Justitia S.R.L

5.jpg

In ultima perioada, ca si presa, Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei observa cu ingrijorare scaderea gradului de independenta a magistratilor din Romania in raport cu institutiile Statului, ca si escaladarea conflictelor atat in interiorul profesiei magistratilor, cat si a acestora cu celelalte profesii, inclusiv cu justitiabilii.

Aceste fenomene sunt alarmante deoarece conduc la scaderea dramatica a increderii populatiei in calitatea si corectitudinea actului de justitie si duc la disparitia de facto a uneia dintre cele trei puteri in stat – judecatoreasca – cu consecinte directe asupra caracterului democratic al regimului politic din Romania.

Astfel, ultimele evenimente din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii – organ care a fost infiintat tocmai pentru garantarea idependentei magistratilor – demonstreaza ca numirea, mentinerea, schimbarea si, implicit, votul acestora in cadrul Consiliului este determinata in mod direct de catre interese politice si economice.

In acest rastimp, interesele Justitiei, care ar fi trebuit sa fie obiectivul CSM, sunt lasate in suspensie.

Totodata, de ceva vreme, se poate observa si in randul magistratilor – judecatori sau procurori – o crestere a gradului de conexiune la institutii ale Statului, direct sau prin intermediul altor persoane – soti, rude, afini – ceea ce poate sa aduca un deserviciu increderii in actul de Justitie din partea justitiabililor si a altor categorii profesionale.

Este regretabil ca legislatia romana nu prevede sanctiuni clare si nici nu defineste incompatibilitati clare decurgand din aceste situatii, avand in vedere suspiciunile justificate pe care le creeaza in randul justitibililor orice apropiere a magistratului de institutii sau autoritati, apropriere de natura sa rupa echilibrul procesual, si asa fragil, al partilor.

In acelasi timp, chiar in cazul in care astfel de incompatibilitati lato sensu sunt reglementate, magistratii tind sa refuze sa recunoasca existenta incompatibilitatii, sa se abtina de la judecata dosarului, sau sa admita cereri de recuzare sau exceptii de incompatibilitate formulate impotriva colegilor magistrati, incercandu-se a se forma o jurisprudenta constanta in sensul restrangerii aplicarii directe a art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului privitor la dreptul la un proces echitabil.

Pe de alta parte, acelasi norme sunt interpretate in sensul existentei unei situatii de incompatibilitate, in cazul in care magistratii nu doresc sa solutioneze/cerceteze o cauza.

Chiar daca poate exista din partea magistratilor o temere ca, prin crearea unui mecanism functional de control si reglementare a incompatibilitatilor s-ar restrange drepturile lor individuale (dreptul la munca, dreptul la asociere, etc), asa cum arata si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, orice restrangere poate fi legitima atat timp cat prin aceasta se urmareste protectia unor drepturi fundamentale si a garantiilor democratice ale Statului de Drept.

Or, este absolut esential intr-o societate si asa divizata de interese particulare si politice, ca Justitia sa ramana independenta si mai ales obiectiva.

In aceste conditii, cresterea semnificativa a numarului magistratilor ale caror rude sunt angajati in sistemul bugetar, in sistemul de aparare, interna sau externa al Romaniei, in sistemul militarizat, nu poate decat sa creeze o suspiciune nedorita care va duce, in timp, la erosiunea totala a sistemului de justitie.

Reamintim ca, desi Romania este condamnata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in decizii fundamentale pentru protectia statului de drept, precum Dumitru Popescu c. Romania, Asociatia 21 Decembrie, Maries, Vlase s.a. c. Romania, Bucur si Toma c. Romania – nici legislatia nu a fost modificata si nici nu s-a renuntat la practica defectuoasa de la instante si parchete, denuntata de reclamanti si sanctionata de Curtea EDO.

Facem trimitere mai jos la doar cativa dintre magistratii care se afla in vreuna din situatiile descrise mai sus:

• ASANICA ANDRA – sotul ofiter MAI

• CUZUC MIHAELA – sot fost judecator cercetat pentru infractiuni de coruptie

• MIREA ECATERINA MARIANA – fost inspector CSM

• MURARIU DENISA – sot ofiter SRI

•PAUN SANDA – sotul director DGA – MAI

• PETRESCU PETRONELA – fost procuror

• POPESCU RODICA – sotul director la o firma cu activitate in domeniul monitorizarii si spuravegherii

• TOMA RALUCA ECATERINA – sot Procuror

• DULGHERU EMMANUELA – sot ofiter UM 2648

• LAZAR FLORICA – fost jurist la D-AFI Bucuresti

• MARASOIU NICOLETA – sot Consiliul Legislativ Roman

• AFRASINIE MADALINA – sotul ofiter MApN

• VACARUS STANCU – fost angajat CFR

•RALUCA ELENA GALEA, judecator – sotul Ion Galea, sef oficiu la Ministerul Afacerilor Externe

•BRANDUSA ELENA GHEORGHE, judecator – sotul Mihai Gheorghe, procuror la Parchetul Inaltei Curti

•IONELA ION, judecator – sotul Catalina Marian Ion, consilier juridic MApN;

•PETRONELA IONITA, judecator – sotul Vasile Ionita, procuror sef birou la DNA;

•ELENI CRISTINA MARCU, judecator – sora Luciana Laura Badica, referend la DNASectia Teritoriala Constanta

•VERONICA NASTASIE, judecator – sotul Ion Nastasie, procuror la Parchetul Sectorului 4

•MONA LISA NEAGOE, vicepresedintele Tribunalului Bucuresti, membru CSM – sotul Robert Marius Neagoe, seful Directiei Juridice a Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie din Ministerul Economiei si Comertului

•CARMEN IULIANA PAVAL, judecator – sotul Cristian Romulus Paval, ofiter la Sectia 2 Politie – Biroul de cercetari penale

•AIDA OANA POPESCU, judecator – sotul Catalin Andrei Popescu, procuror la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti

•PETRE ROSU, judecator – sotia procuror la Departamentul National Anticoruptie; -afin grd.II Monica Florina Gherghel, ofiter la Serviciul Roman de Informatii;

•ALINA SUTU, judecator – fratele Lucian Enechiuc, subcomisar la IJP Dambovita;

•CORNELIA MAGDALENA BIANCA TELECHI, judecator – fratele Valeriu Dumitru Petrovici, procuror la Parchetul Inaltei Curti si lista poate continua …. presa a relatat pe larg… http://www.mediafax.ro/social/raport-privind-starea-justitiei-in-2011-cedo-apronuntat– 68-de-hotarari-in-cauze-privind-romania-9369501 http://www.mediafax.ro/social/retrospectiva-justitia-romana-in-2012-santaj-actecomerciale– conflicte-de-interese-acuze-aduse-si-unor-magistrati-10414178 http://www.ziaruldeiasi.ro/local/harta-rudelor-din-justitia-ieseana~ni4s9s http://www.infolegal.ro/lista-cu-rudele-judecatorilor-de-la-iccj-angajati-in-sistemuljudiciar– roman/2010/07/29/ h t t p : / / l e g i – i n t e r n e t . r o / b l o g s / i n d e x . p h p / 2 0 0 6 / 0 5 / 0 5 / internetul_pentru_justitie_rudele_magist http://www.agendadeiasi.ro/actualitate/1-stiri/12296-caracatita-rudelor-din-justitiejudecatoarea– buliga-are-multe-neamuri-in-sistem.html http://www.pitesteanul.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=507&Itemid=2 http://bcr-creditulpervers.blogspot.ro/2012/05/rudele-din-justitie-ale-juristilor-si.html http://www.newspad.ro/Rudele-procurorilor-din-Parchetul-General-si-DIICOT, 176723.html http://www.realitateamedia.ro/social/882-rudele-judectorilor-ii.html http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-10-26/clanurile-justitiei-iii.html http://www.luju.ro/magistrati/instante/rudele-din-sistem-ale-judecatorilor-de-la-curteade– apel-brasov?pdf h t t p : / / w w w . l u j u . r o / s t a t i c / fi l e s / 2 0 1 2 / a u g u s t _ 2 0 1 2 / 0 4 / acordare_grade_in_rezerva_2011.lista_justitiei.pdf

Be Sociable, Share!

One thought on “Justitia S.R.L”

  1. Autoritatea de lucru judecat în penal decurge din puterea pe care o au exclusiv hotărârile judecătorești definitive existând identitate referitoare la persoanan învinuitului sau inculpatului. Nefiind posibilă tragerea la răspundere penală în mod repetat a celeiași persoane. Hotărârea are autoritate față de toate persoanele (facis jus erga omnes), iar excepțiapoate fi invocată de orice persoană care mai târziu ar fi acționată în calitate de coautor sau complice la infracțiunea de exercitare fără drept a profesiei de avocat. Se cer următoarele condiții : să privească același fapt material (idem factum) ; existența unei hotărâri definitive, iar noua acțiune să fie îndreptată contra aceleiași persoane (eadem personae). Art.22 alin.1 și art.10 lit.j C.proc.pen.După cum ar trebui să știm toți juriștii, dreptul și morala d-lui Bota Pompiliu, respectiv a persoanei juridice înființată legal, până la un anumit punct, în orice societate democratică reprezintă acele reguli normative în vigoare pe teritoriul unui stat ; morala persoanei juridice nefiind transpusă în practică sub forma unor norme juridice este ca o virtute a fiecărui individ în parte, nereprezentând ființa și socializarea sa umană într-o societate dată (art.1 alin. 1 și 3 din Constituție). Altfel spus, acțiunea morală reprezintă voința umană exprimată în conținutul unui act juridic civil îndeplinind condițiile de formă și fond (acțiunea judecătorească) în fața instanței de judecată competentă, Hotărârea fiind definitivă (art.14 și art.15 din Legea nr.304/2004) leagă persoana fizică pe nume Bota Pompiliu, care, prin exprimarea sa legală în temeiul art. 1 alin. 1, alin. 3 și 5 combinat cu art. 9 din Constituția României, raportat la art. 1 alin. 1 și art.47 alin.1 din Legea nr.51/1995 este subordonat individual unui act constitutiv și Statut al persoanei juridice legal înființată pe teritoriul României în conținutul cărora este prevăzut, la Cap.II ”scopuri și obiective”, printre altele, și ”înființarea de barouri și notariate”( a se vedea, Decizia nr. 324 din 08.09.2008 a Curții de Apel Suceava cu Autoritate de lucru judecat în penal conform art.22 alin.1 coroborat cu art.10 lit.j din C. pr. pen.), atât în ce privesc persoanele fizice cât și persoana juridică ai cărui membri suntem și noi, beneficiem astfel de autoritatea de lucru judecat în penal toți avocații din cadrul U.N.B.R., cu sediul în București ,Str. Academiei, nr. 4-6, sc. 3, sc. B, ap. 31, entitate înființată potrivit normelor în vigoare la acea dată (art.725 alin. 3 și 4 coroborat cu art. 377 alin. 5 din Cod pr.civ., raportate la art.14 și art.15 din Legea nr.304/2004) de dl. Bota Pompiliu, al cărui președinte este în cadrul Asociației legal înființată – dreptul nostru exercitând activitatea de avocat – nu poate fi decât garantat în cadrul valorilor supreme în spiritul democrației. Mircea Djuvara, în studiul drept și morală, definește cele două domenii în felul următor : ”Când activitatea, obiect al judecății, este pur interioară, când este un sentiment, o pură intenție, o tendință non – exterioară ne aflăm în domeniul moralei ; dimpotrivă, orice acțiune exterioară și manifestată printr-un gest material al agentului în raport cu celălalt intră în domeniul dreptului”. M. Djuvara, Eseu de filosofie a dreptului, Ed. Trei, București, 1997, pag. 59. Totodată, putem concluziona că, ceea ce ar putea fi posibil prin textele oricăror norme juridice generale și impersonale nu înseamnă că se aplică automat în societate ca orice fapt real (art. 48 alin.2 și art.57 alin.2 din Legea nr.51/1995), astfel dacă morala se naște în felul interior al omului ca individ (numai în mintea sa) nu se manifestă fizic în exterior, nici nu se transpune în viața reală socială pentru a reprezenta relațiile reale interumane în realitate nu au nicio valoare, întrucât legea este actul care ”cuprinde reguli generale și obligatorii, sancționate prin forța de constrângere a statului, atunci când aplicarea ei nu se realizează din convingere, și este susceptibilă de aplicare ori se ivesc condițiile prevăzute în ipoteza ei ”, a se vedea susținerea d-lui Ion Deleanu, astfel definită norma juridică, este clar că și Legea nr. 51/1995 privind exercitarea și organizarea profesiei de avocat nu poate fi exceptată de la regulă (art.1 alin. 5 din Constituție este o obligație pentru cunoașterea dretului stabilită expres de ordinea constituțională însăși ordinea juridică consfințește (nemo censetur ignorare legem) totodată având în vedere că orice normă juridică are caracter general și impersonal se impune a preciza un simplu Articol 16 alin. 2 din Constituția României, raportat la art.166 indice 1 din Cod penal. De aceea, științele juridice va aparține unui subgrup al științelor numite normative în opoziție față de științele numite descriptive. Altfel spus, științele descriptive (art.48 alin. 2 și art. 57 alin. 2 din Legea nr. 51/1995) constată și explică ipotezele, faptele având ca fundament numai conținutul ideii de cauzalitate, spre deosebire de acestea înainte menționate, care, dacă le comparăm cu art. 1 alin. (1) indice 1, art. 4,art. 6, art. 7 alin. 2, art. 8 alin. (1) și alin. (2) indice 1, coroborate cu art. 80 din Legea nr. 26/2000 reprezentând științe normative, totodată, raportate la art. 1 alin. 5 combinat cu art. 9 din Constituția României au la bază ideea de finalitate căutând exact ceea ce trebuie să se respecte de orice individ persoană fizică și nu mă refer la fapte, ci la soluții legale și constituționale pentru a deveni persoană juridică de interes public cu drepturi depline într-o societate democratică, iar dl. Bota Pompiliu asta a și urmărit de fapt să respecte atât legea fundamentală cât și art.1 alin.1 și art. 47 alin.1 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (Titlul actului normativ) care este chiar elementul de identificare a acetuia, prin formula sa intriductivă exprimă cu claritate obiectul reglementării respective, care apare în actul normativ prin cele două articole enunțate anterior arătându-se temeiul legal, constituțional, în baza căruia este dată reglementarea, astfel raportată și la prevederile art. 28 și 34 alin., ultim din Decretul nr. 31/1954. Pentru a înțelege această distincție și a discerne dreptul de morală trebuie să găsim prevederile legale care le aseamănă pe acele prevederi (art. 48 alin. 2 și art. 57 alin. 2 din Legea nr. 51/1995) totodată se deosebesc clar prin definirea conținutului lor incomplet și inexact pentru înființarea persoanei juridice de interes public și mă refer la acele prevederi anterior enunțate intemeiate pe (art. 725 alin. 3 și 4 C. pr. civ., raportate la art. 28 din decretul 31/1954 cât și pe art. 1 alin. 1 și art. 47 alin. 1 din Legea nr. 51/1995), pornind de la criteriul valorilor într-o societate reglementată clar de art. 1 alin. 1, alin. 3 și 5, combinat cu art. 9 din Constituția României, precum și o ierarhizare a acestora în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1, art. 4, art. 6, art. 7 alin. 2, art. 8 alin. 1 și 2, coroborate cu art. 80 din Legea nr.26/2000, dl. Bota Pompiliu poate fi cotat ca om moral privind ”dreptul de prioritate” art. 4 lit. A alin. (1) din Convenția de la Paris sau/și privind ”dreptul de adaptare„ consacrat în art. 12 din Convenția de la Berna din 1886 privind protecția internațională a dreptului de autor conform Legii nr. 8/1996, în baza Tratatului O.M.P.I. privind dreptul de autor din 1996, ca drept exclusiv al autorului operei de a autoriza adaptarea, aranjamentele sau alte transformări ale operei sale rezultând dintr-o Hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă pe teritoriul României confirm (art.14 și art.15 din Legea nr.304/2004). Simpla intenție de ordin moral exprimată potrivit art. 57 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 și către U.N.B.R., având sediul în Palatul Justiție, sau/și Str. Independenței nr.5, sector, 5 , București, precum și simpla intenție a barourilor ”clasice” potrivit art. 48 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 care nu dețin acte de înființare barourile ”clasice” conform constatărilor oficial făcute de organele competente din cadrul unor Parchete din țară, respectiv Bacău și Timiși sau/și în mai multe dosare de urmărire penală împotriva noastră s-a văzut clar că noi din cadrul U.N.B.R., și barourile înființate de dl. Bota Pompiliu deținem acte de înființare legală având la bază act constitutiv și Statul de înființare a persoanei juridice de interes public, totodată, fatul că ei nu dețin act constitutiv și statul personal, rezultă clar că acest drept s-a exercitat numai în mintea lor folosindu-se numai de acele texte de lege sus enunțate (art. 48 alin. 2 și art. 57 alin. 2 din Legea 51/1995) barourile ”clasice„ astfel nu au materializat nici până azi acte constitutive a persoanei juridice de interes public și eu personal am făcut această dovadă față de Baroul Tulcea ”clasic” în dosarul meu de urmărire penală abuziv instrumentat de Parchetul de pe Lângă Curtea de Apel Constanța, apoi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea și în final de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea, totodată judecate de instanțele cărora m-am adresat legal, am folosit toate gradele de jurisdicție cauzele ce mă privesc au căpătat autoritate de lucru judecat în penal (art.22 alin. 1 raportat la art.10 lit. j Cod pr. pen.), este o altă problemă care îmi garantează dreptul de a profesa în calitate de avocat în cadrul U.N.B.R. din Baroul Tulcea înființat legal de dl. Bota Pompiliu, astfel trebuie să fie garantat dreptul meu așa cum este prevăzut de art. 1 alin. 1 și alin. 3 din constituția României, deoarece dreptul barourilor ”clasice” este deja constatat de organele competente ale statului ca fiind de domeniul impersonalului și el se impune totdeauna din exterior și nelegal împotriva d-lui Bota Pompiliu, care ne reprezintă conform legii prin persoana juridică legal constituită și denumită U.N.B.R., prin Hotărâri definitive și cu autoritate de lucru judecat în penal (art.22 alin.1 coroborat cu art. 10 lit. j Cod procedură penală). Avocat Popa Nicolae blogspot.ro sau popatnicolae@yahoo.com sunt alături de toții colegii pe care îi salut din inimă și cu multă comnsiderație pentru curajul de care dau dovadă azi și continuu. Mulțumesc !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *