ROMÂNIA risca sa fie dinou condamnata la CEDO

7.jpg

 

– de data aceasta pentru inregistrarile ilegale facute de catre Tribunalul Bucuresti –
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat in cateva randuri Romania pentru inregistrarile facute fara a exista o legislatie nationala care sa respecte Conventia si sa garanteze drepturile stabilite prin aceasta.
Cea mai recenta decizie este cea pronuntata in dosarul Revolutiei, cand se arata urmatoarele: “Curtea reaminteste ca a analizat legislatia romana referitoare la masurile de supraveghere secreta, legata de securitatea nationala, pentru prima oara in 20001. Curtea a tras concluzia atunci, ca legislatia referitoare la strangerea si arhivarea datelor nu continea garantiile necesare dreptului la viata privata a indivizilor; nu se indica indeajuns de clar extinderea si modalitatile exercitarii puterii de apreciere de catre autoritati, in domeniul respectiv. Or, in ciuda, in special a unei Rezolutii interimare2 a Comitetului de Ministrii a Consiliului Europei3, Rezolutie care chema la remedierea urgenta si in intregime a acestor carente, executarea acestei decizii este inca in curs si astazi. In plus, cum de asemeni Curtea a constatat in 20074, in ciuda amendamentelor facute in 2003 si 2006 Codului de Procedura Penala, masurile de supraveghere in cazurile de atingere presupusa a sigurantei nationale, astazi inca pot fi ordonate conform procedurii prevazute de catre Legea nr.51/1991, care nu a fost abrogata.
Absenta garantiilor necesare in Legislatia nationala, a permis ca informatiile culese in 1990, de catre Serviciile de Informatii privitoare la subiectul […], sa fie inca pastrate de catre acestia, 16 ani mai tarziu, in 2006. In plus, in lipsa garantiilor in legislatia nationala pertinenta, […] risca in mod serios sa ii fie ascultate convorbirile telefonice si acum. In consecinta, privitor la […] a fost violat Art.8.(din Conventie n.n.)”.

Incepand cu data de 10.09.2012, Tribunalul Bucuresti a anuntat ca toate sedintele de judecata civile urmeaza a fi inregistrate in cadrul unui Program-PILOT organizat de Ministerul Justitiei in colaborare cu Tribunalul Bucuresti, insa inregistrarile nu vor fi disponibile partilor din dosare si nici nu vor fi depuse in dosar.

S-a solicitat instantelor de judecata sa se precizeze care este actul normativ in baza carora se fac aceste inregistrari iar parerile magistratilor au fost impartite, primindu-se doua tipuri de raspunsuri:
– in baza programului-pilot al Ministerului Justitiei,
– in baza dispozitiei conducerii Tribunalului Bucuresti.

In mod invariabil, indiferent de raspunsul primit, s-a refuzat de catre magistratii care prezidau, accesul partilor la fisierul cu inregistrarea dezbaterilor. In perioada imediat urmatoare, Tribunalul Bucuresti a impanzit cladirea cu un afis prin care erau instiintati atat avocatii, cat si justitiabilii ca inregistrarile nu sunt disponibile acestora.

_________________________________________
1 Rotaru vs. Romania , Marea Camera, 04.05. 2000
2 Document Rez. DO (2005) 57
3 In virtutea art. 46 al Conventiei, Comitetul de Ministrii este insarcinat cu supravegherea executarii decizilor Curtii
4 Dumitru Popescu vs. Romania (nr.2), 26.04.2007
S-au solicitat informatii in legatura cu actul normativ in baza caruia se face inregistrarea sedintelor de judecata in litigile civile, atat Ministerului Justitiei, cat si Tribunalului Bucuresti. Ambele institutii au facut trimitere la un program pilot, fara a se dezvolta aceasta sintagma, cu deosebirea ca Tribunalul Bucuresti a trimis la Ministerul Justitiei pentru mai multe informatii. Tot Tribunalul a precizat ca programul pilot urmeaza sa se desfasoare pe o perioada de un an de zile, intre 10.09.2012 – 01.07.2013.

In aparenta – o simpla masura administrativa, pentru o mai buna gestionare a justitiei.
In realitate – lucrurile, privite din perspectiva legala, sunt mult mai complicate.

Codul de procedura civila al Romaniei arata ca sedintele de judecata sunt publice. Ceea ce inseamna ca orice persoana poate sta in sala, sa asculte si sa priveasca sedinta de judecata. Inregistrarea sedintei insa, cu mijloace video sau audio, este o problema distincta. Indiferent de ratiune, s-a considerat ca, fie si publica, o sedinta nu poate fi inregistrata fara acordul completului de judecata. In acelasi timp, intrarea in vigoare a prevederii legale (art.13 din legea 303/2004, in forma modificata de legea nr.247/2005) prin care inregistrarea sedintelor civile de judecata devenea obligatorie, a fost amanata in fiecare an de fiecare guvern care s-a succedat la putere, argumentul invocat fiind, fie lipsa fondurilor necesare pentru achizitionarea aparaturii de inregistrare (cu toate ca o mare parte a instantelor de judecata dispuneau de aparatura de inregistrare de cativa ani, achizitionata in cadrul altui program, aparatura care insa nu era pusa in functiune), fie de nefinalizarea licitatiei firmelor care sa asigure functionarea aparaturii de inregistrare (cu toate ca fiecare instanta dispune de un departament IT).

In acelasi timp, magistratii resping in mod constant cererile partilor sau avocatilor de a se permite inregistrarea cu aparatura deja existenta (in cazul in care aceasta exista sau cu cele existente din salile de penal), sau cu mijloace proprii puse la dispozitia instantei de
parti.

Pozitia magistratilor este motivata de inexistenta unui temei de drept care sa permita inregistrarea sedintelor, in conditiile prorogarii termenului de intrare in vigoare a articolului 13 din legea 303/2005.

Iata insa, ca dupa data de 10.09.2012, fara ca vreo noua dispozitie legala sa intervina, Tribunalul Bucuresti, care avea aceeasi pozitie de respingere a cererilor de inregistare, a inceput inregistrarea tuturor sedintelor de judecata.

In aceste conditii, in lipsa unui act normativ care sa permita si sa reglementeze aceste inregistrari, si in lipsa unui acord expres al partilor implicate, nu se poate vorbi de o inregistrare legala, cu exceptia cazului, bineinteles, in care inregistrarile
ambientale efectuate de Tribunalul Bucuresti sunt autorizate in conditiile Codului de procedura penala……

Si ne intoarcem la ratiunea pentru care CEDO a condamnat Romania anterior: lipsa garantiilor procedurale necesare pentru un proces echitabil, lipsa unei legislatii clare si in acord cu Conventia, lipsa unui cadru care sa permita persoanelor protectia drepturilor sale fundamentale si observam ca toate acestea se regasesc in actuala practica a Tribunalului Bucuresti si a Ministerului Justitiei.

Astfel incat, din perspectiva practicii CEDO aratate mai sus, orice persoana care a avut un litigiu la Tribunalul Bucuresti dupa data de 10.09.2012, poate sa se adreseze Curtii, sa ceara dezdaunari pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil si pentru violarea art.8
din Conventie, urmand ca mai apoi, sa poata obtine desfiintarea hotararii judecatoresti pronuntate de catre Tribunal.

Un risc pe care, se pare, atat Ministerul Justitiei cat si Tribunalul Bucuresti sunt dispusi sa si-l asume.

In acelasi timp, ce e cu adevarat frapant este cum institutii si persoane care sunt chemate sa aplice legea, sunt dispuse cu atat usurinta sa o incalce.

Si ne intoarcem din nou la Comisia Europeana si la MCV si realizam de ce se simte nevoia la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene ca Justitia din Romania sa fie verificata si urmarita indeaproape. Din pacate, aceasta situatie, cel putin rusinoasa pentru noi, nu pare sa duca la nicio schimbare, asa cum se vede din recenta practica a inregistrarilor clandestine de la nivelul Tribunalului Bucuresti facute sub tutela Ministerului Justitiei.

Be Sociable, Share!

2 thoughts on “ROMÂNIA risca sa fie dinou condamnata la CEDO”

  1. Norbe says:

    Există deja o hotăre2re definitivă a inastnței de fond IAȘI.Dacă am putea intra een posesia uneia dintre cele două hatăre2ri ne-ar fi mai ușor să demarăm o acțiune in inastnță…fie și pe cont propriu.

  2. Elena says:

    PENTRU CINE A DAT GUVERNUL PONTA ACEASTA ORDONANTA? O RESPECTA CINEVA ? IATA ORDONANTA:ORDONANTA DE URGENTA nr. 26 din 6 iunie 2012 privind unele maursi de reducere a cheltuielilor publice si intarirea disciplinei financiare si de modificare si completare a unor acte normativeArt. I(1)Autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome care au in structura organizatorica personal propriu de specialitate juridica nu pot achizitiona servicii juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare.(2)In situatii temeinic justificate, in care activitatile juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare, necesare autoritatilor si institutiilor publice prevazute la alin. (1), nu se pot asigura de catre personalul de specialitate juridica angajat in aceste entitati, pot fi achizitionate servicii de aceasta natura, in conditiile legii, numai cu aprobarea:a)ordonatorilor principali de credite pentru autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice centrale;b)consiliilor locale, consiliilor judetene sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pentru autoritatile si institutiile publice ale administratiei publice locale.(3)In situatii temeinic justificate, in care activitatile juridice de consultanta, de asistenta si/sau de reprezentare, necesare societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale, precum si regiilor autonome prevazute la alin. (1), nu se pot asigura de catre personalul de specialitate juridica angajat in aceste entitati, pot fi achizitionate servicii de aceasta natura, in conditiile legii, numai cu aprobarea si mandatarea reprezentantilor statului sau unitatilor administrativ-teritoriale in organele de conducere ale acestora:a)de catre ordonatorul principal de credite coordonator, in cazul celor la care statul este actionar integral sau majoritar;b)de catre consiliile locale, consiliile judetene sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pentru cele la care unitatile administrativ-teritoriale detin integral sau majoritar capitalul social.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *