ATENTIE, JUSTITIA SE PRIVATIZEAZA!ATENTIE, JUSTITIA SE PRIVATIZEAZA!ATENTIE, JUSTITIA SE PRIVATIZEAZA!

31.jpg

Noul Ministru al Justitiei, domnul Robert Cazanciuc, a promovat o Ordonanta de urgenta, aprobata de Guvern (OUG 83/2013), prin care au fost abrogate dispozitiile legii 146/1997 privind taxele de timbru, fiind modificate in sens radical atat cuantumul cat si situatiile la care se aplica acestea.

Intentia declarata a domnului ministru a fost de a stabili un echilibru “corespunzator” intre eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public si “obligatia cetateanului care foloseste acest serviciu de a contribui la sustinerea costurilor”, facand totodata referinta la un sistem de taxare neadecvat, cu consecinte negative pe planul situatiei justitiabililor si al nevoilor acute ale sistemului judiciar.

Problema trebuie sa fie tratata din trei perspective: a Justitiabilului, a Sistemului Judiciar si a Guvernului.

Justitiabilul

Noul act normativ creste nivelul taxelor de timbru si scade numarul situatiilor in care cererile sunt scutite de taxa de timbru. Concluzia generala si imediata este aceea ca se ingreuneaza, daca nu blocheaza, accesul la Justitie. Cresterea gradului de taxare in justitie trebuie privita in corelare cu scaderea nivelului de trai al populatiei si cu cresterea nivelului de coruptie din Administratie. Acest din urma fenomen nu poate fi reglementat decat prin Justitie, insa daca accesul la Justitie se ingreuneaza, prin orice mijloace, inclusiv fiscale, mecanismul de reglare democratic dintre cele trei puteri in stat, risca sa nu mai functioneze.

In Romania, credem ca Guvernul ar fi trebuit sa aiba o preocupare crescuta fata de nevoia de crestere a gradului de educatie civica al populatiei, accesarea serviciilor Justitiei fiind o masura a constientizarii drepturilor pe care cetatenii le au si asumarea unui efort, inclusiv financiar, in vederea apararii si impunerii respectarii acestor drepturi. In conditiile in care exista o problema recunoscuta de lipsa a informatiilor suficiente si accesibile societatii civile privind procedurile din domeniul Justitiei, este evident ca popularizarea si promovarea cresterii taxelor pentru accesarea serviciilor din Justitie duce la restragerea si mai mult a numarului de persoane care doresc si reusesc sa acceseze aceste servicii.

In acelasi timp, observam ca au fost eliminate din actuala forma a actului normativ prevederile privind scutirile de la plata taxelor de timbru pentru cererile reclamand atingerile aduse dreptului la imagine si reputatie, ca si a celor privind imobilelel nationalizate sau decurgand din perioada de detentie sau opresiune a fostilor detinuti sau persecutati politic in timpul regimului comunist.

Cum prin aceste prevederi s-a incercat sa se restabileasca raporturile juridice normale intr-o societate, in care normalitatea nu este aceea a atingerii dreptului de proprietate si al drepturilor fundamentale ale omului, excluderea facilitatilor fiscale prevazute pentru restabiliarea unui echilibru stricat de regimul comunist, inseamna abdicarea de la valorile care au fost reclamate in 1989 si care stau la baza oricarei societati democratice.

Remarcam de asemenea, cresterea taxelor privind cererile de pe parcursul proceselor, cum ar fi cele privind recuzarea judecatorilor. In conditiile in care, asa cum AMJ a aratat si anterior si cum se reflecta si in numeroasele raporte de tara, in Romania exista o Justitia are o problema legata de lipsa de independenta si impartialitate a magistratilor, care refuza, totodata, sa puna in aplicare prevederilor legale si procedurale privind recuzarea, existand un grad de aproape 100% de respingere a cererilor de recuzare, fara cale efectica de atac, noua prevedere este de natura sa descurajeze orice incercare de relevare a situatiilor de incompatibilitate ale magistratilor. Aceasta masura dubleaza practic modificarile prevazute in aceasta materie de Codul de procedura civila prin care se duce in derizoriu institutia incompatibilitatilor, prin tratarea sa nu ca un incident procedural dirimant, ci ca un avatar legislativ pastrat pentru linistea institutiilor europene, insa fara nici un fel de incidenta practica.

Sistemul Judiciar

Se sustine ca prin cresterea taxelor se are in vedere cresterea nivelului de calitate al serviciului judiciar. Este de mentionat ca taxele de timbru, in ciuda aparentei, nu au o destinatie speciala – Justitia. Ele sunt colectate prin intermediul autoritatilor locale, la bugetul de stat central si rerepartizate de Parlament conform nevoilor bugetare.

Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, in cursul anului 2012 sa promoveze independenta financiara a sistemului judiciar prin auto-finantarea sa din taxele de timbru. CSM a avut o pozitie de respingere a propunerii, considerand ca sistemul judicar trebuie sa fie sustinut de catre bugetul de Stat.

In aceste conditii, de ce aceste comunicate populiste si de dezinformare prin care societatii civile i se induce existenta unei interdependente intre cresterea nivelului taxelor de timbru si calitatea actului de justitie?

Deci, magistratii sunt platiti de la bugetul de Stat, chiar daca ordonator de credite este mai nou Inalta Curte de Casatie si Justitie si nu Ministerul Justitiei.

Legislatia prevede pentru magistrati o multitudine de sporuri de stres, de vechime, de grad de instanta, de mobilitate, etc, care, raportat la nivelul veniturilor medii pe cap de locuitor (dintre cele mai mici in Europa), sunt indestulatoare si de natura sa asigure nivelul calitativ dorit al actului de justitie, iar daca pana la acest moment el nu a fost atins, problema nu este una financiara, strategia Guvernului, daca exista una, in acest sens, trebuind a fi regandita.

Guvernul

Domnul Ministru Cazanciuc a propus modificarea legii taxelor de timbru din considerente de ordin practic.

Laudabil. Din pacate, propunerile domnului Cazanciu, ca de altfel si premisele de la care pleaca, dovedesc necunoasterea sistemului judiciar si lipsa de contact cu profesiile juridice.

Aceasta se explica si prin lipsa totala de experienta juridica practica a domnului Ministru, din CV-ul dansului nereiesind daca a intrat vreodata intr-o instanta de judecata, fie ca procuror, fie ca justitiabil, si cu atat mai putin ca functionar, ceea ce este indispensabil pentru dobandirea unei experiente reale si pentru a putea ca masurile luate in Justitie sa aiba legatura cu realitatea din Justitie si nu cu planul cincinal.

Deci, de unde a ajuns domnul Ministru la concluzia ca ar exista o carenta calitativa a serviciilor instantelor de judecata? Si de ce a considerat ca aceasta problema poate fi rezolvata prin impunerea suplimentara a justitiabililor?

Credem ca se impune concluzia de la sine: noul act normativ nu are nici o legatura cu calitatea actului de justitie. El este rezultatul a doua influente: cea a instantelor de judecata, de ingreunare a accesului justitiabilului la Justitie si cea a Guvernului de a mari sumele care alimenteaza bugetul de Stat.

Cu alte cuvinte, nici in aceasta ecuatie, Justitiabilul nu a fost luat in consideratie, ceea ce nu ne mira avand in vedere ca acesta nu se gaseste in centrul nici unei strategii pe Justitie neelaborate de catre guvernanti.

Noul Ministru al Justitiei, domnul Robert Cazanciuc, a promovat o Ordonanta de urgenta, aprobata de Guvern (OUG 83/2013), prin care au fost abrogate dispozitiile legii 146/1997 privind taxele de timbru, fiind modificate in sens radical atat cuantumul cat si situatiile la care se aplica acestea.

Intentia declarata a domnului ministru a fost de a stabili un echilibru “corespunzator” intre eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public si “obligatia cetateanului care foloseste acest serviciu de a contribui la sustinerea costurilor”, facand totodata referinta la un sistem de taxare neadecvat, cu consecinte negative pe planul situatiei justitiabililor si al nevoilor acute ale sistemului judiciar.

Problema trebuie sa fie tratata din trei perspective: a Justitiabilului, a Sistemului Judiciar si a Guvernului.

Justitiabilul

Noul act normativ creste nivelul taxelor de timbru si scade numarul situatiilor in care cererile sunt scutite de taxa de timbru. Concluzia generala si imediata este aceea ca se ingreuneaza, daca nu blocheaza, accesul la Justitie. Cresterea gradului de taxare in justitie trebuie privita in corelare cu scaderea nivelului de trai al populatiei si cu cresterea nivelului de coruptie din Administratie. Acest din urma fenomen nu poate fi reglementat decat prin Justitie, insa daca accesul la Justitie se ingreuneaza, prin orice mijloace, inclusiv fiscale, mecanismul de reglare democratic dintre cele trei puteri in stat, risca sa nu mai functioneze.

In Romania, credem ca Guvernul ar fi trebuit sa aiba o preocupare crescuta fata de nevoia de crestere a gradului de educatie civica al populatiei, accesarea serviciilor Justitiei fiind o masura a constientizarii drepturilor pe care cetatenii le au si asumarea unui efort, inclusiv financiar, in vederea apararii si impunerii respectarii acestor drepturi. In conditiile in care exista o problema recunoscuta de lipsa a informatiilor suficiente si accesibile societatii civile privind procedurile din domeniul Justitiei, este evident ca popularizarea si promovarea cresterii taxelor pentru accesarea serviciilor din Justitie duce la restragerea si mai mult a numarului de persoane care doresc si reusesc sa acceseze aceste servicii.

In acelasi timp, observam ca au fost eliminate din actuala forma a actului normativ prevederile privind scutirile de la plata taxelor de timbru pentru cererile reclamand atingerile aduse dreptului la imagine si reputatie, ca si a celor privind imobilelel nationalizate sau decurgand din perioada de detentie sau opresiune a fostilor detinuti sau persecutati politic in timpul regimului comunist.

Cum prin aceste prevederi s-a incercat sa se restabileasca raporturile juridice normale intr-o societate, in care normalitatea nu este aceea a atingerii dreptului de proprietate si al drepturilor fundamentale ale omului, excluderea facilitatilor fiscale prevazute pentru restabiliarea unui echilibru stricat de regimul comunist, inseamna abdicarea de la valorile care au fost reclamate in 1989 si care stau la baza oricarei societati democratice.

Remarcam de asemenea, cresterea taxelor privind cererile de pe parcursul proceselor, cum ar fi cele privind recuzarea judecatorilor. In conditiile in care, asa cum AMJ a aratat si anterior si cum se reflecta si in numeroasele raporte de tara, in Romania exista o Justitia are o problema legata de lipsa de independenta si impartialitate a magistratilor, care refuza, totodata, sa puna in aplicare prevederilor legale si procedurale privind recuzarea, existand un grad de aproape 100% de respingere a cererilor de recuzare, fara cale efectica de atac, noua prevedere este de natura sa descurajeze orice incercare de relevare a situatiilor de incompatibilitate ale magistratilor. Aceasta masura dubleaza practic modificarile prevazute in aceasta materie de Codul de procedura civila prin care se duce in derizoriu institutia incompatibilitatilor, prin tratarea sa nu ca un incident procedural dirimant, ci ca un avatar legislativ pastrat pentru linistea institutiilor europene, insa fara nici un fel de incidenta practica.

Sistemul Judiciar

Se sustine ca prin cresterea taxelor se are in vedere cresterea nivelului de calitate al serviciului judiciar. Este de mentionat ca taxele de timbru, in ciuda aparentei, nu au o destinatie speciala – Justitia. Ele sunt colectate prin intermediul autoritatilor locale, la bugetul de stat central si rerepartizate de Parlament conform nevoilor bugetare.

Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, in cursul anului 2012 sa promoveze independenta financiara a sistemului judiciar prin auto-finantarea sa din taxele de timbru. CSM a avut o pozitie de respingere a propunerii, considerand ca sistemul judicar trebuie sa fie sustinut de catre bugetul de Stat.

In aceste conditii, de ce aceste comunicate populiste si de dezinformare prin care societatii civile i se induce existenta unei interdependente intre cresterea nivelului taxelor de timbru si calitatea actului de justitie?

Deci, magistratii sunt platiti de la bugetul de Stat, chiar daca ordonator de credite este mai nou Inalta Curte de Casatie si Justitie si nu Ministerul Justitiei.

Legislatia prevede pentru magistrati o multitudine de sporuri de stres, de vechime, de grad de instanta, de mobilitate, etc, care, raportat la nivelul veniturilor medii pe cap de locuitor (dintre cele mai mici in Europa), sunt indestulatoare si de natura sa asigure nivelul calitativ dorit al actului de justitie, iar daca pana la acest moment el nu a fost atins, problema nu este una financiara, strategia Guvernului, daca exista una, in acest sens, trebuind a fi regandita.

Guvernul

Domnul Ministru Cazanciuc a propus modificarea legii taxelor de timbru din considerente de ordin practic.

Laudabil. Din pacate, propunerile domnului Cazanciu, ca de altfel si premisele de la care pleaca, dovedesc necunoasterea sistemului judiciar si lipsa de contact cu profesiile juridice.

Aceasta se explica si prin lipsa totala de experienta juridica practica a domnului Ministru, din CV-ul dansului nereiesind daca a intrat vreodata intr-o instanta de judecata, fie ca procuror, fie ca justitiabil, si cu atat mai putin ca functionar, ceea ce este indispensabil pentru dobandirea unei experiente reale si pentru a putea ca masurile luate in Justitie sa aiba legatura cu realitatea din Justitie si nu cu planul cincinal.

Deci, de unde a ajuns domnul Ministru la concluzia ca ar exista o carenta calitativa a serviciilor instantelor de judecata? Si de ce a considerat ca aceasta problema poate fi rezolvata prin impunerea suplimentara a justitiabililor?

Credem ca se impune concluzia de la sine: noul act normativ nu are nici o legatura cu calitatea actului de justitie. El este rezultatul a doua influente: cea a instantelor de judecata, de ingreunare a accesului justitiabilului la Justitie si cea a Guvernului de a mari sumele care alimenteaza bugetul de Stat.

Cu alte cuvinte, nici in aceasta ecuatie, Justitiabilul nu a fost luat in consideratie, ceea ce nu ne mira avand in vedere ca acesta nu se gaseste in centrul nici unei strategii pe Justitie neelaborate de catre guvernanti.

Noul Ministru al Justitiei, domnul Robert Cazanciuc, a promovat o Ordonanta de urgenta, aprobata de Guvern (OUG 83/2013), prin care au fost abrogate dispozitiile legii 146/1997 privind taxele de timbru, fiind modificate in sens radical atat cuantumul cat si situatiile la care se aplica acestea.

Intentia declarata a domnului ministru a fost de a stabili un echilibru “corespunzator” intre eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public si “obligatia cetateanului care foloseste acest serviciu de a contribui la sustinerea costurilor”, facand totodata referinta la un sistem de taxare neadecvat, cu consecinte negative pe planul situatiei justitiabililor si al nevoilor acute ale sistemului judiciar.

Problema trebuie sa fie tratata din trei perspective: a Justitiabilului, a Sistemului Judiciar si a Guvernului.

Justitiabilul

Noul act normativ creste nivelul taxelor de timbru si scade numarul situatiilor in care cererile sunt scutite de taxa de timbru. Concluzia generala si imediata este aceea ca se ingreuneaza, daca nu blocheaza, accesul la Justitie. Cresterea gradului de taxare in justitie trebuie privita in corelare cu scaderea nivelului de trai al populatiei si cu cresterea nivelului de coruptie din Administratie. Acest din urma fenomen nu poate fi reglementat decat prin Justitie, insa daca accesul la Justitie se ingreuneaza, prin orice mijloace, inclusiv fiscale, mecanismul de reglare democratic dintre cele trei puteri in stat, risca sa nu mai functioneze.

In Romania, credem ca Guvernul ar fi trebuit sa aiba o preocupare crescuta fata de nevoia de crestere a gradului de educatie civica al populatiei, accesarea serviciilor Justitiei fiind o masura a constientizarii drepturilor pe care cetatenii le au si asumarea unui efort, inclusiv financiar, in vederea apararii si impunerii respectarii acestor drepturi. In conditiile in care exista o problema recunoscuta de lipsa a informatiilor suficiente si accesibile societatii civile privind procedurile din domeniul Justitiei, este evident ca popularizarea si promovarea cresterii taxelor pentru accesarea serviciilor din Justitie duce la restragerea si mai mult a numarului de persoane care doresc si reusesc sa acceseze aceste servicii.

In acelasi timp, observam ca au fost eliminate din actuala forma a actului normativ prevederile privind scutirile de la plata taxelor de timbru pentru cererile reclamand atingerile aduse dreptului la imagine si reputatie, ca si a celor privind imobilelel nationalizate sau decurgand din perioada de detentie sau opresiune a fostilor detinuti sau persecutati politic in timpul regimului comunist.

Cum prin aceste prevederi s-a incercat sa se restabileasca raporturile juridice normale intr-o societate, in care normalitatea nu este aceea a atingerii dreptului de proprietate si al drepturilor fundamentale ale omului, excluderea facilitatilor fiscale prevazute pentru restabiliarea unui echilibru stricat de regimul comunist, inseamna abdicarea de la valorile care au fost reclamate in 1989 si care stau la baza oricarei societati democratice.

Remarcam de asemenea, cresterea taxelor privind cererile de pe parcursul proceselor, cum ar fi cele privind recuzarea judecatorilor. In conditiile in care, asa cum AMJ a aratat si anterior si cum se reflecta si in numeroasele raporte de tara, in Romania exista o Justitia are o problema legata de lipsa de independenta si impartialitate a magistratilor, care refuza, totodata, sa puna in aplicare prevederilor legale si procedurale privind recuzarea, existand un grad de aproape 100% de respingere a cererilor de recuzare, fara cale efectica de atac, noua prevedere este de natura sa descurajeze orice incercare de relevare a situatiilor de incompatibilitate ale magistratilor. Aceasta masura dubleaza practic modificarile prevazute in aceasta materie de Codul de procedura civila prin care se duce in derizoriu institutia incompatibilitatilor, prin tratarea sa nu ca un incident procedural dirimant, ci ca un avatar legislativ pastrat pentru linistea institutiilor europene, insa fara nici un fel de incidenta practica.

Sistemul Judiciar

Se sustine ca prin cresterea taxelor se are in vedere cresterea nivelului de calitate al serviciului judiciar. Este de mentionat ca taxele de timbru, in ciuda aparentei, nu au o destinatie speciala – Justitia. Ele sunt colectate prin intermediul autoritatilor locale, la bugetul de stat central si rerepartizate de Parlament conform nevoilor bugetare.

Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, in cursul anului 2012 sa promoveze independenta financiara a sistemului judiciar prin auto-finantarea sa din taxele de timbru. CSM a avut o pozitie de respingere a propunerii, considerand ca sistemul judicar trebuie sa fie sustinut de catre bugetul de Stat.

In aceste conditii, de ce aceste comunicate populiste si de dezinformare prin care societatii civile i se induce existenta unei interdependente intre cresterea nivelului taxelor de timbru si calitatea actului de justitie?

Deci, magistratii sunt platiti de la bugetul de Stat, chiar daca ordonator de credite este mai nou Inalta Curte de Casatie si Justitie si nu Ministerul Justitiei.

Legislatia prevede pentru magistrati o multitudine de sporuri de stres, de vechime, de grad de instanta, de mobilitate, etc, care, raportat la nivelul veniturilor medii pe cap de locuitor (dintre cele mai mici in Europa), sunt indestulatoare si de natura sa asigure nivelul calitativ dorit al actului de justitie, iar daca pana la acest moment el nu a fost atins, problema nu este una financiara, strategia Guvernului, daca exista una, in acest sens, trebuind a fi regandita.

Guvernul

Domnul Ministru Cazanciuc a propus modificarea legii taxelor de timbru din considerente de ordin practic.

Laudabil. Din pacate, propunerile domnului Cazanciu, ca de altfel si premisele de la care pleaca, dovedesc necunoasterea sistemului judiciar si lipsa de contact cu profesiile juridice.

Aceasta se explica si prin lipsa totala de experienta juridica practica a domnului Ministru, din CV-ul dansului nereiesind daca a intrat vreodata intr-o instanta de judecata, fie ca procuror, fie ca justitiabil, si cu atat mai putin ca functionar, ceea ce este indispensabil pentru dobandirea unei experiente reale si pentru a putea ca masurile luate in Justitie sa aiba legatura cu realitatea din Justitie si nu cu planul cincinal.

Deci, de unde a ajuns domnul Ministru la concluzia ca ar exista o carenta calitativa a serviciilor instantelor de judecata? Si de ce a considerat ca aceasta problema poate fi rezolvata prin impunerea suplimentara a justitiabililor?

Credem ca se impune concluzia de la sine: noul act normativ nu are nici o legatura cu calitatea actului de justitie. El este rezultatul a doua influente: cea a instantelor de judecata, de ingreunare a accesului justitiabilului la Justitie si cea a Guvernului de a mari sumele care alimenteaza bugetul de Stat.

Cu alte cuvinte, nici in aceasta ecuatie, Justitiabilul nu a fost luat in consideratie, ceea ce nu ne mira avand in vedere ca acesta nu se gaseste in centrul nici unei strategii pe Justitie neelaborate de catre guvernanti.

Be Sociable, Share!

3 thoughts on “ATENTIE, JUSTITIA SE PRIVATIZEAZA!ATENTIE, JUSTITIA SE PRIVATIZEAZA!ATENTIE, JUSTITIA SE PRIVATIZEAZA!

  1. Valmir says:

    Eu obisnuiam sa aduc tiargi din Rep. Moldova fiindca mergeam destul de des pe acolo. Cei pentru care le aduceam se plangeau ca nu au aceeasi calitate’ (deh si chestiile daunatoare au calitatile lor ). Fiindca se facea trafic indecent s-au bagat niste reguli mai stricte, nu mai ai voie sa aduci mai mult de 7-8 pachete (parca). Ba te mai pun sa semnezi si declaratie pe proprie raspundere etc etc. Oricum, a cazut o afacere buna, cand ma gandesc ca acolo un pachet de Marlboro costa vreo 1,5 RON Oricum, sunt lucruri mult mai bune de facut in viata decat trafic cu tiargi

  2. Rinku says:

    Omul a fost norocos, ce a luat el sunt tirgai de duty free, care, fie vb intre noi, de multe ori sunt mai bune decat cele de pe piata. Oricum, asa cum zicea cineva mai sus, contrabanda nu va disparea niciodata cata vreme pretul la tirgaile de pe piata va fi atat de mare datorita accizelor, sau cata vreme nu vor intra si tarile vecine (Moldova, Ucraina, Serbia) in UE. Eu fumez Viceroy de contrabanda de 2 ani si mi se par mai OK decat cele de pe piata. Mai ales cele de Serbia (pacat ca se gasesc rar)

  3. Baspunar says:

    România e ţară de proşti, de tâmpiţi şi de imbecili? Tupeul si nesimţirea lui Șantaj Basescu, fost Traian care a recunoscut ca se amesteca in justiţie, cu subiect si predicat, este stirea care ar trebui subliniata. Să ştie toată lumea că asa a procedat in toti acesti 9 ani. Ce o să se faca Șantaj Basescu, fost Traian si Monica Macovei-Alcool fara sa controleze “independenta” justiţiei? Cred ca si fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu sufera ca si multe ONG-uri “loialiste” de profil basist conduse de persoane care îl au pe naşu’ în suflet si nesimţire vor suferi! Vezi cum i-a răsplătit Șantaj Băsescu pe “loialişti” din ONG-uri care au activat în campania de defăimare a României, trimiţând dezinformări la oficialii Comisiei Europene. Totodata şi ce mare serviciu le-a făcut Șantaj Băsescu. O sa fie scoase din sertarele D.N.A. sau P.I.C.C.J. dosarele ALRO Slatina, Casa din Mihaileanu, Dosarul vanzari-cumparari succesive dintre Șantaj Basescu şi Costel Căşuneanu, Dosarul Popoviciu si penthouse-ul Ioanei Basescu, s.a.m.d.??? Șantaj Băsescu şi Costel Căşuneanu au o trainică şi fructuoasă relaţie de afaceri. De-ar fi numai cu Costel Căşuneanu … Abuzurile golanesti comise de cei care îl au pe naşu’ în suflet si nesimţire in frunte cu: Morar, Luluta Kovesi, Handeala, Alintuta Ghica sau Cristi Vasilica Danilet la care se adăuga “loialişti” din ONG-uri cat si pupincurismul basist desuet au exasperat pana si pe boii si vacile care mai credeau in MINCIUNA BASESCU. Cat timp vom asista impasibili la abuzurile comise de cei care îl au pe naşu’ în suflet si nesimţire din: C.S.M. ( Handeala), Curtea Constitutionala ( Handicapat Zegrean), D.N.A. (Luluta Kovesi), I.C.C.J. (Doina Livia STANCIU) sau A.N.I. – Horia Georgescu (Giumpix), partide politice basiste neanregistrate la tribunal?! Cine le asigura imunitate si impunitate acestor 4pezi?! Totul are o limita. Pana cand?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *