ACOPERITII DIN JUSTITIE

sri2.jpg

Nu este nevoie sa fii implicat in actul de justitie (incluzind si avocatii) pentru a realiza ca Sistemul Judiciar este sufocat de servicii. Sunt prezente pe margine, la presiune si influenta, sunt prezente in interior, prin angajati si colaboratori chiar din randul magistratilor si personalului auxiliar si chiar dintre avocati.

Un sistem corupt si putred in care cei care vor sa faca dreptate sunt o minoritate, iar actul de justitie este pervertit si transformat intr-o rafuiala intre clanuri.

Consiliul Superior al Magistraturii, institutia cheie creata pentru a arbitra si garanta independenta si corectitudinea magistratilor, nu urmareste decat sa permanentizeze pe cat posibil situatia si sa ascunda sub preș gunoiul care, de putini ani, a inceput sa miroasa in asemenea hal, incat nu mai poate trece neobservat.

In consecinta, nimeni nu mai ia in serios Consiliul si atributiile acestuia.

De ani de zile aceasta institutie a fost transformata in vectorul sistemului corupt, iar puterile si le foloseste doar pentru a lua masuri impotriva justitiabililor si Justitiei insasi.

Aparari de reputatie pe banda rulanta in favoarea unor magistrati nedemni de meseria pe care o practica, luari de pozitie impotriva mass-mediei atunci cand vreun caz punctual este pus in discutia publica, figuri indignate atunci cand este scoasa la lumina subordonarea CSM si ICCJ fata de SRI, certificate de buna purtare date ca raspuns la plangerile facute de justitiabili, sesizari din oficiu atunci cand magistratii au avut curajul sa actioneze independent.

Ne-am intors din nou in epoca lui Lupascu, Barbulescu, Stanescu si Huza. Tirania serviciilor.

Cine se bucura la valul de arestari inceput in urma cu 2 ani, sa se gandeasca mai bine.

Nu se curata sistemul, ci doar se repozitioneaza.

Pentru ca sa se curete, trebuie sa fie eliminati din sistem exact oamenii care acum il conduc: cei care sunt la conducerea instantelor de judecata, a CSM, a celor detasati la Ministerul de Justitie, a celor detasati la curtile europene de unde blocheaza orice demers spre exterior.

Iar cei care, intamplator (cu toate ca nimic nu este intamplator in Romania) au ajuns la conducerea instantelor fara a fi aserviti, sa faca un pas inapoi, pentru a lasa loc unei alte generatii de juristi, nepatati.

Ce cauta in fruntea CSM o persoana ca Mircea Aron, care a avut ca misiune speciala cazul Berevoiesti, distrugerea dosarelor informative a agentilor de securitate de pe timpul comunismului?

Ce cauta in CSM o persoana ca Lavinia Stanciu, fost procuror comunist, care a dat dovada de o lipsa totala de demnitate si probitate profesionala in cazul Rarinca, folosindu-se de functia detinuta pentru a influenta instantele de judecata si pentru a lua masuri de opresiune impotriva celor care nu pronuntasera hotarari care sa-i fie favorabile?

Ce cauta in CSM o persoana ca Cristi Danilet, contestat chiar de catre magistratii care l-au ales si care a urcat pe culme nebanuite cultul personalitatii?

Sau Mona-Lisa Neagoe, un judecator mediocru (daca vrem sa fim idulgenti), sotie a unui controversat personaj implicat in afaceri cu Statul si afiliat serviciilor secrete?

Se poate face curatenia din interiorul sistemului?

Pentru a afla raspunsul nu este nevoie decat sa ne amintim de greva din 2013 cand, cu toate ca aveau interdictie legala, judecatorii au considerat ca pot ocoli legea numind greva “protest”, lipsind de la sedintele de judecata, intarziind cu lunile in redactarea hotararilor, blocind activitatea instantelor.

Si care era miza?

Bonusurile pentru stres!

Cu aceasta ocazie, am vazut-o pe Madalina Afrasinie, acual presedinte al sectiei a VI-a a Tribunalului Bucuresti (functie obtinuta prin indepartarea fortata a mai nesupusei Adina Cornea) plangandu-se public de salariul pe care il incaseaza un judecator, de prea multele ore de munca si de faptul ca trebuie sa intalnesca justitiabili care au masini scumpe.

A uitat doamna Afrasinie sa povesteasca despre modul ingenios gasit impreuna cu colegii sai de a-si mari veniturile dandu-si hotarari de acordare de bonusuri suplimentare de stres, pe care mai apoi, le-au executat silit, respingand contestatiile Ministerului Justitiei.

Magistrati care sunt dispusi sa ascunda in declaratiile de interese calitatea de rude/soti/afini a unor persoane, care din aceleasi motive nu poarta nume comun cu sotul, astfel incat sa acopere posibile incompatibilitati, care modifica prin regulamente obligatia legala de a devoala orice conflict de interese.

Cumetrii extinse, create prin aliante si nasii, familii in care de la veri, nepoti, copii, soti, fini, toti sunt angrenati in sistemul juridic intr-un fel sau altul.

Si peste toate, domneste incompetenta si coruptia de la nivelul Inspectiei Judiciare a a Ministerului Justitiei.

Cu toate acestea, magistratii nu au facut greva pentru asta. Coruptia nu li s-a parut un motiv serios.

Asociatiile profesionale dau declaratii sporadice, nimic concret.

Protectia de care benficiaza nu isi are sursa insa numai in apartenenta la aceeasi casta. Ci mai ales din acoperirea de care benficiaza la nivelul serviciilor, acoperire care le permite sa faca abuzuri, sa-si rezolve afacerile personale in plus de prestatiile oferite la ordin.

Vreti sa faceti curatenie in Justitie?

Vreti Romania lucrului bine facut?

Incepeti de la servicii.

Domnilor magistrati corecti, stiti cel mai bine ce colegi sunt corupti, incorecti, incompetenti, ofiteri. Iesiti si demascati-i public si atunci se va produce schimbarea.

Altminteri, este doar o mare bula de sapun, de care nici nu merita sa facem caz.

Iar Traian Basescu, ce 10 ani a pastorit acest sistem, l-a umflat si a profitat de pe urma informatiilor pe care le avea si cu care acum incearca sa santajeze judecatorii si procurorii in fata carora ar trebui sa dea socoteala, ar fi bine sa inceteze sa mai dea lectii despre cum trebuie sa fie si sa se faca Justitia, pentru ca in tot acest timp nu a facut decat sa si-o aserveasca in cel mai abject mod.

Be Sociable, Share!

2 thoughts on “ACOPERITII DIN JUSTITIE”

  1. Dumitru Patriciu says:

    Oare,este singurul abuz la PICCJ???Referinta dosar penal nr.260/P/2014,obiectul fiind executare incompleta a obligatiilor prevazute in dispozitivul hot.CEDO 17034/03,de 1 an si 9 luni,nu s a dat nici o solutie in speta,procurorul de caz avand obligatia legala in urma verificarilor,sa constate si in final sa dea o solutie intr-un termen rezonabil.In calitatea de persoana vatamata(parte civila)am apelat la forta coercitiva a statului Roman, unitatea PICCJ,tocmai pentru a constrange autoritatile in materie sa puna in aplicare executarea hot.CEDO 17034/03.De 6 ani statul Roman nu a dus la indeplinire integral obligatiile internationale CEDO,tolerand astfel neachitarea soldului final inregistrat in extrasul de cont al trezoreriei operative centrale,banca platitorului MFP.Fiind vorba de un caz sensibil,forta coercitiva a statului Roman,PICCJ,tergiverseaza luarea masurilor de constrangere fata de autoritatile statului in materie.Am introdus la ICCJ, dosar 3718/1/2015 Data inregistrarii 13.10.2015 Sectie Sectia Penala contestatie privind durata procesului penal,care a fost respinsa.desi conf.art.406 si art.407 NCPP,hotararea se redacteaza in termen de 30 de zile si se comunica in totul partilor,eu de aproape 4 luni nu am primit incheierile de sedinta si hotararea.
    Introducerea contestaţiei
    (1) Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplineşte într-o durată rezonabilă, se poate face contestaţie, solicitându-se accelerarea procedurii.
    (2) Contestaţia poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. În cursul judecăţii, contestaţia poate fi introdusă şi de către procuror.
    (3) Contestaţia poate fi formulată după cum urmează:
    a) după cel puţin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale;
    b) după cel puţin un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecăţii în primă instanţă;
    Aceste aspecte semnalate nu sunt abuzuri facute de unii magistrati ai Justitiei independente a statului de drept,democratic si membru al UE.???????????????
    Aplicati legea domnilor magistrati,NIMENI NU ESTE MAI PRESUS DE LEGE!!!Doar JUSTITIA DIVINA!!!

  2. Dumitru Patriciu says:

    CATRE MINISTERUL JUSTITIEI,VA ROG SA LUATI MASURILE LEGALE CARE SE IMPUN..Deliberarea şi hotărârea instanţei Art. 406 Redactarea şi semnarea hotărârii (1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare. SECTIUNEA 2: Deliberarea si hotararea instantei Art. 407: Comunicarea hotararii (1)Dupa pronuntare, o copie a minutei hotararii se comunica procurorului, partilor, persoanei vatamate si, in cazul in care inculpatul este arestat, administratiei locului de detinere, in vederea exercitarii caii de atac. Dupa redactarea hotararii, acestora li se comunica hotararea in intregul sau….. CATRE GREFA ICCJ,VA ROG SA MI TRIMITETI DE INDATA LA ADRESA DIN DOSARUL CAUZEI,INCHEIERILE DE SEDINTA SI HOTARAREA INSTANTEI DIN DOSARUL CAUZEI DE MAI JOS.CU DEOSEBITA STIMA, 3718/1/2015 – ICCJ INFORMATII GENERALE Nr. dosar 3718/1/2015 Institutie ICCJ Data inregistrarii 13.10.2015 Sectie Sectia Penala Materie Penal Obiect contestatie durata proces (art.488 ind. 2 NCPP) Stadiu Fond PARTI DOSAR CONSTANTIN DANIEL IONEL Petent SEDINTE DOSAR Solutia din 16.10.2015 Ora estimata: 09:00 Complet: C4 JDL Tip solutie: – Solutia pe scurt: – Solutia din 15.10.2015 Ora estimata: 09:00 Complet: C24 JDL Tip solutie: Amana cauza Solutia pe scurt: conf.art.98 alin.3 ROI Solutia din 14.10.2015 Ora estimata: 09:00 Complet: C25 JDL Tip solutie: Incheiere Solutia pe scurt: Admite declaratia de abtinere formulata de doamna judecator în cauza ce formeaza obiectul dosarului nr. 3718/1/2015 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia Penala. In temeiul art.1091 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, raportat la art.98 alin.3 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, dispune trimiterea dosarului pentru repartizare aleatorie. Fara cale de atac. Pronuntata în sedinta publica, astazi, 14 octombrie 2015.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *