Legea avocaturii si limitele conflictului de interese

07-12-13-P_02.jpg

Redeschiderea scandalului contractului Bechtel, publicat recent in presa, aduce in discutie problema conflictului de interese si a manierei defectuoase in care acesta este reglementat in legislatia romaneasca.

Afacerea Bechtel in Romania, legata de modul in care a fost negociat, derulat si reziliat apoi contractul dintre firma americana de constructii si CNADNR, nu a fost niciodata elucidata.

In anul 2003 se incheie intre CNADNR si Bechtel un contract pentru constuirea autostrazii Transilvania.

CNADNR este reprezentat de avocatul Simona Neagu, iar firma Bechtel de Ana Diculescu-Sova, de la firma de avocatura NNDKP.

In anul 2006, Simona Neagu este angajata de firma NNDKP,

In 2013, este reziliat contractul Bechtel, firma americana de constructii fiind reprezentata de avocatul Ana Diculescu-Sova, de la NNDKP.

In 2014 Simona Neagu pleaca de la NNDKP la o alta firma de avocatura, Badea, Clifford Chance, care apare ca reprezentand clienti comuni cu NNDKP.

In toata aceasta insiruire de evenimente si fapte, a existat un conflict de interese? Si daca da, de ce nu a fost el sanctionat pana la acest moment?

A fost Dan Sova in conflict de interese atunci cand a negociat rezilierea contractului Bechtel cu mama sa, Ana Diculescu-Sova?

A fost Ana Diculescu-Sova in conflict de interese atunci cand a negociat cu fiul sau clauza de reziliere si dezdaunare a firmei de constructii, reziliere care a adus un beneficiu patrimonial firmei de avocatura din care face parte si, implicit, ei insasi, ca partener?

Raspunsul este, indubitabil afirmativ in cazul lui Dan Sova, potrivit legislatiei in vigoare.

Dan Sova, avocat de profesie, s-a aflat in conflict de interese, si a cunoscut acest lucru, atunci cand a negociat rezilierea contractului Bechtel cu mama sa, care avea interes direct sa obtina cat mai multe foloase patrimoniale pentru clientul sau, si, implicit, pentru sine.

Legea 161/2003 arata la art.72 alin. 1 ca “Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.”

Adica inclusiv pentru mama sa.

Ana Diculescu-Sova si Simona Neagu se aflau in conflict de interese si intr-o pozitie sanctionata de legea avocaturii pentru ca aceasta din urma reprezentase CNADNR la incheierea contractului Bechtel si se puteau astfel prevala de informatii pe care le dobandise in cadrul raportului confidential pe care il avusese cu clientul sau.

Se poate argumenta ca nu Simona Neagu a negociat rezilierea contractului Bechtel, ci Ana Diculescu-Sova, chiar daca ambele erau parteneri in cadrul aceleiasi firme de avocatura.

Legea 51/1995 privind profesia de avocat reglementeaza intr-un mod intentionat defectuos, conflictul de interese, raportandu-l in mod esential la persoana care presteaza in mod nemijlocit serviciul de asistenta sau reprezentare juridica, si facand distinctie intre avocat si societatea in care acesta profeseaza.

Textul spuna ca “avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii”, ceea ce lasa posibilitatea unui alt avocat, din cadrul aceleiasi firme de avocatura, sa fie interfata negocierii sau reprezentarii unui client in instanta sau cu o institutie, chiar daca este evident ca raportul dintre magistrat/institutie si casa de avocatura a fost la baza alegerii respectivei case de avocatura, si nu alta,

Deci, ratiunea care care sta la baza incriminarii conflictului de interese, evitarea actelor de coruptie, subzista si in aceste cazuri.

Ca urmare, in Romania nu numai ca este o situatie comuna ca judecatorii sau deminitarii sa aiba rude si soti la firmele mari de avocatura, dar s-a creat un fenomen de concurenta in recrutarea unor astfel de persoane din partea caselor mari de avocatura, care dobadesc astfel atuuri atat la nivelul rezolvarii problemelor litigioase, dar si a recrutarii de noi clienti, care primesc astfel garantia rezultatului dorit.

Iar daca CNADNR sau Ministerul Transporturilor ar fi facut o plangere disciplinara impotriva Anei Diculescu-Sova, a lui Dan Sova sau a Simonei Neagu, aceasta ar fi fost judecata tot de Ana Diculescu-Sova, membra a Comisiei de Disciplina in cadrul Baroului Bucuresti si Vicepresedinte al Uniunii avocatilor.

In Romania, firmele mari de avocatura au devenit niste institutii in sine, nuclee ale unor retele fine, invizibile, in care prestarea de servicii juridice este o activitate conexa. NNDKP este doar un exemplu, devenind rapid, dupa 1989 din cele mai mari case de avocatura din Romania datorita partenerului sau fondator, Ion Nestor, avocatul societatii de Comert Exterior “Dunarea”, care in 1989 era condusa de Dan Voiculescu, cu un patrimoniu imens, destinat finantarii actiunilor de spionaj exterior. Patrimoniu care nu s-a mai gasit niciodata.

Toate aceste societati de avocatura nascute imediat dupa 1989 au facut pui, alte case de avocatura desprinse de societatea mama, dar cu care au pastrat legatura ombilicala, creandu-se astfel o densa retea care a monopolizat serviciile juridice, jonglandu-se cu notiunea de conflict de interese atat legislativ cat si statutar la nivelul organizatiilor profesionale.

Acolo unde societatea mama nu putea sa apara, “dezmembramintele” sale intrau in scena.

Au aparut astfel Peli Filip sau diversele societati de avocatura ale lui Dan Sova.

Traseul avocatei Simona Neagu, dincolo de poleiala din presa platita cu bani grei de casele de avocatura pentru a face ratinguri si laudatio avocatilor acestora, este unul absolut obisnuit.

Simona Neagu este un produs de succes al societatii romanesti: judecator, apoi avocat cu deschidere la bugetul de Stat, cooptata de NNDKP si transferata la societatea de avocati partener atunci cand scandalul cu Bechtel a rabufnit prea puternic in relatie cu matrapazlacurile fiului Dan Sova.

Punct de intalnire al Estului si Vestului, mama, Ana Diculescu Sova este atat avocat al Ambasadei Statelor Unite ale Americii si fostului Ambasador SUA, Mark Gitenstein, al Fondului Proprietatea, al firmei americane Bechtel, dar si om de incredere, cu legaturi vechi in PSD, care i-au permis ancorarea fiului in politica. Un socialist de tip nou, care se plimba cu masina sport decapotabila si incheie contracte de sute de mii de euro cu regii autonome si companii nationale.

Intre timp, la noua firma, conform propriilor spuse, Simona Neagu s-a specializat in infractiunile gulerelor albe….daca intelegeti ironia.

Probabil este o simpla coincidenta, asa cum este si faptul ca, in perioada in care NNDKP asista juridic Primaria Mun. Bucuresti, Simona Neagu dobandeste trei imobile in Centrul Istoric, pentru care obtine in regim de urgenta autorizatii de demolare si construire.

Nici acest gen de conflict de interese nu este reglementat de legea avocaturii, cu toate, ca pentru cine doreste, el se poate incadra la alte dispozitii legale.

Din pacate, nici CNADNR, nici Ministerul Transporturilor si nici Curtea de Conturi, condusa de dl. Vacaroiu, nu au inteles sa faca plangere penala pentru neregulile legate de incheierea, derularea si rezilierea contractului cu Bechtel, iar Parchetele nu au dorit sa se auto-sesizeze, asa cum o fac atunci cand au ordin venit pe firul scurt. Probabil ca aici, chiar daca a fost conflict, nu a fost interes.

Be Sociable, Share!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *