioada 2005 . 2007, in dosarul nr. 97/P/1990, au fost audiate
6 370 persoane. In plus, s-au realizat 1 100 expertize balistice, peste 10 000 investiga.ii in
teren .i 1 000 anchete la fa.a locului. A precizat, de asemenea, c. .printre cauzele intarzierii
[anchetei] trebuie men.ionate .i m.surile repetitive […] care vizeaz. transferul dosarului de la
un procuror la altul […], faptul c. procurorii nu au comunicat cu promptitudine p.r.ilor
v.t.mate deciziile de neincepere a urm.ririi penale […] .i c. ancheta a fost redeschis. la doar
ca.iva ani dup. depunerea plangerilor persoanelor in cauz. […]; absen.a cooper.rii institu.iilor
implicate in represiunea din decembrie 1989 […], complexitatea extrem. a anchetei […] din
cauz. c. m.surile de investiga.ie necesare nu au fost realizate imediat dup. omorurile .i relele
tratamente denun.ate […]h.
Scrisoarea precizat. anterior men.ioneaz. o alt. cauz. a intarzierii, .i anume decizia
nr. 610/2007 a Cur.ii Constitu.ionale din 16 iulie 2007, care a retras procurorilor militari din
cadrul Sec.iei Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie
.i Justi.ie competen.a de a ancheta in dosarul nr. 97/P/1990 pentru a o transfera procurorilor
civili, .i anume Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie. In opinia .efului
Sec.iei Parchetelor militare exprimat. in scrisoarea din 5 iunie 2008 men.ionat. anterior,
transferul dosarului ar fi de natur. s. genereze noi intarzieri de procedur., avand in vedere
volumul mare al dosarului, complexitatea cauzei .i distan.a in timp a evenimentelor care fac
obiectul anchetei.
39. Conform datelor avansate de c.tre Guvern, de la reluarea anchetei, s-au audiat
2800 martori .i 320 p.r.i v.t.mate in 2007 .i numai 72 martori .i 38 p.r.i v.t.mate in 2005.
460 martori .i 210 p.r.i v.t.mate s-au audiat in 2008. 443 albume .i plan.e fotografice au fost
examinate in 2006 .i 175 in 2007.
40. Prin decizia din 15 ianuarie 2008, Sec.ia Parchetelor militare din cadrul
Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie a decis s. separe ancheta cu privire
la cei 16 acuza.i civili (dintre care un fost pre.edinte al Romaniei .i un fost .ef al Serviciului
Roman de Informa.ii) de cea cu privire la militari .i s.-.i transfere competen.a parchetului de
pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie.
41. Dintr-un comunicat din 10 februarie 2009 al Biroului de informare public. din
cadrul Consiliului Superior al Magistraturii reiese c. pre.edintele Consiliului va solicita
Inspec.iei Judiciare stabilirea cauzelor nesolu.ion.rii cu celeritate a cercet.rilor penale.
B. Circumstan.ele deosebite privind ancheta mor.ii lui Nicu.or Vlase
42. Conform certificatului de deces, Nicu.or Vlase a decedat la 23 decembrie 1989.
43. Ini.ial, ancheta penal. a decesului s.u a f.cut obiectul dosarului nr. 158/P/1990 al
Parchetului Militar din Bra.ov. Prin decizia din 9 ianuarie 2006, acest dosar a fost ad.ugat la
dosarul nr. 97/P/1990.
1. Inceputul anchetei
44. Raportul elaborat la 3 ianuarie 1990, in urma unui examen medico-legal extern,
f.r. autopsie, practicat la Laboratorul de medicin. legal. din Bra.ov, a indicat c. decesul s-a
datorat unei r.ni f.cute de o arm. de foc care-i provocase o hemoragie extern.. Din declara.ia
dat. la 27 noiembrie 2008 de ofi.erul C., pe atunci medic militar la Spitalul militar din
Bra.ov, acesta primise ordinul de a nu realiza autopsia cadavrelor.
45. La 26 februarie 1990, acela.i medic C. de la spitalul militar a intocmit un .raporth
c.tre .eful Inspectoratului de poli.ie a jude.ului Bra.ov la cererea c.pitanului [P.]. In acest
raport, a declarat c., .la 23 decembrie 1989, intre orele 3 .i 5 diminea.a, a fost adus cadavrul
lui Vlase Nicolae, in varst. de 19 ani, din Bra.ov, ucis la Revolu.ie, in zona Consiliului
Jude.eanh .i c. .la 26 decembrie 1989, a fost transportat la morg. pentru necropsieh.
46. Reclaman.ii, care au observat urme de violen.e pe corpul fiului lor decedat .i au
constatat c. rana f.cut. de glon. inc. sangera, au b.nuit c. nu a decedat in diminea.a zilei de
23 decembrie 1989, in timpul tragerilor asupra mul.imii de manifestan.i, ci ulterior. In urma
demersurilor lor .i a cererii parchetului militar din Bra.ov, r.m..i.ele lui Nicolae Vlase au
fost exhumate .i s-a f.cut o autopsie; la 13 martie 1991 a fost elaborat un raport medico-legal.
In ciuda cererilor reclaman.ilor, autorit..ile au refuzat s. accepte participarea la autopsie a
unor exper.i str.ini sau a unui medic desemnat de persoanele in cauz..
47. Ulterior, in cursul anilor 1991-2008, reclaman.ii au adresat memorii Parchetului de
pe lang. Curtea Suprem. de Justi.iei, Ministerului Justi.iei .i Pre.edintelui Republicii. Au
cerut ca cei care i-au torturat fiul .i l-au ucis s. fie identifica.i .i tra.i la r.spundere. In 1999,
au primit primele informa.ii cu privire la anchet.. Inainte de aceast. dat., cei patru procurori
ins.rcina.i cu ancheta s-au limitat, dup. cum spune reclamanta, s.-i recomande verbal s. se
interneze in spital pentru a fi ingrijit. .i i-au repro.at c. nu a avut grij. de fiul s.u ca s. nu fie
ucis.
2. Decizia de neincepere a urm.rii penale din 28 decembrie 1994
48. Prin decizia din 28 decembrie 1994, necomunicat. reclaman.ilor, Parchetul militar
din Bra.ov a pronun.at decizia de neincepere a urm.rii penale in dosarul nr. 158/P/1990 cu
privire la 39 de persoane ucise, dintre care .i fiul reclaman.ilor, doamna .i domnul Vlase, .i
82 de r.ni.i la Bra.ov in noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989.
Decizia a ar.tat c. nu a fost posibil s. se stabileasc. cu exactitate locul din centrul
ora.ului unde fiecare dintre aceste persoane a c.zut, deoarece cadavrele au fost luate inainte
de incetarea focurilor, tot in cursul nop.ii, .i identificarea lor s-a f.cut ulterior la morga
spitalului militar, a spitalului jude.ean sau la laboratorul de medicin. legal. unde au fost
trimise.
Dup. ce a constatat c. mai multe sute de militari inarma.i au intervenit pentru a ap.ra
cele mai importante institu.ii din ora. de un atac iminent, dar f.r. s. le numeasc., parchetul
militar a ar.tat c. .focul a fost deschis din gre.eal., f.r. s. fi fost dat vreun ordin, in
condi.iile specifice de atunci, adic. stres, teama de presupu.ii terori.ti, oboseala cadrelor
militareh. Civilii au fost prin.i in mijlocul tragerilor incruci.ate ale militarilor care ocupau
pozi.ii opuse. Num.rul mare de victime din noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989 din centrul
ora.ului Bra.ov se explic. .i prin faptul c. militarii din cadrul Ministerului Ap.r.rii Na.ionale
au utilizat 270 000 cartu.e, trupele de mili.ie din Securitate 1 079 cartu.e .i g.rzile patriotice
.i civilii care au ob.inut pu.ti 39 480 cartu.e. S-au folosit .i mitraliere .i au fost lansate peste
100 de grenade.
Parchetul militar a estimat c. lipsa judec..ii de care au dat dovad. comandan.ii
garnizoanei din Bra.ov ne.inand seama de starea de spirit a militarilor plasa.i sub ordinele lor
.i de starea lor de oboseal. .i stres nu putea angaja r.spunderea penal.. Parchetul militar
re.ine in favoarea lor lipsa de experien.. a cadrelor militare in materie de lupt. in mediul
urban .i faptul c. nu au luat m.suri inainte de declan.area focului pentru a stabili mijloacele
de comunicare dintre unit..ile amenajate in zon..
49. In p.r.ile sale relevante, decizia a fost astfel redactat.:
.In momentul in care au inceput tragerile in centrul ora.ului, mai multe sute de persoane erau prezente,
printre care femei .i tineri care au r.spuns apelului televiziunii na.ionale care le-a cerut s. ias. in strad.,
deoarece revolu.ia era in pericol.
To.i ace.ti civili au fost prin.i in mijlocul tragerilor incruci.ate ale militarilor care ocupau pozi.ii opuse
.i cei care nu aveau satisf.cut serviciul militar (femei .i tineri) nu .tiau c. trebuie s. se intind. pe jos. De altfel,
chiar militarii in serviciu, lua.i prin surprindere, au r.mas in picioare cand au inceput tragerile.
In aceste circumstan.e, in primele minute de la declan.area tragerilor, zeci de persoane, dintre care .i
militari, au fost atinse de gloan.e.
To.i militarii care s-au aflat in acea noapte in centrul ora.ului Bra.ov, din care marea majoritate au fost
audia.i, au declarat c. erau obosi.i deoarece cei mai mul.i erau posta.i acolo din noaptea precedent., 21 spre 22
decembrie 1989, c. erau to.i speria.i de ceea ce aflaser. c. se intampla la Bucure.ti .i c., din propria lor
ini.iativ., .i-au inc.rcat armele deoarece se a.teptau in orice moment s. fie ataca.i.
In aceste circumstan.e, a fost suficient ca civilul I.E. s. trag. primele focuri in direc.ia persoanelor pe
care le considera suspecte pentru ca to.i militarii care se aflau in centru s. declan.eze focul la randul lor, f.r. un
ordin prealabil al comandan.ilor lor. […]
Toate persoanele inarmate . atat militari cat .i civili . care au f.cut uz de arme de foc in noaptea de 22
spre 23 decembrie 1989 in centrul ora.ului erau de bun.-credin.. .i de partea Revolu.iei, convin.i c. ac.ionau
pentru a ap.rarea ei. Au f.cut uz de arme de foc din cauza confuziei care domina, precum .i a fricii mari .i
b.nuielii care puseser. st.panire pe cei care erau in strad..h
3. Ancheta din 1999 pan. in prezent
50. Prin scrisoarea din 9 iulie 1999, Procurorul .ef al Parchetului militar din Bra.ov a
informat reclamantul Nicolae Vlase c. ancheta cu privire la decesul fiului s.u s-a incheiat cu
o decizie de neincepere a urm.rii penale .pentru eroarea de fapt, care inl.tur. r.spunderea
penal.h. Din aceast. scrisoare reiese c. ancheta stabilise faptul c. fiul reclaman.ilor a decedat
.in cursul evenimentelor din decembrie 1989h, f.r. nicio alt. precizare cu privire la locul,
momentul .i alte circumstan.e in care a intervenit decesul. Scrisoarea a raportat, de asemenea,
constat.rile unui raport medico-legal elaborat la 13 martie 1991, dup. exhumarea r.m..itelor,
conform c.rora Nicolae N. Vlase a avut o moarte violent., datorat. unei hemoragii externe in
urma rupturii arterei femurale stangi, provocat. de proiectilul unei arme de foc. Mai mult,
scrisoarea a ar.tat c. expertiza medico-legal. nu a indicat alte urme de violen.. pe corpul
victimei, cu excep.ia unei zgarieturi de 2 cm2 pe dosul palmei drepte.
51. Reclamanta Elena Vlase a contestat aceast. decizie in fa.a Sec.iei Parchetelor
militare din cadrul Parchetului de pe lang. Curtea Suprem. de Justi.ie.
52. Prin decizia din 30 august 1999, Sec.ia Parchetelor militare a infirmat decizia de
neincepere a urm.rii penale emis. la 28 decembrie 1994 pe motiv c. ancheta fusese
incomplet. .i c. .nu au existat dovezi care s. permit. eliminarea r.spunderii persoanelor care
aveau obliga.ia de a conduce .i coordona ac.iunile militarilor […] astfel incat s. p.streze
controlul situa.iei .i s. evite pierderea de vie.i sau r.nirea unor persoane nevinovateh. Prin
aceea.i decizie, Sec.ia Parchetelor militare a notat c. nu au fost clarificate circumstan.ele in
care 600 pu.ti de .tip ZBh au fost distribuite unor civili neinstrui.i pentru utilizarea lor. Mai
mult, nu au fost identificate persoanele direct r.spunz.toare de moartea a 39 de persoane .i de
r.nile cauzate altor 82 militari .i civili.
53. La 23 martie 2001, 21 iulie .i 25 noiembrie 2003, 25 ianuarie, 18 octombrie .i
24 decembrie 2005, precum .i 3 ianuarie 2006, reclaman.ii .i-au repetat plangerile penale
impotriva poli.i.tilor, agen.ilor de Securitate .i medicilor implica.i, in opinia lor, in moartea
violent. a fiului lor.
54. Prin scrisoarea din 11 iulie 2001, Sec.ia Parchetelor militare din cadrul Parchetului
de pe lang. Curtea Suprem. de Justi.ie a informat-o pe reclamanta Elena Vlase c. ancheta
privind decesul fiului s.u era in curs de desf..urare.
55. Prin scrisoarea din 21 octombrie 2002, directorul inchisorii Codlea a trimis Sec.iei
Parchetelor militare o declara.ie a de.inutului M.C. f.cut. in 1990 care se referea la uciderea
fiului reclaman.ilor in decembrie 1989. In opinia acestui martor, Nicolae Vlase fusese ucis de
c.tre un ofi.er de poli.ie in timp ce era re.inut la sec.ia de poli.ie a jude.ului Bra.ov.
56. Prin scrisoarea din 18 decembrie 2003, Ministerul Justi.iei a r.spuns doamnei
Elena Vlase c. plangerea privind intarzierea anchetei penale a decesului fiului s.u a fost
retrimis. Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie.
57. Prin decizia din 9 ianuarie 2006, parchetul a dispus ca dosarul privind ancheta
represiunii violente din Bra.ov s. fie conexat la dosarul nr. 97/P/1990 datorit. faptului c.
comandan.ii militari care au ac.ionat la Bra.ov in perioada 16 . 30 decembrie 1989 erau
subordona.i generalului G.V., .eful primei armate.
58. Prin scrisorile din 27 ianuarie .i 5 noiembrie 2007, care se bazau pe declara.iile
martorului M.C., reclaman.ii au solicitat Sec.iei Parchetelor militare din cadrul Parchetului de
pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie audierea mai multor persoane, dintre care procurori
militari .i un medic legist, in scopul anchet.rii. In plus, ace.tia au cerut examinarea unei
inregistr.ri video produs. de ei .i care ar.ta cadavrul fiului lor prezentand urme de tortur..
59. Dintr-o o scrisoare pe care Sec.ia Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe
lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.iei a adresat-o doamnei Vlase la 4 aprilie 2008, ancheta
penal. privind uciderea fiului reclaman.ilor se face in dosarul nr. 97/P/1990 (a se vedea supra,
partea A).
60. Prin scrisorile din 16 octombrie 2008 .i 29 ianuarie 2009, Consiliul Superior al
Magistraturii a r.spuns unei plangeri a reclamantei Elena Vlase privind absen.a eficacit..ii
anchetei mor.ii fiului s.u. Consiliul a ar.tat c. a constatat c., intre anii 1994.2001 .i 2002.
2005, nu a fost indeplinit niciun act in cadrul investiga.iei pentru stabilirea persoanelor
r.spunz.toare pentru moartea fiului s.u. Apoi, a ar.tat c. nu putea fi dispus. nicio m.sur.,
deoarece r.spunderea disciplinar. a procurorilor nu putea fi stabilit. decat intr-un an de zile
de la comiterea faptei.
In cele din urm., Consiliul a indicat c., dup. decembrie 2004 au fost realizate mai
multe acte in cadrul anchetei investiga.ie astfel c. nicio r.spundere nu putea fi re.inut. in
sarcina procurorilor ins.rcina.i cu ancheta.
4. Ac.iunea civil. a reclaman.ilor Elena .i Nicolae Vlase
61. La o dat. neprecizat., in 2004, reclaman.ii au dat in judecat. Ministerul Ap.r.rii,
Ministerul de Interne .i Serviciul Roman de Informa.ii. Au cerut s. li se acorde desp.gubiri
din partea institu.iilor pe care le considerau r.spunz.toare de decesul fiului lor .i de
impiedicarea anchetei.
62. Prin decizia din 31 ianuarie 2005 a Tribunalului jude.ului Bra.ov, ac.iunea lor a
fost declarat. inadmisibil. pentru insuficienta timbrare a ac.iunii, in ciuda faptului c. instan.a
a re.inut faptul c. reclaman.ii declaraser. c. nu dispun de mijloacele financiare pentru a pl.ti
integral taxele de timbru. Aceast. decizie a fost men.inut. de Curtea de Apel din Bra.ov, la 5
mai 2005. Reclaman.ii au formulat recurs. La 1 martie 2006, ace.tia au cerut Inaltei Cur.i de
Casa.ie .i Justi.ie s. amane decizia privind recursul pan. la emiterea de c.tre parchet a
deciziei cu privire la ancheta mor.ii fiului lor .i s. solicite parchetului s. comunice decizia.
Recursul reclaman.ilor, prin urmare, s-a perimat. La 14 februarie 2008, Inalta Curte de
Casa.ie .i Justi.ie a constatat din oficiu c. a intervenit perimarea.
C. Circumstan.ele deosebite cu privire la reclamantul Teodor M.rie.
1. Ziua de 21 decembrie
63. La 21 decembrie 1989 la amiaz., reclamantul a fost surprins in str.zile din
Bucure.ti de o mul.ime de oameni care alerga panicat.. A aflat c. persoanele de la adunarea
convocat. de Nicolae Ceau.esc s-au dispersat. A decis s. se al.ture grupului care se indrepta
spre Universitate, scandand slogane anticomuniste.
64. In apropiere de Pia.a Universit..ii, un cordon de solda.i cu scuturi blocau trecerea
manifestan.ilor. Dup. o alterca.ie, solda.ii au inceput s. alerge dup. ca.iva manifestan.i,
inclusiv dup. reclamant, care a incercat s. scape.
65. C.tre ora 16, manifestan.ii, intre care era .i reclamantul, au incercat s. se apropie
de sediul Comitetului Central al Partidului Comunist, dar au fost bloca.i de solda.i cu scuturi.
Reclamantul a v.zut un autovehicul militar blindat in strada blocat.. Dup. o or. jum.tate, trei
blindate au atacat manifestan.ii. Reclamantul .i mul.i al.i manifestan.i au urm.rit una din
blindate pan. cand o manevr. brusc. a vehiculului c.tre o strad. secundar. i-a expus in fa.a
unui cordon de solda.i inarma.i, care au deschis focul asupra mul.imii. Reclamantul .i ceilal.i
manifestan.i au incercat apoi s. fug. .i au alergat ca s. se fereasc. de gloan.ele care erau trase
din toate direc.iile asupra lor .i care uciser. deja mai multe persoane.
66. Reclamantul a reu.it s. intre intr-o curte, care era deja plin. de manifestan.i .i
acoperit. de ferestre sparte. Observand c. bulevardul era inaccesibil din cauza focurilor
continui ale militarilor ce avansau .i c. r.mase blocat in curte, reclamantul a reu.it, impreun.
cu alte persoane, s. sar. peste un zid .i s. fug.. S-a indreptat spre Teatrul Na.ional, unde a
r.mas impreun. cu ceilal.i manifestan.i, inconjura.i de mili.ie .i de blindate militare, intr-un
aer irespirabil din cauza gazului lacrimogen .i a prafului de pu.c..
67. Rezult. din documentele dosarului de anchet., .i anume din declara.iile martorilor
(declara.ia lui Dan D. din 13 februarie 2005, a Floric.i N. din 5 iunie 2006 .i a lui Ion A.),
precum .i dintr-un raport al poli.iei c. reclamantul Teodor M.rie. figura printre manifestan.ii
asupra c.rora s-a deschis focul in Pia.a Universit..ii, la 21 decembrie 1989.
68. Din jurnalele de lupt. din 21 decembrie 1989 .i din alte documente ale for.elor
armate, inclusiv o transcriere de telecomunica.ii speciale din 21 decembrie 1989, reiese c. a
fost dat .i executat ordinul de .decimare a manifestan.ilorh .i de arestare a celor r.ma.i in
via.. .i de incarcerare in inchisoarea de la Jilava. Aceste documente indic., de asemenea,
amploarea for.elor militare .i de poli.ie aflate inclusiv in Pia.a Universit..ii, echipate cu arme
de r.zboi .i cu vehicule blindate, .i anume tancuri de lupt., precum .i cantitatea de muni.ii
utilizate in acea zi. Zeci de manifestan.i au fost uci.i de focurile de arme, inclusiv de rafalele
de arme automate, sau zdrobi.i de vehiculele blindate, cadavrele lor fiind abandonate la
vederea manifestan.ilor.
69. Din declara.iile mai multor ofi.eri militari, dintre care unii acuza.i, .i ale altor
martori civili, ce figureaz. in dosarul de anchet., reiese, de asemenea, c., la 21 decembrie
1989, in Pia.a Universit..ii, aproximativ 1000 persoane au fost prinse violent de mili.ie,
b.tute brutal .i arestate (a se vedea declara.iile ofi.erilor Florin M., din 25 ianuarie 1990, .i
Lauren.iu B., din 26 noiembrie 2008, .i declara.iile martorilor Maria V., din 23 ianuarie 1990,
.i Ileana S., din 12 martie 1990).
70. Dup. ora 23, in noaptea de 21 decembrie 1989, reclamantul s-a intors la domiciliu.
Aici a aflat c. fusese c.utat de mai multe persoane. Ulterior, a aflat c. oficialii statului urmau
s. preg.teasc. mandate de arestare pentru to.i participan.ii la manifesta.ie .i c. numai
amploarea evenimentelor desf..urate in ziua urm.toare impiedicase acest lucru. Din
cuno.tin.ele lui, toata ziua manifestan.ii fuseser. filma.i .i fotografia.i in scopul represiunii
dorit. de autorit..i.
2. Ziua de 22 decembrie 1989 .i urm.rile ei
71. In diminea.a de 22 decembrie 1989, reclamantul s-a intors in centrul ora.ului la
manifesta.ia din fa.a sediului Comitetului Central al Partidului Comunist. Ajuns acolo, a
reu.it s. p.trund. in cl.direa Comitetului printr-o fereastr., cu ajutorul altor manifestan.i.
In.untru a g.sit pu.ti .i cutii cu muni.ii.
Ca.iva manifestan.i, inclusiv reclamantul, au luat pu.ti .i au alergat la etajele
superioare .i pe terasa cl.dirii, cu inten.ia de a opri elicopterul care tocmai decola in care erau
cuplul preziden.ial .i al.i membri ai Comitetului Politic Executiv. La ultimul etaj, s-au intalnit
cu dou. g.rzi de corp ale lui Nicolae Ceau.escu cu care au fost nevoi.i s. se lupte pentru a
putea ajunge pe terasa de unde elicopterul tocmai decolase. Intorcandu-se pe culoare, au dat
peste un ofi.er care i-a chemat intr-un birou unde erau al.i ofi.eri. Dup. ce au ob.inut
promisiunea de a nu mai deschide focul asupra civililor, manifestan.ii au l.sat, la randul lor,
armele.
72. In jurul orei 18:30, in timp ce reclamantul impreun. cu al.i participan.i se aflau
intr-unul din birourile din cl.dire, au auzit focuri de arme. Reclamantul s-a dus la fereastr. s.
vad. ce se intampla. Un glon. a fost tras in direc.ia sa, atingand cadrul ferestrei. Au urmat mai
multe gloan.e .i cei din birou au fost nevoi.i s. ias. tarandu-se pe jos.
73. Seara, reclamantul .i ceilal.i participan.i au fost obliga.i s. sting. lumina .i s.
trag. perdelele pentru a evita alte focuri de arm. asupra lor. For.ele speciale care au p.truns in
cl.dire au cerut reclamantului .i celorlalte persoane prezente s. evacueze etajul .ase la etajele
inferioare. Ajuns la parter .i g.sind alimente, reclamantul a luat din ele .i s-a intors iar la
etajele superioare s. le duc. solda.ilor. La etajul cinci, aceia.i solda.i care i-au spus s.
coboare cateva minute mai devreme l-au somat s. se opreasc., amenin.andu-l cu armele.
Reclamantul le-a explicat motivul pentru care a urcat la ei .i unul din ei s-a apropiat de el
pentru a-i lua alimentele aduse.
74. Reclamantul a ie.it din sediul Comitetului Central .i s-a intors acas. in timp ce se
tr.geau focuri de arme de peste tot. A petrecut noaptea acas., ascultand tragerile pan. in zori.
75. La 23 decembrie, reclamantul a decis s. mearg. la televiziunea na.ional. din cauza
apelurilor lansate pentru a veni .i a-i ap.ra sediul. La un moment dat, s-au tras cateva gloan.e
asupra ma.inii cu care se deplasa reclamantul, de.i in strad. nu era nimeni, cu excep.ia
ambulan.elor care se indreptau la sediul televiziunii. Reclamantul a ie.it din ma.in., s-a
ascuns sub un autobuz parcat .i a stat acolo aproximativ o or..
76. La 24 decembrie, reclamantul a mers la Ministerul Ap.r.rii, in fa.a c.ruia erau
ma.ini arse .i corpurile catorva persoane, arse sau mutilate. Cl.direa era inconjurat. de ma.ini
blindate. La un moment dat, ca.iva ofi.eri .i solda.i i-au propus reclamantului s. ii inso.easc.
intr-un apartament dintr-un imobil vecin, pretinzand c. au v.zut pe cineva tr.gand de acolo.
Ajun.i acolo, solda.ii au tras dou. focuri, dup. care au c.zut de acord ca reclamantul s. intre
primul, urmat de un soldat inarmat cu o arm. inc.rcat.. Dup. ce au verificat apartamentul, .iau
dat seama c. nu este nimeni acolo.
77. Apoi reclamantul a participat la manifesta.iile din primele luni ale anului 1990,
cand una din principalele revendic.ri era cunoa.terea persoanelor r.spunz.toare pentru
numeroasele victime din decembrie 1989.
A fost interpelat, ca .i al.i manifestan.i, de for.ele de ordine in timpul opera.iunilor de
.cur..areh a Pie.ei Universit..ii care s-au desf..urat in noaptea de 13 spre 14 iunie 1990 .i
arestat preventiv incepand cu 18 iunie 1990, sub acuza.ia de p.trundere f.r. autoriza.ie in
sediul televiziunii publice .i de tulburare a ordinii publice. A fost incarcerat la penitenciarul
Bucure.ti Jilava, apoi la Penitenciarul spital Bucure.ti Jilava, pan. la 30 octombrie 1990.
Ulterior, a fost achitat de acuza.iile aduse impotriva lui prin hot.rarea din 24 februarie 1992 a
Cur.ii Supreme de Justi.ie.
78. In declara.ia din 20 septembrie 2008 din dosarul nr. 97/P/1990, reclamantul arat.
c. a participat la aceste evenimente, precizand c., incepand din 26 decembrie 1989, impreun.
cu al.i participan.i la manifesta.iile anticomuniste, s-au angajat intr-o mi.care de protest
impotriva noilor structuri politice .i militare ajunse de la putere, in opinia acestuia, printr-o
.contra-revolu.ie sangeroas.h care a produs moartea, r.nirea sau arestarea abuziv. a mii de
persoane. In aceast. privin.., asocia.ia reclamant. a formulat o plangere penal. cu privire la
abuzurile comise de c.tre for.ele represive in perioada 26 decembrie 1989 . 15 iunie 1990.
Aceasta face obiectul unei anchete in dosarul nr. 75/P/1998.
79. In scrisoarea din 28 ianuarie 2011, Secretariatul de Stat pentru Problemele
Revolu.ionarilor din Decembrie 1989 a precizat c. reiese din documente, precum .i din
declara.iile mai multor persoane, c. reclamantul a participat .la confruntarea cu for.ele de
ordineh care a condus la c.derea regimului totalitar. Aceea.i scrisoare precizeaz. faptul c.
.domnul M.rie. nu are certificat de revolu.ionar deoarece, din motive personale .i de
con.tiin.., a refuzat s.-l cear., asemenea multor altor participan.i la Revolu.ieh. Cu toate
acestea, apreciem c. nimeni nu poate nega calitatea de revolu.ionar dobandit. pe calea direct.
a particip.rii la evenimentele din decembrie 1989. Calitatea de revolu.ionar putea fi, de altfel,
dovedit. in fa.a instan.ei .i recunoscut. in afara oric.rei proceduri administrative de acordare
a unui certificat.
D. Alte circumstan.e cu privire la anchet.
1. Proiect de lege de amnistierea faptelor comise de militari
80. La 31 iulie 2008, asocia.ia reclamant. a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii
in privin.a a ceea ce aceasta considera a fi o tentativ. de influen.are a procurorilor ins.rcina.i
cu anchetele referitoare la evenimentele din decembrie 1989 . iunie 1990. In memoriul
inaintat, asocia.ia a ar.tat c., in urma unei ini.iative a unei organiza.ii non-guvernamentale .
Asocia.ia Na.ional. a Cadrelor Militare in Rezerv. .i in Retragere ., Ministerul Ap.r.rii ar fi
transmis parchetelor militare, in data de 18 iulie 2008, prin intermediul direc.iei sale juridice,
un proiect de lege de amnistiere a faptelor comise de militari in decembrie 1989. Asocia.ia
reclamant. a declarat inclusiv faptul c. .eful Sec.iei Parchetelor militare trimisese proiectul
de lege tuturor procurorilor, cerandu-le acestora in mod expres p.rerea asupra oportunit..ii
acestei legi, cat .i asupra con.inutului s.u. Asocia.ia a considerat c. aceasta era o tentativ. de
influen.are a procurorilor .i de in.bu.ire pentru totdeauna a anchetelor privind faptele ilegale:
se plangea c. o propunere de lege care incerca s. gr.beasc. aceste anchete .i s. le fac. mai
efective, ce fusese depus. inainte de mai multe organiza.ii neguvernamentale, printre care .i
asocia.ia reclamant., nu a fost transmis. procurorilor, a.a cum s-a procedat pentru proiectul
de lege privind amnistia.
Printr-un comunicat de pres. din 8 septembrie 2008, Ministerul Ap.r.rii a ar.tat c. a
primit proiectul de lege privind amnistia din partea Comisiei pentru Ap.rare a Camerei
Deputa.ilor .i a precizat c. nu a fost formulat. nicio opinie in privin.a sa.
2. Accesul reclaman.ilor la dosarul de anchet.
81. Reclamantul Teodor M.rie. a fost de dou. ori in greva foamei care a durat in total
152 zile, adic. de la 4 august la 16 noiembrie 2009 .i de la 14 ianuarie la 30 martie 2010,
pentru ca reclaman.ii s. poat. avea accesul efectiv la dosarul de anchet. inclusiv posibilitatea
de a ob.ine copii ale dosarului.
82. Prin scrisoarea din 30 octombrie 2009, Guvernul a informat Curtea c., in perioada
12 . 20 octombrie 2009, asocia.ia reclamant. a primit cate o copie a tuturor documentelor
anchetei, precum .i inregistr.ri audio .i video clasificate in dosarul nr. 97/P/1990, cu excep.ia
celor care erau secrete. In aceea.i scrisoare Guvernul a precizat c. documentele clasate ca
fiind secrete urmau s. fie trimise reclaman.ilor dup. declasificare.
83. In urma hot.rarilor Guvernului nr. 94 .i 184 din 10 februarie .i 9 martie 2010
pentru declasificarea anumitor informa.ii secrete de stat emise de Ministerul Ap.r.rii, alte
documente au fost puse la dispozi.ia reclaman.ilor.
84. Din scrisoarea adresat. Cur.ii la 7 aprilie 2010 de c.tre dl. M.rie. .i asocia.ia
reclamant., anumite documente nu le-au fost furnizate, cum ar fi copia paginilor 105 .i 106
din volumul nr. 12 care cuprindeau rapoartele cadrelor Ministerului de Interne. Au ob.inut,
ulterior, copia documentelor lips.. Din copia furnizat. de reclaman.i .i necontestat. de
Guvern reiese c. aceste pagini ale raportului ar.tau c. la sediul televiziunii publice
.imp.r.irea armelor s-a f.cut la ordinulh pre.edintelui Romaniei din perioada 1990 . 1996 .i
2000 . 2004.
85. Din scrisoarea reclaman.ilor din 22 octombrie 2010 reiese in prezent c. aproape
toate documentele dosarului au fost puse la dispozi.ia lor, cu excep.ia deciziilor Consiliului de
Mini.tri.
E. Circumstan.e cu privire la supravegherea secret.
86. Asocia.ia reclamant., precum .i reclaman.ii individuali pretind c. au suferit
amenin..ri .i presiuni din partea unor persoane neidentificate pentru a renun.a la cererile lor
adresate Cur.ii.
87. In plus, asocia.ia reclamant. .i pre.edintele s.u, al doilea reclamant, se consider.
obiectul unor m.suri secrete de supraveghere, in special interceptarea convorbirilor telefonice.
Acesta din urm. prezint. dou. fi.e de informa.ii personale din 28 iunie .i 6 decembrie 1990,
precum .i un raport de sintez. emis de Serviciul Roman de Informa.ii din 24 noiembrie 1990.
88. Un raport clasificat ca secret din 28 iunie 1990, emis de Centrul Opera.ional din
Inspectoratul de Poli.ie Bucure.ti .i semnat de c.tre .eful centrului, maiorul M., prezentat de
dl. M.rie. .i a c.rui autenticitate nu a fost contestat. de Guvern, face o descriere detaliat. a
condi.iilor de trai ale reclamantului in special .i ale so.iei sale. Acesta include informa.ii cu
privire la via.a lor in comun, la p.rin.ii lor, la activit..ile lor profesionale, la petrecerea
timpului lor liber acas. .i la intalnirile cu prietenii, la inten.ia lor de a cump.ra o ma.in., la
rela.iile reclamantului cu vecinii s.i, precum .i la op.iunile lor politice .i la con.inutul unui
interviu pe care l-a dat la radio. In ceea ce prive.te participarea reclamantului la manifesta.iile
din decembrie 1989, raportul respectiv relateaz. .participarea sa activ.h timp de patru zile
consecutiv .i prezen.a sa in cl.direa care a fost sediul Comitetului Central al Partidului
Comunist Roman.
89. Un alt document din 24 noiembrie 1990, emis de SRI, a c.rui copie conform. a
fost emis. la 13 noiembrie 2006, prive.te activitatea mai multor persoane, printre care .i
reclamantul, in perioada aprilie . iunie 1990, in special participarea lor la manifesta.iile
antiguvernamentale din acea perioad.. In acest document se arat., printre altele, c.
reclamantul, dl. M.rie., era printre persoanele c.rora .Ambasada american. le-a oferit cazare
pentru a se odihnih.
90. Ziarul Evenimentul zilei din 6 iunie 2002 a publicat un articol intitulat .Cei 13
monitoriza.i de SRIh, inso.it de un fax al unui document despre care se pretindea c. a fost
emis de SRI. Acest document cuprindea o list. cu treisprezece persoane monitorizate, printre
care era .i numele so.iei reclamantului, titular. a num.rului de telefon fix utilizat de acesta.
91. Prin scrisoarea din 14 aprilie 2008, asocia.ia solicita SRI s.-i comunice referin.ele
mandatelor de interceptare a convorbirilor telefonice a trei telefoane mobile .i a dou. numere
de telefon fixe ale Asocia.iei.
92. La 16 februarie 2009, reclamantul, dl. M.rie., a adresat din nou cererea la SRI
pentru a .ti dac., din decembrie 1989 .i pan. in ziua cererii sale, existau autoriza.ii de filaj .i
de interceptare a convorbirilor sale telefonice.
93. Prin scrisoarea din 19 februarie 2009, SRI i-a r.spuns c., in temeiul Legii nr.
51/1991 privind siguran.a na.ional. .i a Legii nr. 14/1992 privind organizarea .i func.ionarea
SRI, era imposibil s. fie confirmat. sau infirmat. cererea (necesitatea respect.rii
prevederilor imperative ale legisla.iei in vigoare determin. imposibilitatea confirm.rii ori
infirm.rii cererii). Prin scrisorile din 9, 10 .i 17 martie 2009, alte trei organisme cu atribu.ii
in domeniul siguran.ei na.ionale, .i anume Serviciul de Informa.ii Externe, Serviciul de
Protec.ie .i Paz. .i Direc.ia General. de Informa.ii .i Protec.ie Intern. din cadrul Ministerului
de Interne, au r.spuns reclamantului c. nu a f.cut obiectul activit..ilor institu.iei, in ceea ce
prive.te SPP, sau c. nu de.in date despre acest subiect, in ceea ce prive.te SIE .i direc.ia de
informa.ii din cadrul Ministerului de Interne.
94. Scrisoarea din 23 februarie 2009 a Sec.iei Parchetelor militare arat. c. in dosarul
nr. 97/P/1990 parchetul nu a dispus .i nu a solicitat interceptarea convorbirilor telefonice ale
reclaman.ilor .i c. nu a fost emis nici un mandat de interceptare.
II. Dreptul .i practica intern. .i interna.ional. relevante
A. Dreptul .i practica privind ancheta penal.
1. Decizia nr. 610/2007 a Cur.ii Constitu.ionale
95. Decizia nr. 610/2007 a Cur.ii Constitu.ionale din 20 iunie 2007 referitoare la
excep.ia de neconstitu.ionalitate a unei dispozi.ii tranzitorii din Legea nr. 356/2006 pentru
modificarea .i completarea Codului de procedur. penal., precum .i pentru modificarea altor
legi. Potrivit dispozi.iilor acestei legi, competen.a de a urm.ri penal .i de a judeca
infrac.iunile s.var.ite in comun de c.tre civili .i militari revenea parchetelor .i instan.elor
civile de drept comun .i nu parchetelor .i instan.elor militare, cum era stipulat in varianta
anterioar. modific.rii. Totu.i, noua lege prevedea ca pentru anchetele aflate in curs de
urm.rire penal. sau de judecat. la data intr.rii in vigoare a legii, cauzele ce privesc infrac.iuni
s.var.ite de civili .i militari erau urm.rite .i judecate de parchetele .i instan.ele militare. Prin
decizia nr. 610/2007, Curtea Constitu.ional. a constatat neconstitu.ional. aceast. dispozi.ie
tranzitorie.
2. Proiectul de lege de amnistiere a faptelor imputate militarilor For.elor armate
comise in timpul evenimentelor din decembrie 1989
96. Proiectul de lege transmis la 18 iulie 2008, pentru consultare, de c.tre Direc.ia
juridic. a Ministerului Ap.r.rii, Sec.iei Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang.
Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie cuprinde urm.toarele dou. articole:
Art. 1
.Sunt amnistiate .i exonerate de orice r.spundere penal. faptele pretinse ca fiind comise in timpul
Revolu.iei din decembrie 1989, care se bazeaz. pe prevederi constitu.ionale .i pe jur.mantul .i regulamentele
militare in vigoare la acea vreme, indiferent de pedeapsa prev.zut. de lege sau aplicat. de tribunaleh
Art. 2
.Beneficiaz. de amnistiere .i de toate efectele sale cadrele militare .i militarii mobiliza.i care au fost
judeca.i .i condamna.i sau impotriva c.rora au fost ini.iate urm.riri judiciare din cauza particip.rii lor la
evenimentele din decembrie 1989.h
3. Hot.rarile Guvernului nr. 94 din 10 februarie 2010 .i nr. 184 din 9 martie 2010
97. HG nr. 94 din 10 februarie 2010 .i nr. 184 din 9 martie 2010 privind declasificarea
anumitor informa.ii secrete de stat emise de c.tre Ministerul Ap.r.rii Na.ionale au fost
publicate in Monitorul Oficial nr. 104 din 16 februarie 2010 .i, respectiv, 159 din 12 martie
2010. Ele privesc autorizarea de declasificare a informa.iilor clasificate ca .secret absoluth .i
.secreth .i care sunt enumerate in anexele acestor decizii, pe motiv c. dezv.luirea acestora nu
mai poate prejudicia siguran.a na.ional., ap.rarea ..rii, ordinea public. sau interesele
persoanelor de drept public sau privat. Printre documentele respective sunt rapoartele .i
ordinile de zi ale mai multor unit..i militare privind misiunile efectuate in timpul
evenimentelor din decembrie 1989 .i ulterior, cu informa.ii, printre altele, despre ordinile
primite, efectivele trimise, muni.iile puse la dispozi.ia lor .i ac.iunile intreprinse. Reiese c.
majoritatea unit..ilor militare au fost in misiune de lupt. din 17 decembrie 1989 pan. la
inceputul lui ianuarie 1990. Reiese, de asemenea, c., pan. la fuga cuplului Ceau.escu,
unit..ile militare erau in stare de alert. par.ial., iar un raport din 22 decembrie 1989 arat. c.,
in urma acestui eveniment, o decizie a Consiliului Frontului Ap.r.rii Na.ionale a dispus ca,
incepand din ziua respectiv., toate statele majore .i g.rzile patriotice s. fie in stare de alert. .i
s. participe cu toate efectivele .i cu toate mijloacele la realizarea .i la ap.rarea achizi.iilor din
timpul revolu.iei.
4. Prevederile privind participa.ia lato sensu .i prescrip.ia special. in dreptul penal
roman
98. Prevederile prin care se reglementeaz. participa.ia improprie, cuprinse in art. 31 C.
pen., sunt redactate astfel in partea relevant.:
.Determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu inten.ie, la s.var.irea unei fapte prev.zute de
legea penal., de c.tre o persoan. care comite acea fapt. f.r. vinov..ie, se sanc.ioneaz. cu pedeapsa prev.zut. de
lege pentru acea infrac.iune..h
99. Art. 124 C. pen. prevede o form. de prescrip.ie special., ce intervine indiferent de
num.rul de intreruperi intervenite, imediat ce termenul de prescrip.ie normal prev.zut de art.
122 este dep..it cu jum.tate. Singurele infrac.iuni imprescriptibile sunt cele impotriva p.cii .i
umanit..ii, prev.zute la Titlul XI din Codul penal.
100. Noul Cod penal publicat in Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, care nu
este inc. in vigoare, con.ine prevederi similare cu privire la prescrip.ia special. la art. 155.
Spre deosebire de reglementarea actual., infrac.iunile imprescriptibile sunt cele prev.zute in
Titlul XII din cod, cu privire la infrac.iunile de genocid, impotriva umanit..ii .i crimele de
r.zboi, in conformitate cu dispozi.iile Statutului de la Roma al Cur.ii Penale Interna.ionale.
5. Hot.rari judec.tore.ti care acord. desp.gubiri pentru ineficien.a anchetei
101. Guvernul prezint. dou. hot.rari, nr. 4238 .i 4505 din 12 .i 19 iunie 2008,
pronun.ate de Judec.toria Sector 5 din Bucure.ti care au ca obiect obliga.ia statului,
reprezentat de Ministerul Finan.elor, de a pl.ti reclaman.ilor, rude ale persoanelor decedate in
cursul demonstra.iilor anticomuniste care au avut loc in decembrie 1989 in Bucure.ti,
desp.gubiri pentru prejudiciul material .i moral suferit din cauza duratei excesive .i a
ineficien.ei anchetei deschise in urma acestor evenimente.
102. In temeiul prevederilor Constitu.iei .i a jurispruden.ei Cur.ii Europene a
Drepturilor Omului cu privire la obliga.ia autorit..ilor na.ionale de a desf..ura o anchet.
efectiv. .i de a incheia procedura penal. intr-un termen rezonabil, instan.a a considerat c.
ancheta, care incepuse in 1990 .i care, 18 ani mai tarziu, era in continuare la parchet, nu
r.spundea cerin.elor conven.iei. Prin urmare, considerand c. pasivitatea autorit..ilor interne a
constituit o gre.eal. care se afl. la originea unui prejudiciu material .i moral, in sensul
prevederilor art. 998 .i art. 999 C. civ. privind r.spunderea civil. delictual., instan.a a dispus
ca Ministerul Finan.elor s. pl.teasc. reclaman.ilor 100 000 lei romane.ti (RON) .i, respectiv,
50 000 RON.
103. In urma apelului introdus de Ministerul Finan.elor impotriva hot.rarii din 12
iunie 2008, Tribunalul Bucure.ti, prin hot.rarea definitiv. din 27 ianuarie 2009, a redus la
50 000 RON cuantumul sumei acordate. Guvernul nu a precizat dac. hot.rarea din 19 iunie
2008 a r.mas definitiv.. Reiese totu.i din site-ul internet oficial al instan.ei romane.ti c., la
21 ianuarie 2009, Tribunalul Bucure.ti ar fi admis recursul impotriva hot.rarii din 19 iunie
2008 .i ar fi respins cererile reclamantului. Conform acelea.i surse, aceast. hot.rare de
respingere a preten.iilor reclamantului ar fi fost p.strat. definitiv de c.tre Curtea de Apel
Bucure.ti, prin hot.rarea pronun.at. la 20 ianuarie 2010.
B. Dispozi.iile normative privind recunoa.terea printr-un act administrativ a
calit..ii de revolu.ionar .i acordarea drepturilor specifice
104. Legea nr. 42/1990 din 18 decembrie 1990 pentru cinstirea eroilor-martiri .i
acordarea unor drepturi urma.ilor acestora, r.ni.ilor, precum .i lupt.torilor pentru victoria
Revolu.iei din decembrie 1989, republicat., dup. ce a fost modificat., in Monitorul Oficial nr.
198 din 23 august 1996, a instituit o procedur. administrativ. ce permite recunoa.terea
calit..ii de lupt.tor pentru Revolu.ie sau acordarea post mortem a titlului de erou martir
persoanelor care au f.cut dovada c. au participat la Revolu.ie sau au pierdut un membru al
familiei, .i le-a acordat unele drepturi .i desp.gubiri.
105. Legea nr. 341/2004 din 12 iulie 2004 a recuno.tin.ei fa.. de eroii-martiri care au
contribuit la victoria Revolu.iei romane din decembrie 1989, publicat. in Monitorul Oficial
nr. 654 din 20 iulie 2004, astfel cum a fost modificat. ultima oar. prin OUG nr. 6/2008 din
15 februarie 2008, prevede noi titluri administrative pentru persoanele care au participat la
Revolu.ie. Legea face distinc.ia in special intre mai multe tipuri de participa.ie stabilind, la
art. 3, titlurile de .lupt.tor r.nith, .lupt.tor re.inuth, .lupt.tor remarcat prin fapte deosebiteh
sau de .participant la victoria Revolu.ieih.
106. In temeiul art. 5 din lege, noile titluri trebuiau recunoscute prin noi certificate de
revolu.ionari, emise conform legii, in urma cererii de reinnoire formulat. la Secretariatul de
Stat pentru Problemele Revolu.ionarilor.
107. Aceea.i lege a stabilit, de asemenea, o comisie parlamentar. responsabil. cu
controlul aplic.rii ei.
C. Prevederile privind m.surile de supraveghere .i textele Consiliului Europei
108. Partea esen.ial. a dreptului intern relevant este descris. in hot.rarile Rotaru
impotriva Romaniei, (MC), nr. 28341/95, pct. 31, CEDO 2000-V .i Dumitru Popescu
impotriva Romaniei (nr. 2), nr. 71525/01, pct. 40-46, 26 aprilie 2007.
109. Rezolu.ia interimar. [Rez. DO(2005)57] cu privire la hot.rarea Cur.ii Europene a
Drepturilor Omului din 4 mai 2000 in cauza Rotaru impotriva Romaniei, adoptat. de
Comitetul de Mini.tri la 5 iulie 2005, la cea de-a 933-a reuniune a Delega.ilor Mini.trilor, a
solicitat autorit..ilor romane.ti s. adopte rapid reformele legislative necesare pentru a
r.spunde criticilor formulate de Curte in hot.rarea cu privire la sistemul roman de colectare .i
arhivare a informa.iilor de c.tre serviciile secrete. Aceasta are urm.torul text in p.r.ile sale
relevante:
.Comitetul de Mini.tri, in temeiul art. 46 ˜ 2 din Conven.ia pentru Ap.rarea Drepturilor Omului .i a
Libert..ilor Fundamentale, astfel cum a fost modificat. prin Protocolul nr. 11 (denumit. in continuare
.conven.iah),
Avand in vedere hot.rarea definitiv. a Cur.ii Europene a Drepturilor Omului, pronun.at. la 4 mai 2000
in cauza Rotaru .i transmis. la aceea.i dat. Comitetului de Mini.tri in temeiul art. 46 din conven.ie;
[…]
Reamintind observa.ia Cur.ii, in ceea ce prive.te art. 8 din conven.ie, c. dreptul intern nu a stabilit cu
suficient. precizie limitele ce trebuie respectate la colectarea, consemnarea .i arhivarea informa.iilor care
afecteaz. siguran.a na.ional. (pct. 57 din hot.rare), precum .i inexisten.a unei proceduri de control al
activit..ilor serviciilor secrete in vederea asigur.rii respect.rii valorilor unei societ..i democratice, control ce
trebuia asigurat, cel pu.in in ultim. instan.., de c.tre puterea judec.toreasc..
Reamintind, de asemenea, concluzia Cur.ii, in ceea ce prive.te art. 13 din conven.ie, c. nicio prevedere
de drept roman nu permitea reclamantului s. conteste de.inerea, de c.tre serviciile de informa.ii, de date cu
privire la via.a privat. sau s. nege adev.rul acestor informa.ii (pct. 72 din hot.rare);
[…]
Constatand totu.i cu regret c., la mai bine de cinci ani de la data hot.rarii, mai multe puncte slabe
indicate de Curtea european. nu par s. se fi remediat inc., in special in ceea ce prive.te procedura vizand
accesul la arhivele SRI ale fostelor servicii de informa.ii (altele decat Securitatea), absen.a reglement.rii privind
vechimea informa.iilor ce pot fi consemnate de c.tre autorit..i sau imposibilitatea de contestare a de.inerii
acestor informa.ii .i, cu excep.ia cazurilor prev.zute de Legea nr. 187/1999, veridicitatea lor;
FACE APEL la autorit..ile romane.ti s. adopte rapid reformele legislative necesare pentru a r.spunde
criticilor formulate de Curte in hot.rarea sa cu privire la sistemul roman de colectare .i arhivare a informa.iilor
de c.tre serviciile secrete, […]h
110. Extrasele relevante din Rezolu.ia Rez (2004) 3 cu privire la hot.rarile ce indic. o
problem. structural. de baz., adoptat. la 12 mai 2004 de c.tre Comitetul de Mini.tri, .i din
Recomandarea Rec (2004)6 a Comitetului de Mini.tri privind imbun.t..irea c.ilor de atac
interne, adoptat. la 12 mai 2004, precum .i anexa sa, sunt reproduse in Hot.rarea Maria
Atanasiu .i al.ii impotriva Romaniei, nr. 30767/05 .i 33800/06, pct. 81-83,
12 octombrie 2010.
In drept
I. Cu privire la pretinsa inc.lcare a art. 2 din conven.ie invocat. de dl. .i dna
Vlase
111. Reclaman.ii dl. .i dna Vlase pretind c. fiul lor, Nicu.or Vlase, a fost ucis la
sfar.itul lunii decembrie 1989 in urma recurgerii la for.a letal. de c.tre agen.ii statului.
Ace.tia repro.eaz. autorit..ilor competente c. nu au efectuat o anchet. efectiv., impar.ial. .i
diligent. care s. poat. duce la identificarea .i sanc.ionarea persoanelor r.spunz.toare. In
aceast. privin.., ei spun c. ancheta penal. cu privire la acuza.iile lor de atingere a dreptului la
via.. este inc. pendinte .i denun.. lipsa de diligen.. a autorit..ilor romane. De asemenea,
denun.. proiectul de lege cu privire la amnistierea actelor imputate militarilor For.elor armate,
care au avut loc in timpul evenimentelor din decembrie 1989, transmis de c.tre Direc.ia
juridic. a Ministerului Ap.r.rii, la 18 iulie 2008, pentru consulta.ie, Sec.iei Parchetelor
militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie. Ace.tia invoc.
art. 2 din conven.ie, formulat dup. cum urmeaz.:
Art. 2
.1. Dreptul la via.. al oric.rei persoane este protejat prin lege. […]h
112. Guvernul se opune acestui argument.
A. Cu privire la admisibilitate
113. Guvernul ridic. dou. excep.ii preliminare in aceast. privin… Pe de o parte,
contest. competen.a ratione temporis a Cur.ii de a examina cererile din perspectiva aspectului
procedural al art. 2 din conven.ie .i, pe de alt. parte, pledeaz. pentru neepuizarea c.ilor de
atac interne.
1. Cu privire la excep.ia de incompatibilitate ratione temporis
114. Sprijinindu-se pe concluziile la care a ajuns Curtea in cauza Ble.i. impotriva
Croa.iei [(MC), nr. 59532/00, pct. 63-69, CEDO 2006-III], Guvernul sus.ine c. actele
prezumate c. ar fi inc.lcat un drept garantat de conven.ie .i procedurile care se raporteaz. la
acesta sunt indisociabile .i nu pot fi a.adar examinate separat. Evenimentele, precum .i
deschiderea anchetelor, fiind anterioare datei de ratificare a conven.iei de c.tre Romania, 20
iunie 1994, Guvernul consider. c., in spe.., Curtea nu este competent. ratione temporis s.
examineze cap.tul de cerere intemeiat pe aspectul procedural al art. 2 din conven.ie.
115. Drept r.spuns, reclaman.ii invoc. hot.rarea .andru .i al.ii men.ionat. anterior, in
care Curtea este considerat. competent. ratione temporis s. judece un cap.t de cerere similar
vizand ineficacitatea unei anchete penale cu privire la represiunea armat. a manifesta.iilor ce
au avut loc la Timi.oara in decembrie 1989.
116. Curtea reaminte.te principiile impuse de hot.rarea .ilih impotriva Sloveniei
[(MC), nr. 71463/01, pct. 159-163, 9 aprilie 2009], conform c.rora obliga.ia procedural.
inclus. la art. 2 de a desf..ura o anchet. efectiv. a devenit o obliga.ie distinct. .i
independent.. De.i efectueaz. ac.iuni care vizeaz. aspectele materiale ale art. 2, aceasta poate
consta o .ingerin..h diferit. .i independent., in sensul hot.rarii Ble.i. (citat. anterior, pct.
88). In aceast. m.sur., ea poate fi considerat. o obliga.ie deta.abil. care rezult. din art. 2 .i
care ii poate fi impus. statului, chiar dac. decesul a survenit inainte de data intr.rii in vigoare
a conven.iei fa.. de stat (.ilih, citat. anterior, pct. 159; Agache .i al.ii impotriva Romaniei, nr.
2712/02, pct. 69, 20 octombrie 2009). Totu.i, pentru ca obliga.iile procedurale impuse de art.
2 s. devin. aplicabile, trebuie s. se stabileasc. faptul c. o parte considerabil. a m.surilor
procedurale au fost sau trebuiau aplicate dup. ratificarea conven.iei de c.tre statul in cauz.
(.ilih, citat. anterior, pct. 163).
117. In spe.., Curtea observ. c. procedura penal. cu privire la decesul lui Nicu.or
Vlase, inceput. in 1990, a continuat .i dup. 20 iunie 1994, data ratific.rii conven.iei de c.tre
Romania. In acea zi, era inc. la parchet. Rezult. c. o parte important. a m.surilor procedurale
a fost aplicat. in mod necesar dup. ratificarea conven.iei.
118. Prin urmare, Curtea hot.r..te c. este competent. ratione temporis s. judece
pretinsa inc.lcare a art. 2 cu privire la aspectul s.u procedural (Agache .i al.ii, citat. anterior,
pct. 70-73, .i .andru .i al.ii, citat. anterior, pct. 59) Aceasta urmeaz. a se limita la a stabili
dac. faptele survenite dup. intrarea in vigoare a conven.iei pentru Romania eviden.iaz. o
inc.lcare a acestei dispozi.ii.
2. Cu privire la excep.ia de neepuizare a c.ilor de atac interne
119. Guvernul sus.ine c. reclaman.ii nu .i-au exercitat c.ile de atac disponibile pentru
a se .ine seama de cap.tul lor de cerere privind durata anchetei. Potrivit Guvernului,
reclaman.ii ar fi putut introduce in mod direct in fa.a instan.elor civile o ac.iune in r.spundere
civil. impotriva autorit..ilor na.ionale pentru intarzierea anchetei, in temeiul prevederilor art.
998 .i art. 999 C. civ. privind r.spunderea civil. delictual.. In ceea ce prive.te eficacitatea
acestei c.i de recurs, Guvernul prezint. dou. hot.rari ale Judec.toriei Sector 5 Bucure.ti, nr.
4238 .i 4505 din 12 .i, respectiv, 19 iunie 2008, prin care s-a dispus ca Ministerul Finan.elor
s. pl.teasc. reclaman.ilor desp.gubiri pentru deficien.e in ancheta deschis. ca urmare a
represiunii manifesta.iilor anticomuniste de la Bucure.ti. In cele din urm., Guvernul se
declar. con.tient de faptul c. nu mai poate aduce exemple de hot.rari judec.tore.ti de acest
tip, dar consider. c. acest lucru se datoreaz. inexisten.ei altor cita.ii in justi.ie cu acest obiect.
120. In opinia reclaman.ilor, cele dou. exemple invocate de Guvern nu autorizeaz.
concluzia c. ar fi vorba de o cale de atac efectiv., deoarece instan.a nu a obligat autorit..ile
competente s. accelereze procedurile penale respective. In plus, reclaman.ii consider. c. ar fi
vorba de dou. cauze produse de Guvern pro causa, in scopul procedurii in fa.a Cur.ii.
121. Curtea reaminte.te c. obliga.ia de epuizare a c.ilor de atac interne, prev.zut. de
art. 35 din conven.ie, vizeaz. c.ile de atac accesibile reclaman.ilor .i care pot remedia situa.ia
denun.at. de ace.tia. Acestea trebuie s. existe cu un grad suficient de certitudine, nu numai in
teorie, ci .i in practic., f.r. de care sunt lipsite de efectivitatea .i accesibilitatea dorite; este
obliga.ia statului parat s. demonstreze c. aceste cerin.e sunt intrunite
[Selmouni impotriva Fran.ei (MC), nr. 25803/94, pct. 75, CEDO 1999-V].
122. Curtea constat. c. Guvernul a prezentat dou. hot.rari pronun.ate in prim.
instan.. care au obligat statul s. pl.teasc. reclaman.ilor, rudele persoanelor decedate in cursul
manifesta.iilor anticomuniste de la Bucure.ti desp.gubiri pentru prejudiciile suferite din cauza
duratei excesive a anchetei, hot.rari pronun.ate dup. data sesiz.rii Cur.ii de c.tre reclaman.i.
Din informa.iile furnizate de Guvern reiese c. numai una din aceste dou. hot.rari a fost
confirmat. par.ial de c.tre instan.ele superioare.
In aceast. privin.., Curtea estimeaz. c. o singur. hot.rare definitiv. nu este suficient.
pentru a demonstra cu destul. certitudine existen.a c.ilor de recurs interne efective .i
accesibile pentru capetele de cerere cum sunt cele ale reclaman.ilor (Selcuk .i Asker impotriva
Turciei, 24 aprilie 1998, pct. 68, Culegere de hot.rari .i decizii 1998-II).
123. De altfel, Curtea noteaz. c. reclaman.ii au formulat efectiv o ac.iune civil. al
c.rei obiect era tragerea la r.spundere a institu.iilor care, in opinia lor, erau r.spunz.toare de
moartea fiului lor .i de impiedicarea desf..ur.rii anchetei. Aceast. ac.iune a fost declarat.
inadmisibil. prin hot.rarea din 31 ianuarie 2005, confirmat. la 5 mai 2005, pentru insuficienta
timbrare a ac.iunii, in ciuda faptului c. instan.a re.inuse faptul c. reclaman.ii declaraser. c.
nu dispun de mijloacele financiare pentru a pl.ti integral taxele de timbru. Recursul formulat
de reclaman.i impotriva acestei hot.rari a fost suspendat la cererea lor .i Inalta Curte de
Casa.ie a constatat, la 14 februarie 2008, c. a intervenit perimarea.
124. Fiind vorba, in primul rand, de obstacolul ap.rut din cuantumul taxei de timbru in
compara.ie cu mijloacele cu care reclaman.ii se confrunt., Curtea a avut deja ocazia s. se
pronun.e asupra acestei probleme in cauza Weissman .i al.ii impotriva Romaniei [nr.
63945/00, pct. 41, CEDO 2006-VII (extrase)] in care a concluzionat existen.a unei piedici in
calea dreptului de acces la un tribunal contrar art. 6 din conven.ie. Pe de alt. parte, Curtea
observ. c. aceast. cale de atac nu putea avea ca rezultat o accelerare a anchetei.
125. In cele din urm., Curtea reaminte.te c. obliga.iile statului in temeiul art. 2 nu ar
putea fi indeplinite prin simpla acordare de desp.gubiri, in urma unei proceduri civile
deschis. la ini.iativa reclamantului, .i nu a autorit..ilor (a se vedea, de exemplu, hot.rarea
Ya.a impotriva Turciei, 2 septembrie 1998, pct. 74, Culegere de hot.rari .i decizii 1998-VI .i
Dzieciak impotriva Poloniei, nr. 77766/01, pct. 80, 9 decembrie 2008). Ancheta cerut. de art.
2 din conven.ie trebuie s. poat. duce la identificarea celor care pot fi tra.i la r.spundere.
Curtea va cerceta a.adar, in cele ce urmeaz., dac. acest aspect procedural al art. 2 din
conven.ie a fost respectat (McKerr impotriva Regatului Unit, nr. 28883/95, pct. 121, CEDO
2001-III).
126. Rezult. c. excep.iile Guvernului nu pot fi re.inute. Curtea constat. c. acest cap.t
de cerere nu este in mod v.dit nefondat in sensul art. 35 ˜ 3 din conven.ie. De altfel, Curtea
subliniaz. c. acesta nu prezint. niciun alt motiv de inadmisibilitate. Este necesar a.adar s. fie
declarat admisibil.
B. Cu privire la fond
1. Argumentele p.r.ilor
127. Reclaman.ii subliniaz. faptul c., la dou.zeci de ani dup. ce fiul lor a fost ucis,
ancheta penal. nu a reu.it inc. s. identifice persoanele r.spunz.toare .i s. le trimit. in
judecat.. Ace.tia denun.. durata excesiv., lungile perioade de inactivitate, de aproape
doisprezece ani, lacunele sale, precum .i lipsa de impar.ialitate, faptul c. anumi.i acuza.i cu
inalte func.ii publice au impiedicat orice progres pan. in 2004 sau c. anumi.i procurori .i
inal.i responsabili ai Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i Justi.ie au f.cut parte
din For.ele armate implicate in represiunea violent. a manifesta.iilor antiguvernamentale din
decembrie 1989. Ei arat. c., in prezent, ancheta .ov.ie din nou .i c. termenul prescrip.iei
speciale a r.spunderii penale pentru omor calificat se impline.te in 2012, numai crimele
incadrate drept crime impotriva umanit..ii fiind imprescriptibile. Or, in opinia lor, incadrarea
juridic. dat. faptelor din aceast. cauz. nu este crim. impotriva umanit..ii.
128. Guvernul sus.ine c. autorit..ile au condus o anchet. efectiv. avand in vedere
circumstan.ele excep.ionale din spe.. .i subliniaz. c. acestea au luat toate m.surile pentru
identificarea .i sanc.ionarea persoanelor r.spunz.toare, ceea ce este in conformitate cu
cerin.ele impuse de art. 2 din conven.ie, care nu ar impune autorit..ilor o obliga.ie de a ajunge
la un anumit rezultat.
129. Fiind vorba de durata anchetei, Guvernul estimeaz. c. un cap.t de cerere cu
privire la pretinsa inc.lcare a art. 2 din conven.ie nu poate fi luat in considerare de c.tre Curte
incepand cu 20 iunie 1994, data intr.rii in vigoare a conven.iei in privin.a Romaniei.
130. Guvernul consider. c. ancheta efectuat. nu este o anchet. obi.nuit.,
circumstan.ele mor.ii fiului reclaman.ilor inscriindu-se intr-un context special, avand in
vedere complexitatea deosebit. a cauzei .i miza politic. .i social. considerabil., vizand un
eveniment istoric marcant pentru Romania. Acesta arat. ca atare c. ancheta vizeaz. s.
stabileasc. nu numai circumstan.ele mor.ii fiului reclaman.ilor, dar .i cele ale mor.ii .i
v.t.m.rii unui num.r mare de persoane implicate in evenimente.
131. Guvernul enum.r., de asemenea, demersurile realizate in scopul anchetei de c.tre
autorit..ile de urm.rire penal., adic. luarea m.rturiilor, realizarea cercet.rilor la locul faptei,
a expertizelor medico-legale, audierea reclaman.ilor. Subliniaz. faptul c. autorit..ile au luat
.i declara.ia lui C.D., unul din martorii indica.ii de c.tre reclaman.i, .i au procedat la
exhumarea cadavrului fiului reclaman.ilor .i la realizarea unei autopsii pentru stabilirea
cauzelor decesului s.u .i pentru clarificarea unor discrepan.e rezultate in timpul anchetei.
132. Pentru a concluziona, Guvernul consider. c. nu este vorba de rea-credin.. sau
lips. de diligen.. a autorit..ilor statului in ceea ce prive.te modul in care ancheta penal. a fost
realizat. in dosarele vizand evenimentele din decembrie 1989, avand in vedere faptul c. alte
dosare au fost finalizate prin hot.rari judec.tore.ti.
2. Motivarea Cur.ii
133. Curtea va examina eficacitatea anchetei cu privire la decesul violent al fiului
reclaman.ilor, dl. .i dna Vlase, in lumina principiilor bine stabilite in materie .i rezumate in
hot.rarile Gulec impotriva Turciei, 27 iulie 1998, pct. 77-78, Culegere de hot.rari .i decizii
1998-IV, Issaieva .i al.ii impotriva Rusiei, nr. 57947/00, 57948/00 .i 57949/00, pct. 208-213,
24 februarie 2005 .i Carabulea impotriva Romaniei, nr. 45661/99, pct. 127-131, 13 iulie
2010.
Obliga.ia procedural. ce decurge din art. 2 cere realizarea unei anchete efective atunci
cand recurgerea la for.., in special de c.tre agen.ii statului, a dus la uciderea unei persoane.
Este vorba de o examinare imediat., complet., impar.ial. .i profund. a circumstan.elor in
care au fost comise crimele, pentru a putea realiza identificarea .i sanc.ionarea persoanelor
r.spunz.toare. Este o obliga.ie nu de rezultat, ci de mijloace. Autorit..ile trebuie s. fi luat
m.suri rezonabile pentru a asigura ob.inerea probelor cu privire la faptele respective. In acest
context, o cerin.. de celeritate .i diligen.. rezonabil. este implicit.. De asemenea, persoanele
ins.rcinate cu ancheta .i cele care efectueaz. investiga.iile trebuie s. fie independente de cele
implicate in evenimente, excluzand orice leg.tur. ierarhic. sau institu.ional. .i solicitand o
independen.. practic. (Issaieva .i al.ii, citat. anterior, pct. 210-211).
134. De asemenea, Curtea reaminte.te c., in cazul in care obstacole sau dificult..i
impiedic. evolu.ia unei anchete intr-o situa.ie deosebit., inseamn. c. reac.ia prompt. a
autorit..ilor este capital. pentru p.strarea increderii publicului .i adeziunea la statul de drept.
Orice caren.. a anchetei care ii sl.be.te capacitatea de stabilire a circumstan.elor spe.ei sau de
identificare a persoanelor r.spunz.toare risc. s. conduc. la concluzia c. nu prezint. nivelul
de eficien.. necesar (.ilih, citat. anterior, pct. 195).
135. Din acelea.i motive, publicul trebuie s. aib. dreptul de a verifica in mod suficient
ancheta sau concluziile sale, astfel incat s. poat. fi contestat. r.spunderea atat in practic., cat
.i in teorie. Gradul impus de control public poate varia de la o situa.ie la alta. Totu.i, in toate
cazurile, persoanele apropiate victimei trebuie asociate procedurii in m.sura in care acest
lucru este necesar pentru protec.ia intereselor lor legitime (Gulec, citat. anterior, pct. 115).
136. In spe.., Curtea re.ine faptul c., la scurt timp dup. evenimentele din 1989, a fost
ini.iat. o anchet. din oficiu. Inceput. in 1990, procedura penal. privind decesul lui Nicu.or
Vlase este inc. pendinte, de mai bine de dou.zeci de ani. Curtea reaminte.te c., in spe..,
competen.a sa ratione temporis nu ii permite s. ia in considerare decat perioada ulterioar.
datei de 20 iunie 1994, data intr.rii in vigoare a conven.iei in Romania.
137. Curtea re.ine, mai intai, c., in 1994, cauza era la Parchetul militar din Bra.ov. In
acest sens, Curtea noteaz., a.a cum a f.cut-o .i in cauza .andru .i al.ii, (citat. anterior, pct.
74), c. ancheta a fost incredin.at. procurorilor militari care erau, precum majoritatea
acuza.ilor, printre care inal.i responsabili ai armatei afla.i inc. in func.ie, militari supu.i
principiului subordon.rii ierarhice.
138. Ulterior, Curtea observ. c., astfel cum reiese din elementele dosarului,
confirmate de dou. scrisori din 16 octombrie 2008 .i 29 ianuarie 2009, emise de Consiliul
Superior al Magistraturii (a se vedea supra, pct. 60), in perioadele 1994 . 2001 .i 2002 . 2005
. adic. timp de zece ani, in total . nu s-a realizat nicio investiga.ie care s. incerce s.
identifice persoanele r.spunz.toare pentru moartea lui Nicolae Vlase. Curtea consider. c.,
chiar dac. imediat dup. c.derea fostului regim, ancheta inceput. s-ar fi putut confrunta cu
unele dificult..i obiective, ulterior, inactivitatea autorit..ilor o perioad. atat de lung. nu mai
este justificat. (Agache .i al.ii, citat. anterior, pct. 80)
139. Mai mult, lacunele anchetei au fost in repetate randuri constatate chiar de
autorit..ile na.ionale. Astfel, din cauza acestor caren.e, hot.rarea din 30 august 1999 a Sec.iei
Parchetelor militare a infirmat decizia de neincepere a urm.ririi penale pronun.at. la 28
decembrie 1994 (a se vedea supra, pct. 52). Cu toate acestea, ancheta ulterioar. nu a reu.it s.
remedieze aceste caren.e.
Sec.ia Parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lang. Inalta Curte de Casa.ie .i
Justi.ie a recunoscut .i a identificat anumite cauze ale intarzierii anchetei, inclusiv in
scrisoarea sa din 5 iunie 2008, printre care faptul c. actele de cercetare penal. necesare nu au
fost realizate imediat dup. comiterea crimelor .i relelor tratamente denun.ate, m.surile
repetitive vizand transferul dosarului de la un procuror la altul, necomunicare imediat.
p.r.ilor v.t.mate a deciziilor de neincepere a urm.rii penale, precum .i .lipsa de cooperareh a
institu.iilor implicate in represiunea din decembrie 1989. In aceast. privin.., Curtea
reaminte.te c. ascunderea cu inten.ie a probelor genereaz. indoiala cu privire la capacitatea
real. a anchetelor de stabilire a faptelor (McKerr, citat. anterior, pct. 137). De asemenea,
clasificarea ca .secret absoluth .i .secreth a informa.iilor esen.iale pentru anchet. . din care
rapoartele .i jurnalele de lupt. ale mai multor unit..i militare ce descriu misiunile lor in
timpul evenimentelor din decembrie 1989 . este de natur. s. compromit. sarcina organelor
judiciare ins.rcinate cu ancheta. Accesul la aceste arhive nu poate fi refuzat anchetatorilor
decat din motive de siguran.. na.ional., in aceste circumstan.e excep.ionale .i sub un control
judiciar independent. Or, in spe.., Guvernul nu a adus nicio justificare de aceast. natur., care
s. poat. impiedica ancheta o perioad. atat de lung. de timp.
140. Cat despre obliga.ia de asociere la procedur. a rudelor victimei (Gulec, citat.
anterior, pct. 82 .i 82 .i Issaieva .i al.ii, citat. anterior, pct. 213), Curtea observ. c. nicio
justificare nu a fost inaintat. cu privire la absen.a total. de informa.ii despre anchet. cu care
reclama.ii s-au confruntat pan. la 9 iulie 1999, in ciuda numeroaselor lor cereri de informa.ii
in aceast. privin… In mod special, nici decizia de neincepere a urm.ririi penale din 28
decembrie 1994, nici motivele lor nu le-au fost comunicate. Chiar .i dup. aceast. dat.,
comunic.rile care le-au fost f.cute se reduc la o scurt. informare la 18 decembrie 2003 .i la
r.spunsurile Consiliului Superior al Magistraturii cu con.inut repetitiv, din 16 octombrie 2008
.i 29 ianuarie 2009.
141. Abia la 10 februarie .i la 9 martie 2010, aproape la dou.zeci de ani dup.
evenimente, aceste informa.ii esen.iale pentru anchet., clasificate anterior ca .secret absoluth
.i .secreth au fost accesibile, prin hot.rari de guvern, atat reclaman.ilor cat .i oric.rei p.r.i
v.t.mate. Or, inainte de aceast. dat., Curtea nu este convins. c. interesele reclaman.ilor de a
participa la anchet., precum .i interesul publicului de a avea un control suficient asupra
anchetei au fost ap.rate suficient de mult [Hugh Jordan impotriva Regatului Unit, nr.
24746/94, pct. 134, CEDO 2001-III (extrase)].
142. Curtea nu subestimeaz. complexitatea incontestabil. a cauzei, care vizeaz., de la
decizia de conexare din 9 ianuarie 2006, identificarea persoanelor r.spunz.toare de intreaga
represiune armat. care s-a derulat in ultimele zile din decembrie 1989, in mai multe ora.e din
Romania, cu excep.ia Timi.oarei, Cluj .i Sibiu care f.ceau obiectul unor anchete separate
dintre care primele dou. au fost terminate, de altfel, cu condamnarea celor vinova.i. Curtea
consider., cu toate acestea, c. miza politic. .i social. invocat. de c.tre Guvern nu ar putea
justifica singur. nici durata anchetei, nici modul in care aceasta a fost condus. o perioad. prea
lung. de timp, f.r. ca cei interesa.i .i publicul s. fie informa.i de progresele f.cute.
Dimpotriv., importan.a sa pentru societatea romaneasc., care consta in dreptul numeroaselor
victime de a .ti ce s-a intamplat, ceea ce implic. dreptul la o anchet. judiciar. efectiv. .i
eventual drept la repara.ie, ar fi trebuit s. incite autorit..ile na.ionale s. se ocupe de dosar
imediat .i f.r. intarzieri inutile pentru a preveni orice aspect cum c. anumite acte se bucur.
de impunitate (a se vedea, de asemenea, .andru .i al.ii, citat. anterior, pct. 79)
143. Spre deosebire de cauza .andru .i al.ii citat. anterior, in care procedura s-a
terminat in final cu o hot.rare judec.toreasc. definitiv., Curtea observ. in spe.. c., chiar .i
dup. realizarea a numeroase m.suri de investiga.ie intre 2005 .i 2008, in decembrie 2010
cauza era tot la parchet f.r. s. fi fost vreodat. prezentat. in fa.a vreunei instan.e. Or, obliga.ia
procedural. ce decurge din art. 2 din conven.ie poate cu greu fi considerat. indeplinit. atunci
cand familiile victimelor sau mo.tenitorii lor nu au putut avea acces la o procedur. in fa.a
unei instan.e independente chemate s. cunoasc. faptele.
144. Curtea a subliniat deja mai sus importan.a dreptului victimelor .i a celor in drept
de a cunoa.te adev.rul cu privire la circumstan.ele evenimentelor ce implic. inc.lcarea
masiv. a drepturilor fundamentale cum este dreptul la via.., ce implic. dreptul la o anchet.
judiciar. efectiv. .i eventualul drept la repara.ie. Din acest motiv, in cazul utiliz.rii masive a
for.ei letale impotriva popula.iei civile in timpul manifesta.iilor antiguvernamentale
precedand tranzi.ia de la un regim comunist la un regim democrat, cum este cazul de fa..,
Curtea nu poate accepta ca o anchet. s. fie efectiv. in cazul in care se termin. prin efectul
prescrip.iei r.spunderii penale, in vreme ce inse.i autorit..ile au r.mas inactive. De altfel,
astfel cum Curtea a ar.tat deja, amnistia este in general incompatibil. cu obliga.ia statelor de
a ancheta actele de tortur. [Ould Dah impotriva Fran.ei (dec.), nr. 13113/03, din 17 martie
2009] .i de a lupta impotriva nepedepsirii crimelor interna.ionale. La fel .i in ceea ce prive.te
gra.ierea (Abdulsamet Yaman impotriva Turciei, nr. 32446/96, pct. 55, 2 noiembrie 2004).
145. Avand in vedere elementele de mai sus, Curtea consider. c. autorit..ile na.ionale
nu au ac.ionat cu diligen.a impus. in conformitate cu art. 2 din conven.ie. Prin urmare,
aceasta stabile.te c. aceast. dispozi.ie a fost inc.lcat. sub aspect procedural.
II. Cu privire la pretinsa inc.lcare a art. 3 din conven.ie invocat. de dl. .i dna
M.rie.
146. Reclamantul Teodor M.rie. se plange c. autorit..ile competente nu au efectuat o
anchet. efectiv. privind relele tratamente la care a fost supus in timpul particip.rii sale, in
decembrie 1989, la manifesta.iile antiguvernamentale reprimate de for.ele armate. Spune c.,
asemenea celorlal.i reclaman.i, ancheta penal. in aceast. privin.. este inc. in derulare .i
denun.. lipsa de diligen.. a autorit..ilor romane, inclusiv proiectul de lege cu privire la
amnistierea actelor imputate militarilor for.elor armate, care au avut loc in timpul
evenimentelor din decembrie 1989. El invoc. in aceast. privin.. art. 3, formulat dup. cum
urmeaz.:
.Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.h
A. Argumentele p.r.ilor
1. Argumentele Guvernului
147. Guvernul invoc. lipsa calit..ii de reclamant a victimei. In esen.., contest.
aplicabilitatea art. 3 la situa.ia denun.at. de reclamant .i afirm. c. acesta din urm. a participat
din proprie ini.iativ. la manifesta.iile antiguvernamentale ce au inceput la 21 decembrie 1989
.i c. nu a fost r.nit atunci.
Din aceast. cauz., Guvernul estimeaz. c. reclamantul nu a prezentat in fa.a
autorit..ilor na.ionale o preten.ie intemeiat. cu privire la existen.a unui tratament interzis de
art. 3. De altfel, Guvernul observ. c. reclamantului nu i-a fost acordat un certificat
administrativ de .revolu.ionarh.
148. In subsidiar, Guvernul subliniaz. faptul c. reclamantul .i-a precizat inten.ia de a
participa, in calitate de parte civil., la dosarul nr. 97/P/1990 numai la 20 septembrie 2008 .i
c. numai incepand cu aceast. dat. statului i-ar reveni obliga.ia de a efectua o anchet. cu
privire la acuza.iile sale. Prin urmare, Guvernul noteaz. c. ancheta, in privin.a acestuia, a
durat numai cinci luni pan. la momentul trimiterii observa.iilor, ceea ce nu este mult .inand
cont de contextul general al dosarului.
149. In observa.iile sale suplimentare, Guvernul arat. c., de.i anterior datei de 20
septembrie 2008 reclamantul avusese diverse intalniri cu reprezentan.ii Sec.iei Parchetelor
militare, nu .i-a ar.tat inten.ia de a formula preten.ii sau o plangere in calitate de parte
v.t.mat.. Prin urmare, Guvernul estimeaz. c. inainte de aceast. dat. demersul reclamantului
prezenta caracterul unei actio popularis.
2. Argumentele reclamantului
150. Reclamantul arat. c. are calitatea de victim. in ceea ce prive.te absen.a unei
anchete efective asupra utiliz.rii for.ei letale impotriva unui grup de manifestan.i in care el se
afla in timp ce numero.ii manifestan.i erau uci.i in jurul lui. In aceast. privin.., spune c. el
insu.i a trebuit s. fac. fa.. acestei violen.e letale, via.a .i integritatea sa fizic. .i psihic. fiind
puse in pericol deoarece numeroase focuri de arm. au fost trase in direc.ia lui de c.tre for.ele
militare ce executau o misiune de lupt.. For.ele militare trimise in num.r mare au f.cut uz nu
numai de gaz lacrimogen, dar .i de armament .i de muni.ii de r.zboi, precum .i de
autovehicule blindate .i tancuri de lupt., cu care au lovit mul.imea in care se afla reclamantul,
r.spandind panic.. Astfel, el spune c. a tr.it un sentiment profund de nelini.te, in urma c.ruia
a r.mas .i ast.zi cu sechele, .i anume st.ri depresive .i de anxietate, precum .i insomnii .i
co.maruri.
Prezint. in sprijinul acestor afirma.ii documente de la dosarul de anchet., .i anume
declara.iile martorilor .i un raport al poli.iei care atest. prezen.a sa printre manifestan.ii
asupra c.rora a fost deschis focul. Prezint., de asemenea, copii ale jurnalelor de lupt. din
21 decembrie 1989 .i ale altor documente ale for.elor armate, inclusiv o transcriere de
telecomunica.ii speciale din 21 decembrie 1989, de unde reiese ordinul de .decimare a
manifestan.ilorh .i de arestare .i incarcerare a celor r.ma.i in via…
Reclamantul arat., de altfel, faptul c. refuzul de a primi un certificat de .revolu.ionarh
din partea Guvernului este un act care dovede.te revolta sa impotriva caren.elor anchetei
respective.
151. In cele din urm., reclamantul arat. c., chiar inainte s. dea declara.ia la parchet in
2008, a formulat, in calitate de pre.edinte al asocia.iei reclamante, numeroase plangeri la
parchet, din care unele au condus la avansarea anchetei, dup. 2004.
B. Motivarea Cur.ii
1. Principiile ce decurg din jurispruden.a relevant.
152. Curtea reaminte.te c. obliga.ia procedural. dedus. din art. 3 din conven.ie se
impune atunci cand preten.ia referitoare la existen.a tratamentului interzis este .intemeiat.h
[Chiri.. impotriva Romaniei (dec.), nr. 37147/02, 6 septembrie 2007].
153. In aceast. privin.., Curtea reaminte.te c. relele tratament trebuie s. ating. un
minim de gravitate pentru a intra sub inciden.a art. 3. Aprecierea acestui minim este relativ.
prin esen..; ea depinde de ansamblul de date ale cauzei, in special de durata tratamentului, a
efectelor sale fizice .i mintale precum .i, uneori, de sexul, varsta .i starea de s.n.tate a
victimei [Labita impotriva Italiei (MC), nr. 26772/95, pct. 120, CEDOH 2000-IV, Erdo.an
Ya..z impotriva Turciei, nr. 27473/02, pct. 35, CEDO 2007-III (extrase)].
In orice caz, acuza.iile de rele tratamente trebuie sprijinite de aceste elemente de prob.
adecvate [Selmouni impotriva Fran.ei (MC), nr. 25803/94, pct. 88, CEDO 1999-V .i Gafgen
impotriva Germaniei (MC), nr. 22978/05, pct. 92, CEDO 2010-…].
154. Curtea reaminte.te, in cele din urm., c. riscul unei ac.iuni interzise de art. 3 se
poate lovi de acest text dac. este suficient de real .i imediat. Astfel, amenin.area unei
persoane cu tortura ar putea constitui, in circumstan.ele date, cel pu.in un tratament inuman
(Campbell .i Cosans impotriva Regatului Unit, 25 februarie 1982, pct. 26, seria A nr. 48,
Gafgen, citat. anterior, pct. 108). La fel .i in cazul absen.ei protec.iei unei persoane expus.
riscului de tratament contrar art. 3 (Alexandru Marius Radu impotriva Romaniei, nr.
34022/05, pct. 49, 21 iulie 2009, .i Rodi. .i al.ii impotriva Bosniei-Her.egovinei, nr.
22893/05, pct. 73, 27 mai 2008).
In plus, unele ac.iuni care nu ii ating fizic pe reclaman.i, cum ar fi distrugerea caselor
lor, comise chiar f.r. inten.ia de a pedepsi, au fost considerate, de asemenea, rele tratamente
(Selcuk .i Asker, citat. anterior, pct. 78-79, .i, de asemenea, Bilgin impotriva Turciei, nr.
23819/94, pct. 103, 16 noiembrie 2000, Dula. impotriva Turciei, nr. 25801/94, pct. 55,
30 ianuarie 2001). Mai mult, Curtea a considerat c. sentimentul unei persoane de profund.
nelini.te, asociat unui dispre. evident impotriva sa de c.tre autorit..i, a atins pragul gravit..ii
cerute pentru a intra sub inciden.a art. 3 (Mubilanzila Mayeka .i Kaniki Mitunga impotriva
Belgiei, nr. 13178/03, pct. 70, CEDO 2006-XI).
2. Aplicarea acestor principii
155. In spe.., Curtea arat. c. reclamantul nu sus.ine c. ar fi fost r.nit in timpul
particip.rii sale la manifesta.iile din 21 decembrie 1989 .i in zilele urm.toare. El pretinde c. a
fost expus unui risc serios pentru via.a .i integritatea sa fizic. .i psihic. .i, din aceast. cauz.,
a tr.it un sentiment profund de nelini.te, care i-ar fi l.sat sechele psihologice. Mai precis,
actele denun.ate de reclamant in fa.a autorit..ilor na.ionale erau, in principal, amenin.area
vie.ii .i s.n.t..ii sale in urma focurilor de arm. trase de armat. asupra manifestan.ilor printre
care se afla .i expunerea la substan.ele toxice utilizate de armat., cum este gazul lacrimogen
.i praful de pu.c..
156. Curtea noteaz. c., din actele dosarului reiese c., la 21 decembrie 1989,
importante efective de militari ai for.elor armate dotate cu tancuri de lup. .i cu alte
autovehicule blindate au fost trimise la Bucure.ti, in zona central. a capitalei, .i c. ace.tia au
deschis focul asupra manifestan.ilor civili neinarma.i printre care se afla .i reclamantul. Un
num.r foarte important de gloan.e au fost trase cu aceast. ocazie avand ca consecin.. zeci de
mor.i .i pete o sut. de r.ni.i in interval de cateva ore (a se vedea supra, pct. 13-14).
In aceast. privin.., Curtea reaminte.te c., in cauza .andru, citat. anterior (pct. 51-54),
a notat deja utilizarea masiv. a for.ei letale impotriva popula.iei civile, in decembrie 1989, de
c.tre agen.ii de stat de la Timi.oara pentru reprimarea manifesta.iilor anticomuniste.
157. Date fiind aceste circumstan.e, Curtea poate accepta faptul c. reclamantul a putut
sim.i un profund sentiment de nelini.te in momentul faptelor, in fa.a unei violen.e oarbe .i de
o asemenea intensitate incat nu putea .ti dac. va sc.pa cu via…
158. Cu toate acestea, Curtea noteaz. c. reclamantul nu a furnizat un certificat
medical care s. atente sechele psihice (a se vedea mutatis mutandis Melinte impotriva
Romaniei, nr. 43247/02, pct. 33-36, 9 noiembrie 2006 .i Erdo.an Ya..z, citat. anterior, pct.
43-44). In cele din urm., Curtea noteaz. c. reclamantul nu a dovedit c. ar fi sesizat
autorit..ile inainte de 2004 ar.tandu-.i in mod detaliat propriile suferin.e (a se vedea supra,
pct. 32 .i 78).
159. Date fiind circumstan.ele acestei cauze, in special absen.a dovezii care s. ateste
efectele fizice .i mintale asupra persoanei reclamantului ce decurg din actele denun.ate,
combinat. cu faptul c. s-a plans prea tarziu in fa.a autorit..ilor na.ionale, Curtea estimeaz. c.
acestea din urm. nu au inc.lcat obliga.ia procedural. decurgand din art. 3 din conven.ie in
privin.a sa.
160. Avand in vedere considera.iile precedente, este necesar ca acest cap.t de cerere s.
fie declarat ca fiind in mod v.dit nefondat in temeiul art. 35 ˜ 3 .i 4 din conven.ie.
III. Cu privire la pretinsa inc.lcare a art. 8 din conven.ie
161. Invocand art. 8 .i art. 34 din conven.ie, al doilea reclamant, dl. Teodor M.rie., se
consider. obiectul unor m.suri secrete de supraveghere, in special al intercept.rilor
convorbirilor telefonice. In opinia lui, aceste m.suri constituie un mijloc de presiune al
autorit..ilor in raport cu activitatea sa de pre.edinte al unei asocia.ii ce militeaz. pentru o
anchet. efectiv. pentru marele num.r de victime ucise .i r.nite in decembrie 1989.
162. Curtea reaminte.te mai intai c. un cap.t de cerere se caracterizeaz. prin faptele
denun.ate (a se vedea Eugenia Laz.r impotriva Romaniei, nr. 32146/05, pct. 60, 16 februarie
2010) .i, in virtutea principiului jura novit curia, consider. c. problema primordial. a acestei
p.r.i a cererii prive.te respectarea vie.ii private .i a coresponden.ei reclamantului. Prin
urmare, Curtea va examina acest cap.t de cerere in temeiul art. 8, formulat in felul urm.tor:
.1. Orice persoan. are dreptul la respectarea vie.ii sale private .i de familie, a domiciliului s.u .i a
coresponden.ei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autorit..i publice in exercitarea acestui drept decat in m.sura in care
acest amestec este prev.zut de lege .i dac. constituie o m.sur. care, intr-o societate democratic., este necesar.
pentru siguran.a na.ional., siguran.a public., bun.starea economic. a ..rii, ap.rarea ordinii .i prevenirii faptelor
penale, protejarea s.n.t..ii sau a moralei, ori protejarea drepturilor .i libert..ilor altora.h
A. Cu privire la admisibilitate
163. Curtea constat. c. acest cap.t de cerere nu este in mod v.dit nefondat in sensul
art. 35 ˜ 3 din conven.ie. Nu a fost invocat niciun alt motiv de inadmisibilitate.
B. Cu privire la fond
1. Argumentele p.r.ilor
164. Guvernul estimeaz. c. reclamantul nu a prezentat o preten.ie intemeiat. conform
art. 8 din conven.ie .i consider. c. nu a furnizat nicio dovad. in sprijinul acuza.iilor sale cu
privire la interceptarea convorbirilor telefonice. Estimeaz. c. cererea nu con.ine suficiente
elemente, astfel cum cere art. 47 din Regulamentul Cur.ii, care s. permit. s. se stabileasc.
dac. sunt intrunite condi.iile de admisibilitate enun.ate la art. 35 ˜ 1 din conven.ie, .i anume
epuizarea c.ilor de recurs interne .i respectarea termenului de .ase luni. Guvernul invoc. in
aceast. privin.. cauza Syssoyeva .i al.ii impotriva Letoniei [((MC), nr. 60654/00, pct. 125,
CEDO 2007-II].
165. Guvernul sus.ine, de asemenea, astfel cum reiese din scrisoarea din 23 februarie
2009 a Sec.iei Parchetelor militare, c. ,in dosarul nr. 97/P/1990, inainte de modificarea
Codului de procedur. penal., parchetul nu a dispus niciodat. interceptarea convorbirilor
telefonice ale reclamantului .i c. nu f.cut acest lucru nici dup. schimbarea legislativ.. In
acest dosar nu s-a emis nici un mandat de ascultare.
166. Reclamantul afirm. c. cap.tul s.u de cerere prive.te un domeniu sensibil, in care
este dificil s. faci dovada ingerin.elor. El se consider. victima, inclusiv in calitatea sa de
pre.edinte al asocia.iei reclamante, unor m.suri de supraveghere inc. din 1990 .i pan. in
prezent, din cauza informa.iilor despre el de.inute de serviciile de informa.ii. Printre cele trei
documente pe care le prezint. in aceast. privin.., unul, emis de SRI, a c.rui copie conform. a
fost emis. la 13 noiembrie 2006, prive.te activitatea mai multor persoane, printre care .i
reclamantul, in perioada aprilie . iunie 1990, in special participarea lor la manifesta.iile
antiguvernamentale din acea perioad.. In acest document se arat., printre altele, c.
reclamantul, dl. M.rie., era printre persoanele c.rora .Ambasada american. le-a oferit cazare
pentru a se odihnih.
Reclamantul arat. apoi incoeren.a dintre r.spunsurile diverselor organisme publice cu
privire la existen.a unor m.suri de supraveghere in privin.a sa. Sus.ine c. SRI a refuzat s.
confirme sau s. infirme c. el ar f.cea obiectul unor m.suri de supraveghere secret., in vreme
ce alte institu.ii au negat acest lucru.
In cele din urm., reclamantul face referire la articolele ap.rute in pres. care descriau
practici ilegale de supraveghere secret., in special de intercept.ri ale convorbirilor telefonice,
din partea serviciilor de informa.ii. In acest sens, el afirm. c. ziarul Evenimentul zilei din 6
iunie 2002 a publicat un articol intitulat .Cei 13 supraveghea.i de c.tre SRIh, inso.it de un fax
al unui document pretins ca fiind emis de SRI .i care con.ine o list. cu treisprezece persoane
supravegheate, printre care se afla .i numele so.iei reclamantului, titulara postului telefonic
fix utilizat de acesta din urm..
2. Motivarea Cur.ii
a) Principii ce decurg din jurispruden.a relevant.
167. Curtea reaminte.te, mai intai, c. convorbirile telefonice sunt cuprinse in no.iunile
de .via.. privat.h .i de .coresponden..h in sensul art. 8 [a se vedea Dumitru Popescu
impotriva Romaniei (nr. 2), nr. 71525/01, pct. 61, 26 aprilie 2007 .i hot.rarile citate].
In aceast. privin.., Curtea a considerat c. ar putea constitui o ingerin.. in drepturile
sale teama de supraveghere secret. ce decurge din existen.a chiar a unei legisla.ii care
prevede m.suri de supraveghere neinso.ite de suficiente garan.ii impotriva ingerin.elor
arbitrare in via.a privat. .i in coresponden.a persoanelor care ar putea intra sub inciden.a sa
(Iordachi .i al.ii impotriva Moldovei, nr. 25198/02, pct. 34, 10 februarie 2009). Astfel, Curtea
a acceptat .i faptul c. un individ poate, in anumite condi.ii, s. se pretind. victim. a unei
inc.lc.ri antrenat. de simpla existen.. a unor m.suri secrete sau a unei legisla.ii care ii
autorizeaz., f.r. s. fie nevoie s. inainteze c. le-au fost aplicate in realitate. Altfel, atunci cand
statul stabile.te o supraveghere secret. a c.ror existen.. este ignorat. de persoanele controlate
.i care r.mane, prin urmare, inatacabil., art. 8 ar putea fi anihilat intr-o mare m.sur.,
deoarece, intr-o asemenea situa.ie, este posibil ca un individ s. fie tratat in mod contrar art. 8,
chiar privat de dreptul garantat de acest articol, f.r. s. .tie .i f.r. s. fie in stare s. formuleze
un recurs la nivel na.ional sau in fa.a organelor conven.iei (Klass .i al.ii impotriva Germaniei,
6 septembrie 1978, pct. 34-35, seria A nr. 28).
168. In cele din urm., Curtea reaminte.te c. inregistrarea intr-un registru secret .i
comunicarea datelor privind .via.a privat.h a unei persoane intr. in sfera de aplicare a art. 8 ˜
1. De asemenea, datele de natur. public. se pot referi la via.a privat. atunci cand sunt, in mod
sistematic, adunate .i inregistrate in fi.iere p.strate de autorit..ile publice (Rotaru, citat.
anterior, pct. 43).
b) Aplicarea acestor principii
169. In spe.., Curtea noteaz. c. reclamantul s-a plans, mai intai, c. ii este team. c.
este obiectul unor m.suri de supraveghere, in special al intercept.rilor telefonice, din 1990
pan. in prezent. In aceast. privin.., el a prezentat demersurile pe care le-a f.cut la serviciile
de informa.ii. Aceste demersuri nu au ajuns totu.i s. clarifice acest subiect, deoarece SRI a
r.spuns reclamantului in scrisoarea din 19 februarie 2009 c., in temeiul legilor nr. 51/1991
privind siguran.a na.ional. .i nr. 14/1992 privind organizarea .i func.ionarea SRI, ii era
imposibil s. confirme sau s. infirme dac. a f.cut obiectul unei supravegheri secrete in
perioada respectiv..
170. Cu toate acestea, reclamantul a prezentat dou. fi.e stabilite in privin.a sa in 1990,
care con.in date cu caracter personal, .i un al treilea document de sintez. a c.rui copie a fost
emis. la 13 noiembrie 2006, tot in privin.a lui. Aceste trei documente erau clasificate ca
.secreteh .i p.strate de autorit..ile statului responsabile in domeniul informa.iilor.
Curtea observ. c. con.inutul acestor fi.e, a c.ror autenticitate nu a fost contestat. de
c.tre Guvern, denot. c. reclamantul a f.cut in mod efectiv obiectul unor m.suri de
supraveghere in 1990. Mai mult, aceste date privind, pe de o parte, participarea reclamantului
la manifesta.iile antiguvernamentale derulate in aprilie . iunie 1990 .i, conform spuselor sale,
in privat, cu aceast. ocazie, .i, pe de alt. parte, privind stilul s.u de via.. .i rela.iile personale,
erau intotdeauna p.strate de serviciile de informa.ii, cel pu.in in 2006, cand au fost emise
copiile acestor documente.
171. in aceast. privin.., Curtea noteaz. c. legisla.ia roman. aplicabil. in materie de
m.suri de supraveghere secret. privind siguran.a na.ional. a fost examinat. pentru prima oar.
in cauza Rotaru citat. anterior. Curtea a concluzionat c. legisla.ia privind strangerea .i
arhivarea datelor nu cuprindea garan.iile necesare protej.rii dreptului persoanelor la via.a
privat.. Aceasta nu indica cu destul. claritate intinderea .i modalit..ile de exercitare a puterii
de apreciere a autorit..ilor in domeniul in cauz. (Rotaru, citat. anterior, pct. 61).
172. De altfel, Rezolu.ia interimar. [Rez. DO(2005)57] cu privire la hot.rarea
adoptat. de Comitetul de Mini.tri la 5 iulie 2005, la cea de-a 933-a reuniune a Delega.ilor
Mini.trilor, a solicitat autorit..ilor romane s. adopte rapid reformele legislative necesare
pentru a r.spunde criticilor formulate de Curte in hot.rarea cu privire la sistemul roman de
colectare .i arhivare a informa.iilor de c.tre serviciile secrete. Comitetul de Mini.tri a
constatat cu p.rere de r.u c., la mai bine de cinci ani de la data hot.rarii, tot nu este remediat
la multe e.ecuri ar.tate de Curtea european., in special in ceea ce prive.te absen.a
reglement.rii cu privire la vechimea informa.iilor ce pot fi consemnate de autorit..i, sau
imposibilitatea de contestare a de.inerii acestor informa.ii. Ast.zi, executarea acestei hot.rari
este inc. pendinte in fa.a Comitetului de Mini.tri.
173. In plus, Curtea a constatat, in hot.rarea Dumitru Popescu (nr. 2), c., in ciuda
amendamentelor aduse Codului de procedur. penal. prin legile nr. 281/2003 .i 356/2006,
unele m.suri de supraveghere in cazurile de presupus. atingere a siguran.ei na.ionale par s.
poat. fi dispuse .i ast.zi conform procedurii prev.zut. de art. 13 din Legea nr. 51/1991, care
nu a fost abrogat. nici in prezent [Dumitru Popescu (nr. 2), citat. anterior, pct. 83 . 84].
174. .inand cont de cele ce preced, Curtea constat. c. absen.a unor garan.ii in
legisla.ia na.ional. care s. poat. garanta c. informa.iile ob.inute datorit. unei supravegheri
secrete sunt distruse imediat ce nu mai este nevoie de ele pentru atingerea scopului cercetat
(Klass, citat. anterior, pct. 52) a permis ca informa.iile adunate de serviciile de informa.ii cu
privire la reclamant, in 1990, s. fie inc. p.strate de acestea in 2006, adic. .aisprezece ani
dup. ce au fost colectate. De altfel, con.inutul celei de-a doua fi.e nu las. s. se reflecte un
scop de cercetare specific., altul decat supravegherea exploratorie general. (a se vedea, a
contrario, Klass, citat. anterior, pct. 51).
175. In plus, Curtea estimeaz. c., in lipsa unor garan.ii in legisla.ia na.ional.
relevant., reclamantul este expus unui risc serios de interceptare a convorbirilor telefonice
(Iordachi .i al.ii, citat. anterior, pct. 53, .i Rotaru, citat. anterior, pct. 59-63).
176. Prin urmare, Curtea consider. c., in spe.., s-a inc.lcat art. 8 din conven.ie.
177. In ceea ce prive.te partea din cap.tul de cerere privind coresponden.a asocia.iei
reclamante, Curtea noteaz. c., chiar dac. in cererea ini.ial. asocia.ia reclamant. s-a plans de
acest lucru, ulterior ea nu a mai formulat observa.ii in aceast. privin… Curtea deduce c.
aceasta nu dore.te s. men.in. respectivul cap.t de cerere, in sensul art. 37 ˜ 1 lit. a) din
conven.ie.
IV. Cu privire la inc.lcarea pretins. de persoanele reclamante a art. 6, art. 13,
art. 34 .i art. 14 coroborat cu art. 6 din conven.ie,
178. Cele trei persoane reclamante denun.., de asemenea, o inc.lcare a dreptului lor la
un proces intr-un termen rezonabil, pe motiv c. ancheta penal. cu privire la violen.ele din
decembrie 1989 este inc. pendinte. Ace.tia invoc., in acest sens, art. 6 .i art. 13 din
conven.ie.
179. Reclaman.ii Elena .i Nicolae Vlase se plang de faptul c. ancheta penal. cu
privire la moartea fiului lor, Nicolae N. Vlase, in decembrie 1989, este inc. pendinte. De
asemenea, ei invoc. in acest sens art. 14 coroborat cu art. 6 din conven.ie pentru discriminare
cu privire la victimele crimelor comise in alte circumstan.e decat cele din decembrie 1989.
180. Reclamantul Teodor M.rie. .i asocia.ia reclamant. se plang de o inc.lcare a art.
34 din conven.ie din cauza dificult..ilor semnificative pe care le-au avut pentru a avea acces
la dosarul anchetei penale criticat. pentru ineficacitate, inclusiv pentru preg.tirea observa.iilor
lor ca r.spuns la cele ale Guvernului. Ei denun.. inten.ia autorit..ilor de a le ascunde
documente esen.iale pentru aprecierea faptelor, cum sunt paginile 105 .i 106 din volumul nr.
12 care cuprind rapoartele cadrelor Ministerului de Interne (a se vedea supra, pct. 84).
181. Avand in vedere constatarea sa cu privire la aspectul procedural al art. 2 .i art. 3
(a se vedea supra, pct. 145-57), Curtea consider. c. nu mai este necesar s. se examineze dac.
au fost inc.lcate, in spe.., aceste dispozi.ii (a se vedea, intre altele, .andru, citat. anterior,
pct. 83).
V. Cu privire la celelalte inc.lc.ri pretinse de asocia.ia reclamant.
182. Invocand art. 2, art. 3, art. 6 .i art. 13 din conven.ie, asocia.ia reclamant. se
plange, asemenea persoanelor reclamante, de durata anchetei penale cu privire la
evenimentele violente din decembrie 1989. Aceasta denun.. lipsa de diligen.. a autorit..ilor
romane.ti .i se teme c. ar fi existat o dorin.. de a ascunde totul pentru ca persoanele
r.spunz.toare de sute de mor.i .i de r.ni.i din timpul incidentelor violente din decembrie 1989
s. nu fie niciodat. g.si.i vinova.i.
183. Curtea reaminte.te c. no.iunea de .victim.h men.ionat. la art. 34 din conven.ie
trebuie interpretat. in mod autonom .i independent de no.iunile interne precum cele privind
interesul sau calitatea de a ac.iona. Pentru ca un reclamant s. se poat. pretinde victima
inc.lc.rii unuia din drepturile .i libert..ile recunoscute de conven.ie, trebuie s. existe o
leg.tur. suficient de direct. intre reclamant .i prejudiciul pe care estimeaz. c. l-a suferit din
cauza pretinsei inc.lc.ri.
O asocia.ie nu s-ar putea pretinde victima unor m.suri care ar fi adus atingere
drepturilor pe care conven.ia le recunoa.te membrilor s.i [(Association des amis de SaintRaphael
et de Frejus .i al.ii impotriva Fran.ei (dec.), nr. 45053/98, pct. 18, din 29 februarie
2000].
184. In spe.., asocia.ia reclamant. nu se poate pretinde victima inc.lc.rii drepturilor
procedurale cu privire la o anchet. efectiv.. Aceste drepturi apar.in victimelor violen.elor sau
p.rin.ilor victimelor decedate [a se vedea, mutatis mutandis, Conka .i al.ii, precum .i la Ligue
des droits de lfhomme impotriva Belgiei (dec.), nr. 51564/99, din 13 martie 2001, .i
Asociacion de victimas del terrorismo impotriva Spaniei, (dec.), nr. 54102/00, CEDO, din 29
martie 2001]. De altfel, nimic nu impiedic. o asocia.ie s. reprezinte un anumit num.r de
persoane, cu condi.ia ca ace.tia s. fie identifica.i .i asocia.ia s. justifice un mandat specific
dat de fiecare din ei.
185. Rezult. c. capetele de cerere prezentate de asocia.ia reclamant. in temeiul art. 2,
art. 3 .i art. 6 din conven.ie sunt incompatibile ratione personae cu prevederile conven.iei, in
sensul art. 35 ˜ 3, .i trebuie respinse in aplicarea art. 35 ˜ 4.
186. In cele din urm., Curtea reaminte.te c., in cazul in care conven.ia asigur.
existen.a in dreptul intern a unui recurs care permite exercitarea drepturilor .i libert..ilor
consacrate de conven.ie, aceast. prevedere se aplic. numai preten.iilor .intemeiateh in
temeiul conven.iei amintite (a se vedea Boyle .i Rice impotriva Regatului Unit, 27 aprilie
1988, pct. 52, seria A nr. 131).
187. Avand in vedere concluziile privind celelalte preten.ii ridicate de reclaman.i,
Curtea estimeaz. c. aceast. condi.ie nu este indeplinit. in spe… Prin urmare, acest cap.t de
cerere este in mod v.dit nefondat .i trebuie respins, in temeiul art. 35 ˜ 3 .i 4 din conven.ie.
VI. Cu privire la aplicarea art. 46 din conven.ie
188. Art. 46 din conven.ie prevede:
.1. Inaltele p.r.i contractante se angajeaz. s. se conformeze hot.rarilor definitive ale Cur.ii in litigiile
in care ele sunt p.r.i.
2. Hot.rarea definitiv. a Cur.ii este transmis. Comitetului de Mini.tri care supravegheaz. executarea ei.
[c] h
189. Curtea noteaz. c., in spe.., constatarea inc.lc.rii art. 2 din conven.ie sub aspectul
s.u procedural relev. o problem. pe scar. larg., dat fiind faptul c. sute de persoane sunt
implicate ca p.r.i v.t.mate in procedura penal. criticat.. In plus, peste o sut. de cereri
similare in aceast. cauz. sunt pendinte in fa.a Cur.ii. Acestea ar putea genera, in viitor, noi
hot.rari in care s. se constate inc.lcarea conven.iei.
190. In aceast. privin.., Curtea reaminte.te c., in conformitate cu art. 46, inaltele p.r.i
contractante se angajeaz. s. se conformeze hot.rarilor definitive ale Cur.ii in litigiile in care
sunt p.r.i, iar Comitetul de Mini.tri este responsabil pentru supravegherea execut.rii acestor
hot.rari. Rezult. c., in cazul in care Curtea constat. o inc.lcare, statul parat are obliga.ia
legal. nu numai de a pl.ti persoanelor in cauz. sumele acordate cu titlu de repara.ie echitabil.
prev.zut. de art. 41, ci, de asemenea, de a alege, sub supravegherea Comitetului de Mini.tri,
m.surile generale .i/sau, dup. caz, individuale pe care s. le includ. in ordinea sa juridic.
intern. pentru a pune cap.t inc.lc.rii constatate de Curte .i pentru a elimina, pe cat posibil,
consecin.ele acestei inc.lc.ri. Statul parat este liber, sub supravegherea Comitetului de
Mini.tri, s.-.i aleag. mijloacele pentru indeplinirea obliga.iei sale legale in conformitate cu
art. 46 din conven.ie [Scozzari .i Giunta impotriva Italiei (MC), nr. 39221/98 .i 41963/98,
pct. 249, CEDO 2000-VIII], cu respectarea principiului subsidiarit..ii, astfel incat Curtea s.
nu fie obligat. s.-.i reitereze constatarea de inc.lcare intr-o serie lung. de cauze identice.
191. In plus, rezult. din conven.ie, in special din art. 1, c. prin ratificarea conven.iei
statele contractante se angajeaz. s. ia m.suri pentru ca dreptul lor intern s. fie compatibil cu
aceasta [Maestri impotriva Italiei (MC), nr. 39748/98, ˜ 47, CEDO 2004-I].
192. In ceea ce prive.te m.surile destinate s. asigure caracterul efectiv al
mecanismului stabilit de conven.ie, Curtea atrage aten.ia asupra rezolu.iei [Res(2004)3],
precum .i asupra Recomand.rii [Rec(2004)6] Comitetului de Mini.tri al Consiliului Europei,
adoptate la 12 mai 2004.
193. De.i, in principiu, nu este de competen.a sa s. defineasc. m.surile de redresare
corespunz.toare pentru ca statul parat s.-.i indeplineasc. obliga.iile in conformitate cu art. 46
din conven.ie, avand in vedere situa.ia cu caracter structural constatat., Curtea observ. c. se
impun, f.r. indoial., m.suri generale la nivel na.ional in contextul punerii in aplicare a
prezentei hot.rari.
194. Prin urmare, Curtea consider. c. statul parat trebuie s. opreasc. situa.ia
constatat. in spe.., pe care o consider. contrar. conven.iei, ce reiese din dreptul numeroaselor
persoane atinse, cum sunt persoanele reclamante, la o anchet. efectiv., care nu se termin. cu
efectul prescrip.iei r.spunderii penale, .inand cont .i de importan.a pentru societatea
romaneasc. de a cunoa.te adev.rul cu privire la evenimentele din decembrie 1989. Statul
parat trebuie, a.adar, s. ofere o redresare adecvat. pentru respectarea cerin.elor art. 46 din
conven.ie, .inand cont de principiile enun.ate de jurispruden.a Cur.ii in materie enun.ate in
aceast. hot.rare (a se vedea mutatis mutandis Rumpf impotriva Germaniei, nr. 46344/06, pct.
73, 2 septembrie 2010).
195. In aceste circumstan.e, Curtea nu consider. necesar. amanarea examin.rii
cauzelor similare pendinte pe rolul s.u, a.teptand ca statul parat s. ia m.suri. Curtea
consider. mai degrab. c. continuarea examin.rii cauzelor similare ar fi de natur. s.-i
reaminteasc. in mod regulat statului parat de obliga.ia ce reiese din aceast. hot.rare (Rumpf,
citat. anterior, pct. 75).
VII. Cu privire la aplicarea art. 41 din conven.ie
196. Art. 41 din conven.ie prevede:
.In cazul in care Curtea declar. c. a avut loc o inc.lcare a conven.iei sau a protocoalelor sale .i dac.
dreptul intern al inaltei p.r.i contractante nu permite decat o inl.turare incomplet. a consecin.elor acestei
inc.lc.ri, Curtea acord. p.r.ii lezate, dac. este cazul, o repara.ie echitabil..h
A. Prejudiciu
197. Preten.iile celorlal.i reclaman.i, precum .i observa.iile Guvernului, sunt
prezentate in continuare.
1. Cererea de repara.ie echitabil. a dnei .i dlui Vlase
198. Reclaman.ii solicit. Cur.ii s. oblige statul roman s. ia m.surile necesare pentru
accelerarea investiga.ilor privind uciderea fiului lor pentru a se lua o decizie in func.ie de
cerin.ele conven.iei.
199. In acela.i document cu privire la cererea lor de repara.ie echitabil., ace.tia
revendic. impreun. 60 000 000 EUR, pe de o parte, .i 200 000 EUR, pe de alt. parte, ca
prejudiciu moral suferit din cauza duratei excesive a anchetei uciderii fiului lor imputabil.
direct agen.ilor statului, in opinia lor.
200. Guvernul consider. c. aceast. cerere de repara.ie echitabil. este confuz.. De
asemenea, o consider. ca fiind excesiv. .i nejustificat. .i solicit. Cur.ii s. o resping..
201. Curtea reaminte.te jurispruden.a sa consacrat. conform c.reia o hot.rare ce
constat. o inc.lcare atrage pentru statul parat obliga.ia juridic., in temeiul conven.iei, de a
opri inc.lcarea .i a elimina consecin.ele astfel incat s. se restabileasc. cat mai mult posibil
situa.ia anterioar. acesteia. Statele contractante p.r.i la o cauz. sunt, in principiu, libere s.
aleag. mijloacele pe care le vor folosi pentru a se conforma unei hot.rari ce constat. o
inc.lcare. Dac. natura inc.lc.rii permite o restitutio in integrum, este de datoria statului parat
s. o realizeze. Dac., in schimb, dreptul na.ional nu permite sau permite intr-un mod imperfect
s. se elimine consecin.ele inc.lc.rii, art. 41 abiliteaz. Curtea s. acorde p.r.ii v.t.mate, dac.
este cazul, repara.ia care i se pare potrivit. (Sfrijan impotriva Romaniei, nr. 20366/04, pct. 44,
22 noiembrie 2007).
Astfel, de exemplu, in cazul nerespect.rii art. 6 din conven.ie, aplicarea principiului
restitutio in integrum implic. plasarea reclaman.ilor, cel mai posibil, intr-o situa.ie
echivalent. celei in care s-ar afla dac. nu ar fi existat inc.lcarea cerin.elor acestei prevederi
(Sfrijan, citat. anterior, pct. 45-48).
202. In prezenta cauz., Curtea reaminte.te c. a constatat inc.lcarea procedural. a art.
2 din conven.ie din cauza absen.ei unei anchete efective a decesului fiului reclaman.ilor .i, in
special, din cauza absen.ei asocia.iei reclaman.ilor la procedurile judiciare din fa.a instan.ei.
Prin urmare, statul parat trebuie s. ia m.surile necesare pentru a accelera investiga.iile cu
privire la uciderea lui Nicolae Vlase pentru a lua o decizie conform. cerin.elor conven.iei.
203. De asemenea, Curtea consider. c. este necesar s. se acorde o repara.ie echitabil.
din cauza faptului c. autorit..ile na.ionale nu au tratat dosarul cu privire la decesul fiului
reclaman.ilor in urma unor focuri de arm. cu diligen.a impus. de art. 2 din conven.ie.
In baza elementelor de care dispune, in special a faptului c. ancheta este inc. pendinte,
Curtea consider. c. inc.lcarea art. 2 sub aspect procedural le-a cauzat persoanelor in cauz. un
prejudiciu moral, punandu-i intr-o situa.ie de suferin.. .i frustrare. Pronun.andu-se in echitate,
aceasta acord. fiec.rui reclamant 15 000 EUR cu acest titlu.
2. Cererea de repara.ie echitabil. a dlui M.rie.
204. Ini.ial, reclamantul a solicitat 200 000 EUR ca prejudiciu suferit din cauza duratei
excesive a anchetei privind absen.a unei anchete efective a represiunii manifesta.iilor
anticomuniste. Prejudiciul moral a fost reevaluat de c.tre reclamant in urma grevelor foamei
pe care le-a f.cut pentru a li se comunica reclaman.ilor copia documentelor din dosarul de
anchet., conform indica.iilor Cur.ii. Prejudiciul moral astfel reevaluat la 7 aprilie 2010 se
ridic. la 230 000 EUR.
205. Guvernul consider. c. aceste cereri de repara.ie echitabil. nu au leg.tur. cu
inc.lc.rile reclamate. De asemenea, le consider. ca fiind excesive .i nejustificate .i solicit.
Cur.ii s. le resping..
206. Curtea consider. c. reclamantul a suferit in mod cert un prejudiciu moral. .inand
seama de inc.lcarea constatat. a art. 8 .i pronun.andu-se in echitate, in conformitate cu art. 41
din conven.ie, este necesar s. i se acorde reclamantului suma de 6 000 EUR cu titlu de
prejudiciu moral.
B. Cheltuieli de judecat.
207. De asemenea, to.i reclaman.ii cer cate 603 400 RON, adic. 150 850 EUR,
cheltuieli de judecat., intitulat prejudiciu material, reprezentand cheltuielile asocia.iei pentru
dosarul prezentat autorit..ilor na.ionale .i Cur.ii. Ace.tia prezint. facturi de telefon, de
coresponden.., precum .i documente justificative ale cheltuielilor de deplasare la Strasbourg
.i de organizare a manifesta.iilor, inclusiv cheltuielile de recuperare medical. a reclamantului
Teodor M.rie. in urma grevelor foamei pe care le-a f.cut.
208. De asemenea, solicit. 49 400 EUR reprezentand onorariile avoca.ilor .i 14 400
EUR reprezentand salariile pl.tite de asocia.ie celor doi angaja.i care au lucrat exclusiv pentru
dosar.
209. Guvernul consider. c. cheltuielile f.cute de asocia.ie nu au nicio leg.tur. cu
aceast. cauz. .i c. cheltuielile de deplasare la Strasbourg nu erau necesare, avand in vedere
faptul c. procedura din aceast. cauz. s-a derulat in scris .i Curtea nu a invitat reclaman.ii s.
se prezinte in fa.a ei.
210. In conformitate cu jurispruden.a Cur.ii, un reclamant nu poate ob.ine rambursarea
cheltuielilor de procedur. decat in m.sura in care se stabilesc realitatea, necesitatea .i
caracterul rezonabil al cuantumului lor. In spe.., .inand seama de documentele aflate in
posesia, de jurispruden.a .i de natura .i complexitatea problemelor ridicate, Curtea consider.
rezonabil. suma de 20 000 EUR pentru procedura in fa.a Cur.ii .i o acord. reclaman.ilor.
Aceasta va fi pl.tit. direct .i in solidar lui Antonie Popescu, Ioana Sfir.ial. .i Ionu. Matei.
C. Dobanzi moratorii
211. Curtea consider. necesar ca rata dobanzilor moratorii s. se intemeieze pe rata
dobanzii facilit..ii de imprumut marginal practicat. de Banca Central. European., majorat.
cu trei puncte procentuale.
Pentru aceste motive, Curtea, in unanimitate,
1. Declar. cererile admisibile in ceea ce prive.te capetele de cerere intemeiate pe art.
2 .i art. 8 privind persoanele reclamante .i inadmisibile pentru celelalte capete de cerere;
2. Hot.r..te c. a fost inc.lcat art. 2 din conven.ie sub aspect procedural, in privin.a
reclaman.ilor Nicolae Vlase .i Elena Vlase;
3. Hot.r..te c. a fost inc.lcat art. 8 din conven.ie in privin.a reclamantului Teodor
M.rie.;
4. Hot.r..te c. nu este necesar s. examineze capetele de cerere intemeiate pe art. 6,
art. 13, art. 34 .i art. 14 coroborat cu art. 6 din conven.ie, in ceea ce prive.te reclaman.ii
individuali;
5. Hot.r..te
a) c. statul parat trebuie s. pl.teasc. reclaman.ilor, in termen de trei luni de la data
r.manerii definitive a hot.rarii conform art. 44 ˜ 2 din conven.ie, urm.toarele sume, precum
.i orice sum. care poate fi datorat. cu titlu de impozit, ca prejudiciu moral;
i. pentru cererea nr. 18817/08, cate 15 000 EUR (cincisprezece mii de euro)
reclaman.ilor Nicolae Vlase .i Elena Vlase;
ii. pentru cererea nr. 33810/07, 6 000 EUR (.ase mii de euro) reclamantului Teodor
M.rie.;
b) c. statul parat trebuie s. pl.teasc. reclaman.ilor, in termen de trei luni de la data
r.manerii definitive a hot.rarii, conform art. 44 ˜ 2 din conven.ie, 20 000 EUR (dou.zeci de
mii de euro) lui Antonie Popescu, Ioana Sfir.ial. .i Ionu. Matei, pentru cheltuieli de judecat.;
c) c. sumele indicate la punctele precedente vor fi convertite in moneda statului parat
la rata de schimb din ziua pl..ii;
d) c., de la expirarea termenului men.ionat pan. la efectuarea pl..ii, aceste sume vor fi
majorate cu o doband. simpl., la o rat. egal. cu rata dobanzii facilit..ii de imprumut marginal
practicat. de Banca Central. European., aplicabil. pe parcursul acestei perioade .i majorat.
cu trei puncte procentuale;
6. Respinge cererea de repara.ie echitabil. pentru celelalte capete de cerere.
Redactat. in limba francez., apoi comunicat. in scris, la 24 mai 2011, in aplicarea
art. 77 ˜ 2 .i 3 din regulament.
Santiago Quesada Josep Casadevall
Grefier Pre.edinte

Be Sociable, Share!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *