DESPRE PROFESIA DE AVOCAT IN LEGISLATIA ACTUALADESPRE PROFESIA DE AVOCAT IN LEGISLATIA ACTUALADESPRE PROFESIA DE AVOCAT IN LEGISLATIA ACTUALA

8.jpg

Legislatia care reglemteaza profesia de avocat1, are multe prevederi contradictorii sau in deficitul avocatului. Recent, la acestea s-a adaugat un nou text de lege in Noul Cod civil care prevede un termen de prescriptie scurt de 1 an pentru exercitarea actiunilor de recuperare a onorariilor neplatite. In acelasi timp, dintre dispozitiile emise in beneficiul avocatului, unele nu se aplica.
Cum s-a ajuns ca cei care ar trebui sa stie cel mai bine sa manuiasca legea, sa fie cea mai oropsita profesie juridica din Romania?
Profesiile juridice numara mai multe categorii – magistratii, procurorii, notarii, executorii, juristii si avocatii.
Dintre acestea, doar avocatii exercita ceea ce se numeste o profesie liberala.
Magistratii si procurorii sunt angajati la Stat intr-un raport special de prepusenie, la procurori adaugandu-se si un raport de subordonare ierarhic.
Juristii sunt angajati in cadrul unei persoane juridice, notarii si executorii exercita un serviciu public.
Avocatii, chiar daca se stipuleaza in legea 51/1995 rep. ca presteaza un serviciu de interes public, nu beneficiaza de nici una din garantiile si normele de protectie specifice celorlalte profesii juridice, iar instantele si autoritatile statului au avut in mod constant o actiune de restrangere a drepturilor avocatilor ce a dus la degradarea imaginii profesiei si diminuarea pana la disparitie a respectului pe care institutiile Statului si instantele ar trebui sa il aiba fata de avocati.
La aceasta contribuie si lipsa de coeziune in interiorul profesiei si a unor foarte putine actiuni prin care reprezentantii avocatilor sa afirme statutul pe care acestia ar trebui sa il aiba in societate.
Distinct de restul profesiei, avocatul este singurul care actioneaza doar pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, este cel care poate sa contribuie la stoparea abuzurilor pe care institutiile statului le pot exercita impotriva acestora, deoarece nu are un raport de subordonare, din nici un punct de vedere, fata de vreo autoritate.
S-ar putea spune ca independenta avocatului este chiar mai mare decat cea a magistratului deoarece, in sistemul de drept actual, magistratul chiar daca nu la nivel declarativ, are un raport foarte strans cu Statul, aspect care s-a vazut in timpul protestelor din cursul anului 2011, cand importanta raporturilor patrimoniale dintre Stat, prin Ministerul Justitiei, si magistrati a dus la ingreunarea, pana la blocarea, activitatii
_________
1 Legea 51/1995 modificata prin legea 225/2004 si Statutul profesiei de avocat

instantelor de judecata, in dauna justitiabilului si cu o totala lipsa de consideratie fata de acesta.
Reglementarea raporturilor dintre client si avocat este, in acest context, esentiala prin prisma crearii unui cadru care sa dea siguranta si independenta financiara avocatului. Pentru aceasta s-a prevazut in legea 225/20042 caracterul executoriu al contractului de asistenta juridica. Din pacate, aceasta norma nu a fost aplicata in interesul avocatului deoarece, prin adaugarea, in mod nefericit a unei a doua teze, prin care era indicata instanta competenta pentru investirea cu formula executorie a contractului de asistenta juridica, a fost posibila nasterea unor interpretari diferite si controverse la nivelul insatantelor de judecata cu privire la necesitatea sau nu a investirii cu formula executorie a contractului de asistenta juridica.
Problema a fost transata prin Decizia in interesul legii nr.31/2009 prin care Curtea de Casatie a statuat in sensul ca, chiar titlu executoriu, contractul de asistenta juridica trebuie investit cu formula executorie pentru a putea fi pus in executare3. Prin aceasta decizie, Curtea de Casatie a urmarit sa ingreuneze procesul de recuperare al onorariilor de catre avocat, prin inserarea unei proceduri suplimentare – investirea cu formula executorie – procedura redundanta si superflua avand in vedere consacrarea contractului de asistenta ca titlu executoriu, ex lege.
Spunem ca intentia Curtii de Casatie a fost vadit de ingreunare a exercitarii profesiei si nu o eroare de judecata, deoarece anterior, intr-o problema similara – cea cecului si a biletului la ordin – dispusese in mod contrar, respectiv ca, dat fiind caracterul acestora de titlu executoriu, ele nu mai trebuie investite.4
De remarcat este ca, in primul caz, recursul a fost promovat de Parchetul General la initiativa Ministerului Justitie, Ministru al Justitiei la acea vreme fiind dl. avocat Catalin Predoiu.
O alta prevedere care ar putea, daca ar fi aplicata, sa imbunatateasca raportul avocat- client si sa usureze exercitarea profesiei, este cea din Statut privind competenta Barourilor in solutionarea litigiilor dintre acestia.
Clauza, cu toate ca este inserata in contractul de asistenta juridica5 anexa la Statut, este
inaplicabila. Daca la nivelul Barourilor ar fi organizate comisiile de arbitraj, aceasta ar
__________
2 “Art.30 (3) Contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulă executorie este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului. Restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său se recuperează potrivit dispoziţiilor statutului profesiei”.

3 Decizia 31/16.11.2009 a ICCJ

4 Decizia 4/19.01.2009 a ICCJ

5 “4.7. Toate litigiile privitoare la naşterea, modificarea, stingerea, interpretarea şi executarea prezentului contract pot fi supuse regulilor de arbitraj şi regulilor de procedură prevăzute de Lege şi de Statutul profesiei de avocat”.

putea sa aiba valoarea unei clauze compromisorii, astfel incat sa atraga necompetenta generala a instantelor de judecata pe orice probleme legate de validitatea si executarea contractelor de asistenta juridica sau plata onorariilor de avocat, astfel incat avocatii sa nu se mai confrunte in instantele de judecata cu solutii din cele mai surprinzatoare, in functie de modul particular de gandire al fiecarui magistrat, inclusiv afinitatea sau animozitatea fata de avocatii din cauza.
In acest sens este simptomatic cazul doamnei judecator Meauca Mihaela care, la un interval de cateva luni a pronuntat doua solutii antinomice: intr-o speta a considerat admisibila o cerere de anulare a unui contract de asistenta juridica formulata in cadrul unei contestatii la executare, in timp ce in alta speta, a invocat din oficiu inadmisibilitatea unei astfel de cereri, raportat la acelasi text din Codul de procedura civila (fara ca pentru inconsecventa aceasta sa poata fi atrasa raspunderea sa).
Credem ca arbitrajul pe care Barourile l-ar putea organiza ar contribui la independenta profesiei de avocat, in baza aceluiasi rationament cu cel care a dus la competentele extinse si exclusive pe care le are Consiliul Superior al Magistraturii in ce priveste probleme profesionale ale magistratilor.
O alta problema este cea limitatarea treptata a competentelor avocatilor in beneficiul celorlalte profesii juridice.
Initial mai extinse, atributiile legate de atestarea identitatii si certificarea datei si continutului au fost limitate prin cresterea atributiilor notarilor publici prin inmultirea situatiilor in care se prevede, sub sanctiunea nulitatii absolute, necesitatea formei actului autentic.
Competentele pe care in majoritatea statelor dezvoltate le au avocatii, in baza cunostintelor juridice ale acestora, nu se regasesc si in legislatia romaneasca, unde avocatii au din ce in ce mai putine atributii legate de intocmirea de documente oficiale. Aratam cu titlu de exemplu cazul contractelor de vanzare cumparare de imobile cu destinatia de locuinta, unde, prin modificarea din 2010 a legii 114/1996,6 a devenit necesara forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute, a prevederii din Noul Cod de procedura civila potrivit careia clauza compromisorie avand ca obiect litigii legate de transferuri de imobile trebuie sa fie incheiata in forma autentica7 sau cazul prevazut de legea societatilor comerciale, unde doar notarul si nu (sau) avocatul este competent sa intocmeasca procesul verbal al adunarii generale.
Asa cum aratam mai sus, Noul Cod de procedura civila aduce din nou atingere drepturilor avocatilor prin restrangerea la un an a termenului de prescriptie pentru
_________
6 Art. 101. – Locuinţele şi unităţile individuale pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică notarială, sub sancţiunea nulităţii absolute. Dovada dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale asupra unei unităţi de locuit se face numai pe baza actelor de proprietate şi a extrasului de carte funciară pentru informare.

7 Art.540 alin.2 Noul Cod de procedura civila

recuperarea onorariilor,8 aspect care nu face decat sa incurajeze situatiile din ce in ce mai numeroase a nerespectarii de catre clienti a obligatiilor prevazute in contractele de asistenta juridica.
Din contra, obligatiile avocatilor au crescut sub imperiul Noului cod de procedura civila, in timp ce acelasi act normativ a dat competente extinse instantelor de judecata in ce priveste posibilitatea magistratilor de a sanctiona avocatii. Indiscutabil ca instanta trebuie sa poata sa dispuna masuri pentru pastrarea solemnitatii sedintei de judecata, dar de cele mai multe ori avocatii reactioneaza ca urmare a neindeplinirii de catre magistrati a obligatiilor procedurale si profesionale, caz in care judecatorii abuzeaza de puterea pe care o au pentru a restrange drepturile avocatilor.9 Aceasta in contextul legislativ al inexistentei unor mecanisme eficiente de imbunatatire a calitatii actului de justitie. Concluzia este ca avocatii trebuie sa ia exemplu de la celelalte profesii juridice care au stiut sa isi sustina interesele prin modificari legislative si totodata sa contribuie la cresterea gradului de coeziune in interiorul profesiei. In ultima perioada s-a pus poate prea mult accentul pe exemplele negative fiind generalizate cazuri izolate, fara a se constientiza rolul esential pe care il au avocatii in Justitie.
_______
8 Art.2520 Noul Cod civil

9 A se vedea in acest sens Studiul privind perceptia calitatii actului de justitie realizat de AMJLegislatia care reglemteaza profesia de avocat1, are multe prevederi contradictorii sau in deficitul avocatului. Recent, la acestea s-a adaugat un nou text de lege in Noul Cod civil care prevede un termen de prescriptie scurt de 1 an pentru exercitarea actiunilor de recuperare a onorariilor neplatite. In acelasi timp, dintre dispozitiile emise in beneficiul avocatului, unele nu se aplica.
Cum s-a ajuns ca cei care ar trebui sa stie cel mai bine sa manuiasca legea, sa fie cea mai oropsita profesie juridica din Romania?
Profesiile juridice numara mai multe categorii – magistratii, procurorii, notarii, executorii, juristii si avocatii.
Dintre acestea, doar avocatii exercita ceea ce se numeste o profesie liberala.
Magistratii si procurorii sunt angajati la Stat intr-un raport special de prepusenie, la procurori adaugandu-se si un raport de subordonare ierarhic.
Juristii sunt angajati in cadrul unei persoane juridice, notarii si executorii exercita un serviciu public.
Avocatii, chiar daca se stipuleaza in legea 51/1995 rep. ca presteaza un serviciu de interes public, nu beneficiaza de nici una din garantiile si normele de protectie specifice celorlalte profesii juridice, iar instantele si autoritatile statului au avut in mod constant o actiune de restrangere a drepturilor avocatilor ce a dus la degradarea imaginii profesiei si diminuarea pana la disparitie a respectului pe care institutiile Statului si instantele ar trebui sa il aiba fata de avocati.
La aceasta contribuie si lipsa de coeziune in interiorul profesiei si a unor foarte putine actiuni prin care reprezentantii avocatilor sa afirme statutul pe care acestia ar trebui sa il aiba in societate.
Distinct de restul profesiei, avocatul este singurul care actioneaza doar pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, este cel care poate sa contribuie la stoparea abuzurilor pe care institutiile statului le pot exercita impotriva acestora, deoarece nu are un raport de subordonare, din nici un punct de vedere, fata de vreo autoritate.
S-ar putea spune ca independenta avocatului este chiar mai mare decat cea a magistratului deoarece, in sistemul de drept actual, magistratul chiar daca nu la nivel declarativ, are un raport foarte strans cu Statul, aspect care s-a vazut in timpul protestelor din cursul anului 2011, cand importanta raporturilor patrimoniale dintre Stat, prin Ministerul Justitiei, si magistrati a dus la ingreunarea, pana la blocarea, activitatii
_________
1 Legea 51/1995 modificata prin legea 225/2004 si Statutul profesiei de avocat

instantelor de judecata, in dauna justitiabilului si cu o totala lipsa de consideratie fata de acesta.
Reglementarea raporturilor dintre client si avocat este, in acest context, esentiala prin prisma crearii unui cadru care sa dea siguranta si independenta financiara avocatului. Pentru aceasta s-a prevazut in legea 225/20042 caracterul executoriu al contractului de asistenta juridica. Din pacate, aceasta norma nu a fost aplicata in interesul avocatului deoarece, prin adaugarea, in mod nefericit a unei a doua teze, prin care era indicata instanta competenta pentru investirea cu formula executorie a contractului de asistenta juridica, a fost posibila nasterea unor interpretari diferite si controverse la nivelul insatantelor de judecata cu privire la necesitatea sau nu a investirii cu formula executorie a contractului de asistenta juridica.
Problema a fost transata prin Decizia in interesul legii nr.31/2009 prin care Curtea de Casatie a statuat in sensul ca, chiar titlu executoriu, contractul de asistenta juridica trebuie investit cu formula executorie pentru a putea fi pus in executare3. Prin aceasta decizie, Curtea de Casatie a urmarit sa ingreuneze procesul de recuperare al onorariilor de catre avocat, prin inserarea unei proceduri suplimentare – investirea cu formula executorie – procedura redundanta si superflua avand in vedere consacrarea contractului de asistenta ca titlu executoriu, ex lege.
Spunem ca intentia Curtii de Casatie a fost vadit de ingreunare a exercitarii profesiei si nu o eroare de judecata, deoarece anterior, intr-o problema similara – cea cecului si a biletului la ordin – dispusese in mod contrar, respectiv ca, dat fiind caracterul acestora de titlu executoriu, ele nu mai trebuie investite.4
De remarcat este ca, in primul caz, recursul a fost promovat de Parchetul General la initiativa Ministerului Justitie, Ministru al Justitiei la acea vreme fiind dl. avocat Catalin Predoiu.
O alta prevedere care ar putea, daca ar fi aplicata, sa imbunatateasca raportul avocat- client si sa usureze exercitarea profesiei, este cea din Statut privind competenta Barourilor in solutionarea litigiilor dintre acestia.
Clauza, cu toate ca este inserata in contractul de asistenta juridica5 anexa la Statut, este
inaplicabila. Daca la nivelul Barourilor ar fi organizate comisiile de arbitraj, aceasta ar
__________
2 “Art.30 (3) Contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulă executorie este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului. Restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său se recuperează potrivit dispoziţiilor statutului profesiei”.

3 Decizia 31/16.11.2009 a ICCJ

4 Decizia 4/19.01.2009 a ICCJ

5 “4.7. Toate litigiile privitoare la naşterea, modificarea, stingerea, interpretarea şi executarea prezentului contract pot fi supuse regulilor de arbitraj şi regulilor de procedură prevăzute de Lege şi de Statutul profesiei de avocat”.

putea sa aiba valoarea unei clauze compromisorii, astfel incat sa atraga necompetenta generala a instantelor de judecata pe orice probleme legate de validitatea si executarea contractelor de asistenta juridica sau plata onorariilor de avocat, astfel incat avocatii sa nu se mai confrunte in instantele de judecata cu solutii din cele mai surprinzatoare, in functie de modul particular de gandire al fiecarui magistrat, inclusiv afinitatea sau animozitatea fata de avocatii din cauza.
In acest sens este simptomatic cazul doamnei judecator Meauca Mihaela care, la un interval de cateva luni a pronuntat doua solutii antinomice: intr-o speta a considerat admisibila o cerere de anulare a unui contract de asistenta juridica formulata in cadrul unei contestatii la executare, in timp ce in alta speta, a invocat din oficiu inadmisibilitatea unei astfel de cereri, raportat la acelasi text din Codul de procedura civila (fara ca pentru inconsecventa aceasta sa poata fi atrasa raspunderea sa).
Credem ca arbitrajul pe care Barourile l-ar putea organiza ar contribui la independenta profesiei de avocat, in baza aceluiasi rationament cu cel care a dus la competentele extinse si exclusive pe care le are Consiliul Superior al Magistraturii in ce priveste probleme profesionale ale magistratilor.
O alta problema este cea limitatarea treptata a competentelor avocatilor in beneficiul celorlalte profesii juridice.
Initial mai extinse, atributiile legate de atestarea identitatii si certificarea datei si continutului au fost limitate prin cresterea atributiilor notarilor publici prin inmultirea situatiilor in care se prevede, sub sanctiunea nulitatii absolute, necesitatea formei actului autentic.
Competentele pe care in majoritatea statelor dezvoltate le au avocatii, in baza cunostintelor juridice ale acestora, nu se regasesc si in legislatia romaneasca, unde avocatii au din ce in ce mai putine atributii legate de intocmirea de documente oficiale. Aratam cu titlu de exemplu cazul contractelor de vanzare cumparare de imobile cu destinatia de locuinta, unde, prin modificarea din 2010 a legii 114/1996,6 a devenit necesara forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute, a prevederii din Noul Cod de procedura civila potrivit careia clauza compromisorie avand ca obiect litigii legate de transferuri de imobile trebuie sa fie incheiata in forma autentica7 sau cazul prevazut de legea societatilor comerciale, unde doar notarul si nu (sau) avocatul este competent sa intocmeasca procesul verbal al adunarii generale.
Asa cum aratam mai sus, Noul Cod de procedura civila aduce din nou atingere drepturilor avocatilor prin restrangerea la un an a termenului de prescriptie pentru
_________
6 Art. 101. – Locuinţele şi unităţile individuale pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică notarială, sub sancţiunea nulităţii absolute. Dovada dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale asupra unei unităţi de locuit se face numai pe baza actelor de proprietate şi a extrasului de carte funciară pentru informare.

7 Art.540 alin.2 Noul Cod de procedura civila

recuperarea onorariilor,8 aspect care nu face decat sa incurajeze situatiile din ce in ce mai numeroase a nerespectarii de catre clienti a obligatiilor prevazute in contractele de asistenta juridica.
Din contra, obligatiile avocatilor au crescut sub imperiul Noului cod de procedura civila, in timp ce acelasi act normativ a dat competente extinse instantelor de judecata in ce priveste posibilitatea magistratilor de a sanctiona avocatii. Indiscutabil ca instanta trebuie sa poata sa dispuna masuri pentru pastrarea solemnitatii sedintei de judecata, dar de cele mai multe ori avocatii reactioneaza ca urmare a neindeplinirii de catre magistrati a obligatiilor procedurale si profesionale, caz in care judecatorii abuzeaza de puterea pe care o au pentru a restrange drepturile avocatilor.9 Aceasta in contextul legislativ al inexistentei unor mecanisme eficiente de imbunatatire a calitatii actului de justitie. Concluzia este ca avocatii trebuie sa ia exemplu de la celelalte profesii juridice care au stiut sa isi sustina interesele prin modificari legislative si totodata sa contribuie la cresterea gradului de coeziune in interiorul profesiei. In ultima perioada s-a pus poate prea mult accentul pe exemplele negative fiind generalizate cazuri izolate, fara a se constientiza rolul esential pe care il au avocatii in Justitie.
_______
8 Art.2520 Noul Cod civil

9 A se vedea in acest sens Studiul privind perceptia calitatii actului de justitie realizat de AMJLegislatia care reglemteaza profesia de avocat1, are multe prevederi contradictorii sau in deficitul avocatului. Recent, la acestea s-a adaugat un nou text de lege in Noul Cod civil care prevede un termen de prescriptie scurt de 1 an pentru exercitarea actiunilor de recuperare a onorariilor neplatite. In acelasi timp, dintre dispozitiile emise in beneficiul avocatului, unele nu se aplica.
Cum s-a ajuns ca cei care ar trebui sa stie cel mai bine sa manuiasca legea, sa fie cea mai oropsita profesie juridica din Romania?
Profesiile juridice numara mai multe categorii – magistratii, procurorii, notarii, executorii, juristii si avocatii.
Dintre acestea, doar avocatii exercita ceea ce se numeste o profesie liberala.
Magistratii si procurorii sunt angajati la Stat intr-un raport special de prepusenie, la procurori adaugandu-se si un raport de subordonare ierarhic.
Juristii sunt angajati in cadrul unei persoane juridice, notarii si executorii exercita un serviciu public.
Avocatii, chiar daca se stipuleaza in legea 51/1995 rep. ca presteaza un serviciu de interes public, nu beneficiaza de nici una din garantiile si normele de protectie specifice celorlalte profesii juridice, iar instantele si autoritatile statului au avut in mod constant o actiune de restrangere a drepturilor avocatilor ce a dus la degradarea imaginii profesiei si diminuarea pana la disparitie a respectului pe care institutiile Statului si instantele ar trebui sa il aiba fata de avocati.
La aceasta contribuie si lipsa de coeziune in interiorul profesiei si a unor foarte putine actiuni prin care reprezentantii avocatilor sa afirme statutul pe care acestia ar trebui sa il aiba in societate.
Distinct de restul profesiei, avocatul este singurul care actioneaza doar pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, este cel care poate sa contribuie la stoparea abuzurilor pe care institutiile statului le pot exercita impotriva acestora, deoarece nu are un raport de subordonare, din nici un punct de vedere, fata de vreo autoritate.
S-ar putea spune ca independenta avocatului este chiar mai mare decat cea a magistratului deoarece, in sistemul de drept actual, magistratul chiar daca nu la nivel declarativ, are un raport foarte strans cu Statul, aspect care s-a vazut in timpul protestelor din cursul anului 2011, cand importanta raporturilor patrimoniale dintre Stat, prin Ministerul Justitiei, si magistrati a dus la ingreunarea, pana la blocarea, activitatii
_________
1 Legea 51/1995 modificata prin legea 225/2004 si Statutul profesiei de avocat

instantelor de judecata, in dauna justitiabilului si cu o totala lipsa de consideratie fata de acesta.
Reglementarea raporturilor dintre client si avocat este, in acest context, esentiala prin prisma crearii unui cadru care sa dea siguranta si independenta financiara avocatului. Pentru aceasta s-a prevazut in legea 225/20042 caracterul executoriu al contractului de asistenta juridica. Din pacate, aceasta norma nu a fost aplicata in interesul avocatului deoarece, prin adaugarea, in mod nefericit a unei a doua teze, prin care era indicata instanta competenta pentru investirea cu formula executorie a contractului de asistenta juridica, a fost posibila nasterea unor interpretari diferite si controverse la nivelul insatantelor de judecata cu privire la necesitatea sau nu a investirii cu formula executorie a contractului de asistenta juridica.
Problema a fost transata prin Decizia in interesul legii nr.31/2009 prin care Curtea de Casatie a statuat in sensul ca, chiar titlu executoriu, contractul de asistenta juridica trebuie investit cu formula executorie pentru a putea fi pus in executare3. Prin aceasta decizie, Curtea de Casatie a urmarit sa ingreuneze procesul de recuperare al onorariilor de catre avocat, prin inserarea unei proceduri suplimentare – investirea cu formula executorie – procedura redundanta si superflua avand in vedere consacrarea contractului de asistenta ca titlu executoriu, ex lege.
Spunem ca intentia Curtii de Casatie a fost vadit de ingreunare a exercitarii profesiei si nu o eroare de judecata, deoarece anterior, intr-o problema similara – cea cecului si a biletului la ordin – dispusese in mod contrar, respectiv ca, dat fiind caracterul acestora de titlu executoriu, ele nu mai trebuie investite.4
De remarcat este ca, in primul caz, recursul a fost promovat de Parchetul General la initiativa Ministerului Justitie, Ministru al Justitiei la acea vreme fiind dl. avocat Catalin Predoiu.
O alta prevedere care ar putea, daca ar fi aplicata, sa imbunatateasca raportul avocat- client si sa usureze exercitarea profesiei, este cea din Statut privind competenta Barourilor in solutionarea litigiilor dintre acestia.
Clauza, cu toate ca este inserata in contractul de asistenta juridica5 anexa la Statut, este
inaplicabila. Daca la nivelul Barourilor ar fi organizate comisiile de arbitraj, aceasta ar
__________
2 “Art.30 (3) Contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulă executorie este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului. Restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său se recuperează potrivit dispoziţiilor statutului profesiei”.

3 Decizia 31/16.11.2009 a ICCJ

4 Decizia 4/19.01.2009 a ICCJ

5 “4.7. Toate litigiile privitoare la naşterea, modificarea, stingerea, interpretarea şi executarea prezentului contract pot fi supuse regulilor de arbitraj şi regulilor de procedură prevăzute de Lege şi de Statutul profesiei de avocat”.

putea sa aiba valoarea unei clauze compromisorii, astfel incat sa atraga necompetenta generala a instantelor de judecata pe orice probleme legate de validitatea si executarea contractelor de asistenta juridica sau plata onorariilor de avocat, astfel incat avocatii sa nu se mai confrunte in instantele de judecata cu solutii din cele mai surprinzatoare, in functie de modul particular de gandire al fiecarui magistrat, inclusiv afinitatea sau animozitatea fata de avocatii din cauza.
In acest sens este simptomatic cazul doamnei judecator Meauca Mihaela care, la un interval de cateva luni a pronuntat doua solutii antinomice: intr-o speta a considerat admisibila o cerere de anulare a unui contract de asistenta juridica formulata in cadrul unei contestatii la executare, in timp ce in alta speta, a invocat din oficiu inadmisibilitatea unei astfel de cereri, raportat la acelasi text din Codul de procedura civila (fara ca pentru inconsecventa aceasta sa poata fi atrasa raspunderea sa).
Credem ca arbitrajul pe care Barourile l-ar putea organiza ar contribui la independenta profesiei de avocat, in baza aceluiasi rationament cu cel care a dus la competentele extinse si exclusive pe care le are Consiliul Superior al Magistraturii in ce priveste probleme profesionale ale magistratilor.
O alta problema este cea limitatarea treptata a competentelor avocatilor in beneficiul celorlalte profesii juridice.
Initial mai extinse, atributiile legate de atestarea identitatii si certificarea datei si continutului au fost limitate prin cresterea atributiilor notarilor publici prin inmultirea situatiilor in care se prevede, sub sanctiunea nulitatii absolute, necesitatea formei actului autentic.
Competentele pe care in majoritatea statelor dezvoltate le au avocatii, in baza cunostintelor juridice ale acestora, nu se regasesc si in legislatia romaneasca, unde avocatii au din ce in ce mai putine atributii legate de intocmirea de documente oficiale. Aratam cu titlu de exemplu cazul contractelor de vanzare cumparare de imobile cu destinatia de locuinta, unde, prin modificarea din 2010 a legii 114/1996,6 a devenit necesara forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute, a prevederii din Noul Cod de procedura civila potrivit careia clauza compromisorie avand ca obiect litigii legate de transferuri de imobile trebuie sa fie incheiata in forma autentica7 sau cazul prevazut de legea societatilor comerciale, unde doar notarul si nu (sau) avocatul este competent sa intocmeasca procesul verbal al adunarii generale.
Asa cum aratam mai sus, Noul Cod de procedura civila aduce din nou atingere drepturilor avocatilor prin restrangerea la un an a termenului de prescriptie pentru
_________
6 Art. 101. – Locuinţele şi unităţile individuale pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică notarială, sub sancţiunea nulităţii absolute. Dovada dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale asupra unei unităţi de locuit se face numai pe baza actelor de proprietate şi a extrasului de carte funciară pentru informare.

7 Art.540 alin.2 Noul Cod de procedura civila

recuperarea onorariilor,8 aspect care nu face decat sa incurajeze situatiile din ce in ce mai numeroase a nerespectarii de catre clienti a obligatiilor prevazute in contractele de asistenta juridica.
Din contra, obligatiile avocatilor au crescut sub imperiul Noului cod de procedura civila, in timp ce acelasi act normativ a dat competente extinse instantelor de judecata in ce priveste posibilitatea magistratilor de a sanctiona avocatii. Indiscutabil ca instanta trebuie sa poata sa dispuna masuri pentru pastrarea solemnitatii sedintei de judecata, dar de cele mai multe ori avocatii reactioneaza ca urmare a neindeplinirii de catre magistrati a obligatiilor procedurale si profesionale, caz in care judecatorii abuzeaza de puterea pe care o au pentru a restrange drepturile avocatilor.9 Aceasta in contextul legislativ al inexistentei unor mecanisme eficiente de imbunatatire a calitatii actului de justitie. Concluzia este ca avocatii trebuie sa ia exemplu de la celelalte profesii juridice care au stiut sa isi sustina interesele prin modificari legislative si totodata sa contribuie la cresterea gradului de coeziune in interiorul profesiei. In ultima perioada s-a pus poate prea mult accentul pe exemplele negative fiind generalizate cazuri izolate, fara a se constientiza rolul esential pe care il au avocatii in Justitie.
_______
8 Art.2520 Noul Cod civil

9 A se vedea in acest sens Studiul privind perceptia calitatii actului de justitie realizat de AMJ

Be Sociable, Share!

One thought on “DESPRE PROFESIA DE AVOCAT IN LEGISLATIA ACTUALADESPRE PROFESIA DE AVOCAT IN LEGISLATIA ACTUALADESPRE PROFESIA DE AVOCAT IN LEGISLATIA ACTUALA

  1. Andreza says:

    Parca erau nishte dormhsioane de la pension “comentatorii”de pe hotnews,Dom.Niku! Cate un pahar din “triunghiul Bermudelor”:Focshani, Odobeshti-Panciu pentru urmatorii: Postat de SOMERUL la 11.12.2008 12:36sa-ti fie neamul al dracului de turnator maidanez motan borat ce estijavra ordinara iar scoti coltii jivina riioasa ?cine p..la noastra iti mai ia in seama scrisorile tale de analfabet burdusit cu diplome cumparate de la second hand hahalera ai ramas doar o javra si curind nu o sa mai auzim de tine jivina ordinara cum te-ai strecurat in parlament buruiana ce esti pe brinci ca ultimul boschetar dar nu mai e mult si vei plati stirpitura Postat de kant la 11.12.2008 12:40saiti fie onoarea a lui scaraoschi jigodie ordinara nu iti zice nimeni securistule ca trezesti numai scirba prin toate incercarile tale idioate de a iesi in fata cu tembelismele tale retardatule boritnu iti e jena lighioaie cum ai intrat in parlament cersind ,parazitule Postat de SORIN la 11.12.2008 13:01iar a aparut riia asta nationala mai turnatorule mai lasa_ne dracu in pace cu aiurelile tale de hot stai jigodie si asteapta la rind la dna te bagi in seama cioara ordinara mai astia de la ziar nu_l mai bagati in seama cu ineptiile lui de handicapat bosorog ia-l javra si be basinosul pe gura andon si la cinitir cu voi netrebnicilor Postat de al br la 11.12.2008 13:09poate scapam de pecingenea asta de voiculescu. un mizerabil sufleteste si politician de circ. a mai adus si o persoana fara coloana ca mare presedinte de partid. vax, blocul meu are mai multi locatari decat mebrii partidului fudulie. Postat de Maria la 11.12.2008 14:09Alt gunoi care ar trebui sa dispara din Romania, Voiculescu si toata sleahta lui de hoti si nemernici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *