Practica inedita la instantele bucurestene – actiunea in anularea unei hotarari AGA poate fi promovata doar de actionarii majoritari

hammer-to-fall-673264-s1.jpg

Este cunoscuta tuturor practicienilor in drept jurisprudenta unanima a instantelor de judecata, inclusiv a Curtii de Casatie, atunci cand avea a se pronunta in materia societatilor comerciale, in sensul ca actiunea in constatarea nulitatii absolute a unei hotarari AGA intemeiata pe art.132 din legea 31/1990 poate fi promovata de doua categorii de persoane: actionarii care au votat impotriva sau nu au participat la AGA, sau tertii lezati in interesul lor. Proba interesului se facea in cazul actionarilor cu dovada calitatii de actionar la data de referinta, coroborata cu cea absentei de la AGA sau a votului negativ. Teza care a justificat aceasta practica a fost aceea ca actiunea in anulare, in acest caz, are un caracter societar, cu alte cuvinte nu interesul actionarului este protejat, ci cel al societatii insasi. Fiind vorba de o nulitate absoluta, cand norma legala este grav incalcata, era irelevanta ponderea actiunilor reclamantului la capitalul social, legiuitorul urmarind prin aceasta cale procedurala respectarea legii. Recent, instantele de judecata din Bucuresti, recte Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti, au adoptat intr-un caz particular si cu miza uriasa, o noua practica in ce priveste aplicarea si interpretarea legii 31/1990 referitoare la drepturile actionarilor minoritari intr-o societate. Pe scurt, s-a considerat ca actiunea in anularea unei Hotarari AGA declarata de un actionar minoritar (chiar daca sunt intrunite conditiile art.132) trebuie sa fie respinsa ca fiind lipsita de interes serios si legitim. In acest sens: “o actiune in anularea unei hotarari a adunarii generale a unei societati cotate la bursa promovata de un actionar ce are o participatie variabila… nu poate fi considerata ca fiind exercitata in folosul societatii si al celorlalti actionari si ca urmarind un scop legitim, cata vreme prin ea insasi promovarea actiunii in anulare genereaza incertitudine cu privire la validitatea hotararii atacate si creeaza astfel, nemijlocit, un prejudiciu societatii ca urmare a periclitarii sigurantei circuitului juridic civil al actelor adoptate de organele acesteia. Dimpotriva, o actiune in anularea hotararii adunarii generale a actionarilor unei societati promovata in astfel de circumstante are un evident caracter sicanatoriu, legitimitatea interesului fiind absenta” (Sentinta 2394/2014, judecator Cristina Farcas-Surpanu) Sentinta a fost mentiuna de Curte de Apel Bucuresti care, in Decizia 1931/2014 merge mai departe cu rationamentul sustinand ca: “din nicio dispzitie legala curpinsa in legea 31/1990 sau in alta lege speciala nu rezulta ca in cazul formularii unei actiuni in anularea hotararii AGA calitatea de actionar si interesul trebuie sa existe la un singur moment (al datei de referinta n.n.), neexistand nicio derogare de la regulile generale referitoare la exercitarea actiunii civile, respectiv acelea ca reclamantul trebuie sa faca dovada calitatii sale procesuale active si a interesului in formularea actiunii atat la momentul introducerii ei, cat si ulterior, pe tot parcursul judecatii… Pierderea calitatii de actionar pe parcursul solutionarii actiunii in anularea hotararii AGA duce la pierderea calitatii procesuale active, chiar daca anularea respectivei hotarari AGA ar produce efecte si asupra fostului actinonar”. (judecatori Elena Simona Radoi, Paul Pricope, Catalina Ilea) Deci, cele doua instante sustin ca nu orice actionar poate promova o actiune in anulare, ci doar acel actionar al carui numar de actiuni este mare (nu stim cat de mare, deoarece niciuna din instante nu ne lamureste) si care isi pastreaza numarul de actiuni pe tot parcursul judecatii. In aceasta noua acceptiune, este irelevant motivul de nulitate, caracterul social al actiunii, aceasta fiind evaluata prin prisma oportunitatii actiunii in anulare pentru actionarii majoritari, oportunitate care este evaluata in mod suveran de catre instanta, subiectul probatiunii, cum o numeste completul din cadrul CAB. Un alt plus intr-o astfel de actiune este numarul de actionari care ataca hotararea AGA. Cu cat mai multi actionari, cu atat mai bine. Si toti trebuie sa aiba pozitia procesuala de reclamant, deoarece o simpla interventie din partea acestora nu este considerata de Curtea de apel ca fiind suficient de angajanta. Lipsa unor astfel de demersuri judiciare din partea altor actionari dau indicii de neseriozitate si ridica semne de intrebare cu privire la temeinicia cererii, avand in vedere ca, asa cum afirma Curtea, este “contrariant” faptul ca alti actionari nu ar fi observat nelegalitatea hotararii AGA atacate. Judecatorul este o minte luminata, singurul in masura sa interpreteze si sa aplice legea, singurul care stie ce valoare sa dea probelor si cum sa aplice prezumtiile. Judecatorul poate sa dea orice hotarare, atat timp cat ea este irevocabila. Judecatorul este iresponabil. Consideram o astfel de “jurisprudenta” in total dezacord cu legea si un exemplu de depasire de catre judecator a atributiilor sale. In conditiile in care judecatorul trebuie sa analizeze doar legalitatea unei hotarari AGA si nu oportunitatea acesteia pentru actionari (cel putin pana in prezent), blocarea accesului la justitie a unui actionar minoritar in functie de numarul de actiuni pe care le are, cu consecinta mentinerii unei hotarari nelegale dar care serveste intereselor unui/unor actionari majoritari, nu este in sine o incalcare a legii? Mai mult, un astfel de rationament este defectuos din start deoarece se pleaca de la premisa ca participarea la capitalul social al actionarilor este una fixa, in conditiile in care o astfel de participare este eminamente variabila, mai ales in cazul societatilor listate la bursa. De aceea, pana in prezent, in mod general, instanta investita cu o actiune in anulare verifica doar daca reclamantul era actionar la data de referinta, calitate care ii permitea sa participe la Adunarea generala a societatii. (a se vedea in acest sens Decizia 3195/2013 pronuntata de ICCJ) Fata de noua interpretare data de Tribunal si Curte, reclamantul ar trebui sa dovedeasca si sa isi pastreze calitatea de actionar pe tot parcursul litigiului, altminteri actiunea sa fiind considerata lipsita de interes, in plus participarea sa trebuind a fi una constant majoritara. Tribunalul Bucuresti a mers chiar mai departe afirmand ca, chiar si in faza de executare a hotararii, reclamantul va trebui sa isi pastreze calitatea de actionar. Pericolul pe care il vedem in noua interpretare a celor doua complete, care speram ca va ramane izolata si circumstantiala, este acela de apreciere subiectiva de catre instanta a interesului reclamantului, in functie de cadrul procesual, de miza litigiului, de apartenenta magistratului, etc. Neexistand nici o norma care sa specifice un numar de actiuni minim, judecatorul va putea sa respinga orice actiune in anulare cu argumentatia ca participarea la capitalul social nu este una suficienta pentru a justifica un interes serios sau pur si simplu ca actiunea nu este oportuna, oportunitate pe care apoi o va imbraca in argumente care sa mizeze respectarea legii. La nivel european, exista o indelungata si progresiva evolutie legislativa in sensul  asigurarii unui cadru de protectie extinsa a actionarilor minoritari, tocmai luand in considerare procesul decizional dintr-o societate comerciala. Nu numai incalcarea legii este sanctionata de catre judecator, ci orice forma de abuz din partea actionarilor majoritari prin care acestia determina, in mod unilateral, mersul societatii, fara a tine seama de interesul actionarilor minoritari. Din pacate, Romania mare are un drum lung de parcurs pana sa poata fi considerata un Stat de drept. Lipsa oricarei raspunderi pentru magistrati, lipsa unui organ functional si obiectiv care sa poata sa analizeze in mod corect hotararile date de catre acestia, vulnerabilitatea crescuta a sistemului judiciar in fata fenomenului de coruptie generalizat, slaba pregatire a magistratilor dublata de prevalenta propriilor valori in fata normelor legale, toate acestea duc la lipsa de predictibilitate a actului de justitie si sunt factori de risc pentru oricare justitiabil sau profesionist implicat intr-un litigiu. De aceea cei mai multi dintre investitori care vin in Romania au nevoie de manuale care sa ii invete pasii care trebuie urmati pentru a putea sa supravietuiasca si, mai ales, sa foloseasca starea de coruptie existenta in interes propriu, facand din aceasta un instrument pentru obtinerea unor foloase rapide (a se vedea cazul Microsoft si EADS).

Be Sociable, Share!

One thought on “Practica inedita la instantele bucurestene – actiunea in anularea unei hotarari AGA poate fi promovata doar de actionarii majoritari”

  1. Cristina Solomonescu says:

    Halucinant, dar nu sunt surprins. Doi dintre acei judecatori mentionati de la Curtea de Apel Bucuresti au exterminat la propriu 360 de debitori ai BCR de doua ori. Este vorba de judecatorii Paul Pricope si Ilea Gabriela. Acestia au schimbat in tot o decizie a Tribunalului Bucuresti in 2012 in favoarea BCR. Aceasta decizie a fost casata in 2014 si trimisa la rejudecare de ICCJ. Culmea, acesti magistrati au rejudecat din nou in Decembrie 2014 aceste dosare, e drept facand rocada, desi erau incompatibili, si tot in favoarea bancii. Nu conteaza ca in toate instantele din tara BCR pierde, ca s-au creat precedente pe dobanda si comisioane, ca probele sunt incontestabile ca exista tone de legislatie interna si europeana, ca dosarele au revenit cu indicatii clare pentru rejudecare. Acesti magistrati tin partea bancii de parca ar lucra la BCR. Trebuie sesizat de urgenta CSM sa mearga inspectia judeciara acolo. Astfel de specimene creaza adevarate drame facand din ilegal legal si din abuzul de putere o normalitate. Despre doamna Radoi, aceasta este iarasi celebra pentru exterminarea grupului Volksbank al avocatului Piperea, grup reintors tot la rejudecare. A terminat in Decembrie 2014 G2 contra BCR tot al avocatului Piperea in tandem cu Popescu si Ilea. Curtea de Apel Bucuresti numai independenta nu este. O rusine pentru justitia din Romania (de parca le-ar pasa lor).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *