TRIBUNALUL COMERCIAL DIN BUCURESTI – O INSTITUTIE FANTOMA CREATA AD PERSONAM?

Unknown2.jpeg

Noul uns Ministru al Justitie, dl. Robert Cazanciuc, fost procuror, fost purtator de cuvant al Ministerului Public, a anuntat cu fast infiintarea Tribunalului Comercial din Bucuresti. Sectia comerciala fusese desfiintata nu cu doar foarte putin timp in urma, transformata intr-o sectie civila, ale carei competente functionale au fost stabilite de catre CSM ca fiind litigiile cu profesionsti si cu comercianti. Presedintele Sectiei a VI-a comerciala era la acel moment doamna Adina Cornea. Odata cu infiintarea noului Tribunal Comercial (avand aceleasi competente functionale ca si Sectia a VI-a civila, fosta comerciala), chiar daca doar pe hartie, au fost organizate alegeri pentru ocuparea functiei de Presedinte al acestuia, candidatul unic fiind doamna Adina Cornea. Alegerea sa in functia de Presedinte a Tribunalului Comercial a lasat vacanta functia de Presedinte a Sectiei a VI-a, nou botezata civila. Singurul candidat pentru aceasta functie a fost doamna Madalina Afrasinie, care a si fost aleasa, de altfel. In prezent, deci, avem doi Presedinti pentru doua institutii avand aceleasi competente: Sectia a VI-a civila din cadrul Tribunalului Bucuresti, si Tribunalul Comercial Bucuresti. Acesta din urma, are doar Presedinte, in persoana doamnei Adina Cornea, care conduce astfel o institutie fantoma, fara personal, dar mai ales fara magistrati, fara sediu, domnia sa insasi continuand sa isi desfasoare activitatea de magistrat in cadrul Sectiei a VI-a a Tribunalului Bucuresti. In acelasi timp, avem un al doilea Presedinte, pe doamna Afrasinie, care prezideaza Sectia a VI-a civila si care, teoretic, este subordonata doamnei Cornea, care este Presedintele institutiei in care doamna Afrasinie va functiona efectiv cand Tribunalul Comercial va incepe sa functioneze. Iar pe de alta parte, doamna Cornea este subordonata doamnei Laura Andrei, care este presedintele Tribunalului Bucuresti, dar care, in principiu, nu are nici o atributie administrativa cu privire la Tribunalul Comercial si nici o legatura cu doamna Cornea. O situatie ilogica si care da nastere unor paradoxuri logice, in masura in care logica mai conteaza in Justitia din Romania. Si atunci, ne intrebam, care este motivul pentru care Ministerul Justitiei a infiintat aceast Tribunal Comercial fantoma? Este evident ca nu s-a dorit ca el sa functioneze efectiv, deoarece nu exista nici un motiv pentru care acest lucru sa nu fi fost posibil. Pana la urma, nimic nu impiedica transformarea Sectiei a VI-a comerciala (la care sa Se adauga sectia VII-a) in Tribunal comercial, care sa functioneze cu acelasi personal si magistrati in sediul in care functioneaza si in prezent, si urmand a fi mutat intr-o noua cladire, ulterior, daca se considera necesar. Crearea Tribunalului Comercial poate aparea astfel ca un pretext pentru ocuparea unei functii cheie in administrarea instantei de catre o persoana agreata si controlarea astfel, prin mecanisme administrative a litigiilor comerciale ca si indepartarea unei persoane care poate, s-a aratat incomoda in anumite situatii. O asemenea anomalie administrativa este simptomatica pentru modul de functionare al Justitiei si nu poate decat sa mareasca lipsa de incredere pe care justitiabilii o au in acestea dand indicii ca institutia sunt oamenii care o formeaza, iar in prezent nu oamenii lucreaza pentru institutie, ci institutia pentru oameni.

Be Sociable, Share!

3 thoughts on “TRIBUNALUL COMERCIAL DIN BUCURESTI – O INSTITUTIE FANTOMA CREATA AD PERSONAM?”

  1. Valentin Buliga says:

    Socotesc ca (si) altul ar putea fi cauza pentru care Tribunalul Specializat Bucuresti, desi infiintat juridic, nu este functional inca.
    Noua legislatie procesuala civila nu disemineaza competenta materiala a tribunalelor dupa cum acestea ar fi specializate ori ba (de mentionat ca sunt in prezent doar alte 4 tribunale specializate in tara, acestea functionale de mai bine de 10 ani : Tribunalul pentru minori si familie Brasov si Tribunalele Specializate Cluj, Arges si nu cel din urma Mures), adica Noul Cod de procedura nu vede existenta acestora sau nu le da relevanta potrivita. Dreptu-i si ca acestea nu au un impact major in sistemul de justitie national, fiind mai degraba infiintate ca proiecte pilot, dar faptul ca au rezistat o decada intreaga fara ca cineva sa le ridice un repros ar putea sa insemne ca au dovedit o oarescare performanta.
    Insa Tribunalul Specializat Bucuresti ar fi a patra instanta ca marime dupa ICCJ, CA Bucuresti si Tribunalul Bucuresti, fiind asadar imperios necesar sa i se determine din start competenta materiala distincta de cea aTribunalului Bucuresti, lucru care s-a putea intampla doar printr-o lege organica – de acelasi rang legislativ ca si Legea nr.134/2010 privind codul de procedura civila, adica doar prin procedura parlamentara si cu majoritatea calificata ceruta.
    Evident ca alegerile europarlamentare si cele presidentiale au reprezentat un interes mult mai mare pentru Alesii Neamului, decat silfidica problema legata de functionalitatea Tribunalului Specializat Bucuresti.
    Doar cele bune, V.B.

    1. Kankache says:

      că apreciază poztiiv salutarea, de către Comisia de la Veneția, a faptului că deciziile Curții Constituționale, een special cele referitoare la aspecte privind referendumul pentru demiterea Președintelui, au

  2. Valentin Buliga says:

    Erata. ”Socotesc ca (si) alta…”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *